1,506 matches
-
protestului clamat de VVM în epoca proletcultistă: în 1956, numărul 10 al revistei "Caiete de dor", care apărea la Paris, este în întregime un fel de memoriu poetic virulent, patetic și tulburător, publicat sub pseudonimul "Haiduc" și prefațat de Virgil Ierunca. Acel document, cu texte scrise în intervalul 1944-1955, poeme despre teroarea bolșevică, mi-a fost pus la îndemână de Virgil Ierunca și l-am reprodus în întregime în revista "Familia" nr. 10 din octombrie 1990. Aceste texte au constituit în
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
în întregime un fel de memoriu poetic virulent, patetic și tulburător, publicat sub pseudonimul "Haiduc" și prefațat de Virgil Ierunca. Acel document, cu texte scrise în intervalul 1944-1955, poeme despre teroarea bolșevică, mi-a fost pus la îndemână de Virgil Ierunca și l-am reprodus în întregime în revista "Familia" nr. 10 din octombrie 1990. Aceste texte au constituit în 1958 dovezile acuzării comuniste la adresa autorului, arestat, dus la Jilava și pus sub învinuirea gravă de "uneltire contra ordinii sociale". Condamnarea
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
anii 50. Apar aici articole scrise sau doar semnate de Constantin Titel Petrescu, Zaharia Stancu, George Ivașcu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Tudor Arghezi, Nichifor Crainic, Henriette Yvonne Stahl și alții în Glasul Patriei. Iar dintre exilați doar Pamfil Șeicaru, Virgil Ierunca, Ion Cornescu, Dragoș Măgureanu și alți cîțiva autori, azi uitați. Ideea acestei antologii care se adresează "tinerilor studioși", bună în principiu, e expediată de autori aproape de limita minimei rezistențe. Dacă începi o asemenea investigație e obligatoriu să intri documentat în
Glasul neiertător al Patriei. Anii 50. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8412_a_9737]
-
o acțiune îndrăzneață și riscantă, căci orice aventură i se părea mai interesantă decât acel tip de rezistență culturală de la noi, el socotind că estetismul congenerilor săi rămânea ineficient (interviu cu Dora Pavel). Paradoxală pare motivația inițială a lui V. Ierunca, om de stânga în timpul războiului, curtat de noua putere care vedea în el un posibil tovarăș de drum: a plecat nu fiindcă ar fi avut ceva de suferit de pe urma comuniștilor, ci din greața de avantajele oferite de ei, deoarece nu
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
Ilie Constantin, Dublul ochean, București, 2000; Dumitriu, P: George Pruteanu, Pactul cu diavolul: șase zile cu Petru Dumitriu, București, 1995; Goma, J 1, 2, 3: P. Goma, Jurnal pe sărite, Jurnal de căldură mare, Jurnal de noapte lungă, București, 1997; Ierunca, T: V. Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000; Lovinescu, J 2: Monica Lovinescu, Jurnal 1985-1988, București, 2003; Lovinescu, V 2: Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, II, București, 2001; Nedelcovici, J: B. Nedelcovici, Jurnal infidel. Opere complete 5, București, 2005; Stolojan
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
ochean, București, 2000; Dumitriu, P: George Pruteanu, Pactul cu diavolul: șase zile cu Petru Dumitriu, București, 1995; Goma, J 1, 2, 3: P. Goma, Jurnal pe sărite, Jurnal de căldură mare, Jurnal de noapte lungă, București, 1997; Ierunca, T: V. Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000; Lovinescu, J 2: Monica Lovinescu, Jurnal 1985-1988, București, 2003; Lovinescu, V 2: Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, II, București, 2001; Nedelcovici, J: B. Nedelcovici, Jurnal infidel. Opere complete 5, București, 2005; Stolojan, N: Sanda Stolojan
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
ideologice ale totalitarismului comunist. A surprins legăturile de adîncime, infra-raționale, dintre comunismul românesc (și nu numai) și variile încarnări ale fascismului. Cînd regimul comunist a îmbrățișat temele, fantasmele și obsesiile extremei drepte interbelice, făcîndu-le ale sale, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au scris pagini magistrale despre geneza a ceea ce mai tîrziu am diagnosticat drept barocul fascisto-comunist." (p. 5) Despre corespondența subterană dintre cele două totalitarisme, Monica Lovinescu nu avea nici un dubiu. Le privea ca pe fețele aceleiași monede și ca pe
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
redă opiniile Monicăi Lovinescu, pe cele proprii le lasă deoparte. Mai rar o asemenea detașare în alcătuirea unei antologii. Tocmai de aceea ultimul cuvînt i se cuvine: "țin să amintesc aici că Monica Lovinescu a făcut parte, ca și Virgil Ierunca, din Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste. Nu a fost cîtuși de puțin o prezență formală, cum au sugerat unii și alții, mobilizați de dezolante patimi subiective. Prin Mihnea Berindei, unul dintre cei mai activi membri ai Comisiei, am ținut
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
mobilizați de dezolante patimi subiective. Prin Mihnea Berindei, unul dintre cei mai activi membri ai Comisiei, am ținut mereu legătura cu ea. Monica Lovinescu ne- a permis să utilizăm orice idee, orice pasaj din opera ei și a lui Virgil Ierunca pentru Raportul Final. Cine îl va citi cu atenție va constata că gîndirea acestor doi mari intelectuali a fost mereu o sursă de inspirație pentru noi. Nu exagerez spunînd că Raportul, ai cărui autori au fost, a fost ultima operă
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
cu atenție va constata că gîndirea acestor doi mari intelectuali a fost mereu o sursă de inspirație pentru noi. Nu exagerez spunînd că Raportul, ai cărui autori au fost, a fost ultima operă a Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca." (p. 11) Etica neuitării inaugurează colecția "Zeitgeist" pe care Vladimir Tismăneanu o coordonează la Humanitas. Dacă așa vor fi și celelalte volume, colecția se anunță a fi una de prim rang.
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
jeune fille a lui Claudel, prinsă într-un carusel de renunțări. Nu e singura dedicație. Psihoză îi e scrisă lui Virgil Untaru, care va fi cunoscut sub pseudonimul cu care Geo Dumitrescu și-a semnat, în Cadran, prima poezie publicată: Ierunca. Chingi de generație, destrămate într-o diafană, abia bănuită, pînză de paianjen. Psihoză e împlinirea unei stări ciudate, în care sufletul se face nu pui mic de pitpalac, ci nasture, în numele căruia moare trupul: " - Sânt un om mort, prietene, nu râzi
Linia de pornire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8155_a_9480]
-
de față când dl Mihnea Berindei i l-a adus. îl vedeam eu însumi, în forma finală și integrală, în acea împrejurare. (Profit de ocazie spre a lămuri în paranteză un alt lucru: contribuția Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca la Raport a fost reală și substanțială; ei i-au indicat d-lui Berindei pasajele din cărțile lor pe care Raportul putea să le ia în considerare; în plus, abia aducân-du-i Raportul, dl Berindei i-a citit Monicăi recomandările la
O carte indecentă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/8158_a_9483]
-
chiar problema cea mai importantă pe care o suscită "documentarul" intitulat O sută de zile cu Monica Lovinescu. D-na Jela își atribuie în aceste o sută de zile din viața Monicăi Lovinescu (și până la un punct a lui Virgil Ierunca) un rol pe care ar fi dorit să-l joace, dar nu l-a jucat cu adevărat. E înduioșător felul în care se plânge la sfârșit, fiind vorba de "arhiva" soților Lovinescu-Ierunca, de faptul că autoritățile românești n-au sprijinit
O carte indecentă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/8158_a_9483]
-
pentru totdeauna. N-am îndrăznit să-l întreb dacă se trezise în răstimp sau era același somn. Mi se pare inadmisibil să te folosești în acest fel de șansa de a-i fi cunoscut pe Monica Lovinescu și pe Virgil Ierunca, pretinzând că numai tu i-ai iubit în mod sincer și dezinteresat, în vreme ce toți ceilalți s-ar fi dovedit niște profitori și niște ingrați. Monicăi Lovinescu și lui Virgil Ierunca le-au fost alături în ultimii lor ani de viață
O carte indecentă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/8158_a_9483]
-
a-i fi cunoscut pe Monica Lovinescu și pe Virgil Ierunca, pretinzând că numai tu i-ai iubit în mod sincer și dezinteresat, în vreme ce toți ceilalți s-ar fi dovedit niște profitori și niște ingrați. Monicăi Lovinescu și lui Virgil Ierunca le-au fost alături în ultimii lor ani de viață mulți prieteni adevărați. I-a ajutat fiecare după puterile lui. N-au fost abandonați nici o clipă. Și nimeni n-a numărat zilele, care, în cazul unora, au fost cu siguranță
O carte indecentă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/8158_a_9483]
-
a libertății. De facto, comunismul n-a cultivat politicul în înțelesul său pozitiv, de participare liberă a indivizilor la viața polis-ului, ci un pseudopolitic, al supunerii obligatorii la o ideologie abuzivă, la o putere uzurpată. Alături de Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, I.Negoițescu se plasează în acest fel pe poziția esteticului. Reproșurile pe care le adresa unor confrați pentru "dezangajarea" lor păgubitoare apar coroborate cu notele emoționante ale unei autocritici vizînd eroarea de-a fi "subapreciat politicul" și de-
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
ecumenic al lui N. Steinhardt se deosebește esențialmente de anticatolicismul pravoslavnicului Dostoievski."7 Exemplele la care recurge cercetătorul sunt relevante: botezul în închisoarea de la Jilava, experiența de la mănăstirea benedictină din Chevetogne (Belgia), scrisorile către Th. Enescu, V. Nemoianu și V. Ierunca. În problema libertății, gândirea "conservatoare" dostoievskiană se opune "liberal-conservatorismul" steinhardtian. Așa cum Panait Istrati răspunde lui J. P. Sartre, după ororile pe care le-a văzut cu ochii săi în U.R.S.S., apropo de (mai)binele care justifică teroarea politică ("Bine
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
47 de specii de păsări migratoare și sedentare se interzice pe întreg teritoriul țării până în momentul stingerii ultimului focar în care a evoluat gripa aviară - a stabilit o Ordonanță de Urgență aprobată recent de Guvern. Pentru cocoșul-de-munte, fazanul, gaița, guguștiucul, ierunca și potârnichea este ridicată interdicția de vânătoare, stabilită prin O.U.G. nr. 140/2005. Ministrul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale poate totuși decide interzicerea vânării acestor șase specii de păsări, dar și a mamiferelor din principalele specii de interes
Agenda2006-09-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284802_a_286131]
-
că Opt poeme din ciclul "Nenumită lumină" i-au fost publicate la Paris în traducerea lui George Ciorănescu și cu o introducere de Al. Ciorănescu, în 1963. În același an, se tipărea însă tot la Paris, sub îngrijirea lui Virgil Ierunca și cu o prefață a acestuia, o antologie din creația să lirica în limba română, alcătuită - spune prefațatorul - de poetul însuși "cu puțin înainte de moarte", sub titlul Fructul de a trăi (Fundația regală Universitară Carol I). Ea reunește paginile cele
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
cu Poemele luminii de Lucian Blaga (pentru care eseistul din Figuri și cărți își manifestase marea admirație). Fără forță de expresie a confratelui de generație, autorul acelor texte nu lipsite, totuși, de relief i se asociază - cum observa și V. Ierunca - sub semnul "chiotului dionisiac". Prospețimea contactului senzorial cu elementul teluric, a "inimii" cu "pământul", jubilația în regim solar a eului, tradusă că "tîsnet", "chiot", "zvâcnet", "salt" sau "nebunie" - elemente curente în primele poeme blagiene - se regăsesc aici în poezii precum
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
sunt astfel de termeni ce revin cu o anumită frecvență, conferind poeziei acel aer de generalitate a meditației care cheamă stilizarea figurației și a gesticii, într-un discurs ritualizat, de o solemnitate de rugăciune, lipsită de orice stridenta retorica (V. Ierunca vorbește, foarte expresiv, despre "economia oraculara" a acestui discurs). Subiectul liric pare a-și rosti poemul, precum Blaga ceva mai devreme, "cu cuvinte stinse în gură", cu o discreție elegiaca ce pune o pedala tensiunii lăuntrice, unei deznădejdi care refuză
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
blagian de înstrăinare - apariția, pe urme romantice, a conștiinței individuației, definitorii pentru "omul problematic", tulburat de întrebări fără răspuns în fața misterului lumii - nu se regăsește în viziunea lui Alexandru Busuioceanu. "Omul" propus de acesta nu este - cum observa și V. Ierunca - o "conștiința nefericită", "căzută", exclusă din Edenul originar, ivnovată de orgoliul interogației, ci una într-alt fel alienata, trăind distanță față de o lume rămasă în condiția ei paradisiacă, insă prizoniera a unei inerții a frumuseții, marcată de un soi de
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
soi de deficit de vitalitate autentică. ceea ce frământa conștiința eului liric este tocmai această insuficientă a paradisului moștenit, care nu mai solicită investiția de energie individuală capabilă să-și aproprieze misterul, să dea cunoașterii sale sporite o pecete personală. V. Ierunca numește esențialul acestei aspirații în căutarea unui "paradis activ" și în faptul de a consemna "chinul... acestui divorț dintre lenevia lumii și reabilitatea ei energică". În absența unei asemenea energii, universul devine fad și lânced, chemând reacția de respingere și
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
voi petrece noptie/ în așteptarea mărturiei mari și-a răsăritului"). Este o regasire de sine ce nu contrazice, în ciuda schimbării registrului discursiv, sensul major al căutărilor din poemele precedente. Despre aceste căutări antologia prefațata cu o generoasă înțelegere de Virgil Ierunca în urmă cu peste trei decenii spune, se pare, esențialul ( Nu știm, deocamdată, din ce ansamblu de texte s-a făcut selecția și câte vor fi fost lăsate pe din afara). De n-ar fi rămas decât cele adunate sub titlul
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
fost spartă, ne amintim, de Editura Albatros cu Închisoarea noastră cea de toate zilele de Ion Ioanid. Au apărut apoi Jurnalul lui Mircea Zaciu (4 vol.), Jurnalul lui Victor Felea, jurnalele lui M.R. Paraschivescu, Mihai Beniuc, Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca, Amintirile lui Constantin Argetoianu, Jurnalul Alicei Voinescu (2 vol.), Însemnările zilnice ale Reginei Maria (10 volume, deocamdată) sau cele ale Regelui Carol al II-lea, cărți memorialistice care au captat până la confiscare atenția generală. Sau mai recente: Internaționala mea de
Valul memorialistic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2868_a_4193]