516 matches
-
lumină de său / Fără om din satul său. / Da popă cine i-a fi / De răsună dealurile / Și În loc de dascăl sfânt / Croncănesc doi corbi În vânt / Și-n loc de diac cu carte / Dobașul cu doba bate / Păcatele i-s iertate. Cine focu i-a cânta? / Tunurile și pușca / Cine focu i-a jeli? Numa sunetu puștii. Spontaneitatea acestui enunța testament ne duce cu gândul Înapoi spre momentul care a generat, prin Îndepărtare de contextul real și rescriere continuă de generații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
echipa lui, care i-a adresat cu degetul așa, un fel de amenințare că n-a fost cuminte. "N-aveți cancer!" i-a spus acesta ca și când bolnavul i-ar fi jucat o festă și el închidea ochii, iertîndu-l, așa cum trebuie iertat cel care iese viu după ce salva plutonului de execuție a trecut peste el. "Dar vârfurile negre ale filamentelor celulare?!" a zis atunci unul din ajutoarele lui, ca pentru a-l feri pe Marele Măcelar de o eroare care l-ar
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
de rușine - câte o mamă de bătaie, conflictul Începe să fie uitat, iar nărăvitul capătă În ochii multora imagine de om cinstit, cuvios și la locul lui, care a greșit cândva, o singură dată, dar e gata să se lase iertat. O Întrebare pentru oricine are judecata limpede și sănătoasă: e drept așa, oameni buni? Semnat: Obiectiv”. Nu putea lipsi din gazeta noastră rubrica de sport, spre destul de facila desfătare a bărbătușilor care, privind la alții cum aleargă pe un teren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-mi ierte mulțimea păcatelor mele cele ce am greșit ca un om întru această lume. Mă rog și tuturor creștinilor cei ce vor fi greșit și orice rău mi-ar fi făcut, să mă ierte, și de mine încă sunt iertați câți îmi vor fi greșit”. Acest paragraf arată că alcătuitorul era un călugăr care cunoștea temeinic învățătura Bisericii Ortodoxe și care era înzestrat cu alese calități sufletești. Sărăcia în care a trăit arată că egumenul Varlaam era o figură luminoasă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sè mè recunoascè, dar ea, Cred cè e o greșealè, domnule! încecând sè fie cât mai calmè, apropiindu-se instinctiv de ușă ce dè în spatele încèperii, observè dezamègirea clientului, felul în care el bate în retragere, Vè rog sè mè iertați, doamnè! dând sè mè întorc și sè pèrèsesc farmacia, Probabil cè era nora mea de serviciu, o aud rostind din spatele tejghelei, Probabil! Vè rog sè mè iertați! pun mâna pe clanțè și fècând sè sune clinchetul de clopoței de la intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
dezamègirea clientului, felul în care el bate în retragere, Vè rog sè mè iertați, doamnè! dând sè mè întorc și sè pèrèsesc farmacia, Probabil cè era nora mea de serviciu, o aud rostind din spatele tejghelei, Probabil! Vè rog sè mè iertați! pun mâna pe clanțè și fècând sè sune clinchetul de clopoței de la intrare, constat cè sunè diferit la ieșire fațè de cum se aude când intri de afarè, ajuns în stradè mè abțin cu greu că sè mai intru o datè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
le descarce, legate pe parcursul drumului, În general cu centurile de siguranță sau, În unele cazuri mai condamnabile, ascunse În portbagaj și acoperite cu o pătură, mașini de toate mărcile, modelele și prețurile transportau spre această nouă ghilotină al cărei tăiș, iertată fie comparația extrem de liberă, era linia foarte subțire a graniței, invizibilă cu ochiul liber, pe acei nefericiți pe care moartea, de partea asta, Îi menținuse În situația de pedeapsă suspendată. Nu toate familiile care au procedat așa ar putea alege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Cei cinci sute de retractori aflați Încă În viață Își retractează retractările. Calculul pocăiților a fost cel care a Învins, pentru că În 1312 cei care nu mărturisiseră au fost condamnați la Închisoare pe viață, În timp ce aceia care au mărturisit sunt iertați. Pe Filip nu-l interesa un masacru, voia numai să dezmembreze ordinul. Cavalerii eliberați, de-acum distruși În trupul și În spiritul lor, după patru-cinci ani de carceră, trec pe tăcute În alte ordine, nu doresc decât să fie uitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Era în vorbă cu un băiat din Pădureni, dar nu s-a măritat. — Cât s-a mai ținut ea de Vasile, dar el te-a plăcut pe tine și pe tine te-a luat. Știi cum îl certa mama, fie iertată, când venea mereu la poartă să vă întâlniți. O dată s-au certat rău de tot. Mama i-a spus să plece și să nu mai vină că-i rupe picioarele, că ea n-are fată de măritat. El i-a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
din jur observând toate acestea, i-au spus. — Măi Vasile, de la o vreme Florica te ajută foarte mult, căsătorește-te cu ea. Harnică este, nu poți să spui că nu este, frumoasă este. — Nu este ca Paulina. — Ca Paulina, fie iertată, nu vei mai găsi alta, dar trebuie să-ți aduci mamă la fată. Azi așa, mâine așa, tot sfătuit de rude și d eprieteni și văzând că Florica s-a atașat de el, s-a hotărât să se căsătorească. S-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
fel de întâmplări mai vechi sau mai noi de care își aminteau. S¬au amuzat când Teofana i-a vorbit despre prima ei zi de grădiniță. — Cum a fost?era curios să afle Cezar. — De cu seara, mamă-mea, fie iertată, m-a îmbăiat, m-a spălat pe cap, mi-a aranjat hăinuțele, uniforma, tot spunându-mi că mâinr voi merge la grădiniță. — Te-ai bucurat, nu? Foarte mult. Dar știi de ce? Dcaă-mi spui. Probabil te gândeai că te vei întâlni
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
povesti pe nerăsuflate cum a întîlnit pe Grigore Iuga, ce-au vorbit, cum era gata-gata să nu mai vie deloc la dejun și cum diseară va mânca la Enache. Pozna cu răsturnarea cafelei și prăpădirea feței de masă fu repede iertată și uitată. Gavrilaș fusese câțiva ani un fel de ajutor de administrator la o moșie de prin Vlașca, unde a făcut și ceva gologani, încît avea mare respect de moșii și moșieri, singurele instituții solide din România, împotriva restului nutrind
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că demagogia ți-a strâmbat judecata cu desăvârșire și încep să mă gândesc cu spaimă ce se va alege de biata asta de gospodărie când voi închide eu ochii. Nu știu de ce, dar mereu mă ispitește amintirea lui Teofil, fie iertat, și mi-e să nu mergi și tu pe urmele lui, de să se irosească toate pe aici și să rămâie numai praful și cenușa... ― Din partea asta poți fi liniștit, tată! glăsui Grigore simțindu-se în dreptul său. Iubesc și eu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mari și pe urmă o opri sever: ― Isprăvește cu clevetirile, Mariuco! Nu e demn de văduva unui general român să colporteze toate prostiile care, fatal, circulă pe socoteala unei femei frumoase... Dar ești și tu ca biata nevastă-mea, fie iertată, nu degeaba ați fost surori. Voi vă închipuiți că toate femeile trebuie să ție coada cratiței ori să împletească ciorapi de iarnă pentru soții lor. Ei, s-au mai schimbat vremurile, Mariuco! ― Bine, dar Grigoriță e în divorț cu ea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
înfățișare mai vioaie și glasul cutezător. Într-un moment de inspirație, alaltăieri, și-a adus aminte de maiorul Tănăsescu, care i-a fost camarad de promoție și de regiment ani de zile, la Severin, pe când erau căpitani. Nevastă-sa, fie iertată, a fost bună prietenă pe atunci cu Tănăseasca. Mutați de curând la Pitești și fără copii, ar putea găzdui perfect pe cele trei domnișoare Ștefănescu până va trece primejdia la țară. Nici n-a mai scris să-i întrebe. S-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
frică! ― Apoi atunci de ce șade acasă? Că uite, s-a făcut de amiazi! ― Ei, o fi având și el ale lui, ca orice om... Dar când a început Petrică o treabă, n-o lasă neisprăvită! Că și tatăl său, fie iertat, a fost om de frunte și de ispravă! Tocmai în clipa aceea pică și Petre împreună cu Nicolae Dragoș. Petre s-a certat rău cu maică-sa, care n-a vrut să-l lase să mai iasă din casă și plângea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la bazar! Roșu e păcatul, roșu e sângele răscumpărării. Spală-te în sângele mielului, cufundă-te și înoată în mântuire. Cândva ai știut toate lucrurile astea. Amintește-ți-le acum, fii ca un nou născut, naște-te din nou, fii iertată, fii salvată! — Dincolo de groapă nu te mai așteaptă nimic. — Împărăția Domnului e aici, spuse preotul. Misterul mântuirii e dincolo de timp. Ai nevoie de un magician în viața dumitale. Ai unul. Numele lui este Iisus. Înfățișează-te lui și spune-i simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ar fi trebuit să vorbesc despre el. — Înțeleg, înțeleg. O să-l lăsăm în pace. Dar religia nu are datoria să se transforme în consolare? Dumneata nu vrei să schimbi sau să sacrifici nimic, dar datorită unei vagi vibrații, te consideri iertat, inocent, simul iustus et peccator. Ajunseseră în apropierea islazului, străbătând Druidsdale și preotul observă că Rozanov, care până atunci îi îngăduise să traseze el ruta, cotise brusc la dreapta, pentru a evita să treacă pe strada unde locuia George McCaffrey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sau de judecată?”. Tocmai din acest motiv un mare număr de festivități fără legătură între ele este concentrat în sărbătorile de toamnă: nu doar anul, ci toate aveau nevoie de un nou început; greșelile săvârșite în trecut trebuiau ispășite și iertate. Există cel puțin un text din care se vede limpede această neliniște premergătoare începutului sărbătorilor de toamnă: 1Reg 18 o descrie ca o luptă până la sânge, dacă se poate spune astfel, confruntarea dintre Yhwh și Baal pentru credința lui Israel
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
practica un tip de dialog spiritual, repetat cu o oarecare frecvență, efectuându-se un examen mai minuțios al greșelilor comise. Numită și „penitență tarifată”, acest tip de celebrare a reconcilierii sacramentale se dezvoltă ca reacție față de modul în care penitentul iertat își făcea pocăința, de regulă căutând posibilitatea cea mai ușoară. Prin pocăința tarifată se urmărea obiectivizarea acestei penitențe, care nu mai putea fi neglijată, ci care trebuia în mod necesar îndeplinită. Aceasta face ca în această perioadă să se răspândească
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
semnifică deja o judecată a lui Dumnezeu cu privire la condiția omului. Aceasta are loc în două momente: o judecată de condamnare, prin moarte, și o judecată de har, prin înviere. Creștinul este adus de la starea de păcătos la starea de om iertat, adică de la moarte la viață. Prin dimensiunea pascală a sacramentului, se subliniază faptul că prin celebrarea sa se actualizează o judecată care salvează omul, o adevărată anticipare, dar fără a fi încă definitivă și completă, a victoriei finale asupra păcatului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
într-o altă formă, stimulată, de data aceasta, de harul primit și de angajarea omului purificat. 1.3 Dialog post-mărturisire Îndestularea (sau pocăința) pe care penitentul o primește în timpul mărturisirii este împlinită în dialogul post-mărturisire. Odată ieșit din confesional, omul iertat va continua procesul său de convertire și de sfințire, începând chiar cu împlinirea operei penitențiale. Aceasta are un caracter medicinal, reparator, pedagogic și obligatoriu. Împlinirea acestei opere constituie un semn al voinței creștinului reconciliat de a distruge păcatul și consecințele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atitudine de acceptare necondiționată. Penitentul are nevoie să știe că este acceptat, înțeles în ceea ce spune despre sine, că este crezut, considerat în ceea ce este mai bun în el, în punctele sale pozitive, că este iubit în mod gratuit și iertat și că celălalt are încredere în capacitățile lui; c) confesorul trebuie să îl ajute pe penitent să fie conștient că păcatele nu i se iartă datorită intensității durerii pe care o simte, ci datorită jertfei pe care Cristos a împlinit
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
iertării pedepsei meritate pentru păcatele săvârșite și susținerea unui efect medicinal prin reacția împotriva răului și orientarea spre mai bine. Este indicat ca această pocăință să cuprindă cele trei dimensiuni ale vieții creștine: profetică, preoțească și regească. De exemplu, penitentul iertat poate avea o pocăință care să favorizeze citirea și reflectarea Sfintei Scripturi și, astfel, să împlinească funcția sa profetică, sau va putea să facă anumite rugăciuni, posturi sau sacrificii și, astfel, să își respecte funcția sa preoțească, sau chiar să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-l mai întâi pe acesta „alter Christus”, pentru ca apoi să îl schimbe în mod radical și pe penitent, transformându-l din păcătos într-un alt „alter Christus”, în care să existe viața sa dumnezeiască. Dobândind o asemenea stare interioară, penitentul iertat poate afirma asemenea Sf. Paul: „nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăiește în mine” (Gal 2,20). Prin urmare, „imaginea lui Cristos, păstorul cel bun”, care vrea să îl întâlnească pe om de fiecare dată când acesta vine înaintea sa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]