511 matches
-
munte În Carpați, lacurile au origine variată și constituie obiective turistice însemnate. În munții unde în pleistocen au existat ghețari se găsesc frecvent lacuri glaciare. După topirea ghețarilor apa s-a adunat în excavații, rezultând lacuri cunoscute sub numele de iezere sau tăuri în munții Rodnei (Lala), Făgăraș (Podragu, Bâlea, Capra), Parâng (Gâlcescu), Retezat (Bucura, cel mai întins lac glaciar din România, având 10 ha, Zănoaga, cel mai adânc, având 29 m) etc. În craterul din masivul Ciomatu se află lacul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ce înainte de a); Giacăș, Giambașu, Gialacuta, Giarmata - dar Geabac, Geaca, Geamărtălui, Geambașu, Geangoești; Cinghinia - dar Fiscălia, Ceamurlia; Epureni, Erbiceni, Eșanca, Eruga, Edera, Eleșteul, Enăchești, Epăria, Erboasa, Eremieni, Eșelnița, Ezeni, Ezeriș, Ezeru - dar Iedera, Iedu, (Dealu) Iepei, Iepure, Iepureasca, (Dealu) Ierugii, Iezer; Saeș - dar Faier, Maier, Chier, Ulieș, Sacrieș, Agrieș, Cuieș, Mizieș, Bozieș; Băești, Limbăești, Ciobăești, Scăești, Dăești, Rădăești, Bodăești, Codăești, Găești, Drăgăești, Hăești, Milăești, Bălăești, Mălăești, Ghelăești, Plăești, Mămăești - dar Negoiești, Vovriești; Poeni, Poenița, Poenile - dar Poienari, (Valea) Poienii, Poienile, Poienița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
una dată de Petru Voievod și alta cumpărată de mitropoli tul Iosi f. Alte știri datează din timpul domniei celor doi frați Iliaș și Ștefan care întăreau la 24 august 1436 lui Pan Oană mai m ulte sat e cu iezer și vie. La 1622 Ștefan Vodă Tomșa întărea stăpânirea lui Feltin, pe care l numește „gazda Domniei mele din Târgul Cotn arilor, cu un râmnic și un loc de heleșteu ce se nume ște „Rătul Peatirii și cu fânețe lângă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
București, 2003; Violet, pref. Octavian Soviany, Botoșani, 2001; Poemul scurt al lungii mele vieți, ed. plurilingvă, îngr. Dumitru M. Ion, pref. Constantin Ciopraga, București, 2001; Din foc și din gheață, îngr. și postfață Ovidiu Ghidirmic, București, 2003. Traduceri: Mateja Matevski, Iezere, pref. Dumitru M. Ion, Timișoara, 1979; Iosif Noneșvili, Medeea, Iași, 1980 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Bojin Pavlovski, Western Australia, postfață Titus Vâjeu, București, 1981 (în colaborare cu Dumitru M. Ion), Ipocritul, București, 1986 (în colaborare cu Dumitru M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
pe care Marele Arhitect al Universului a găsit de cuviință să i-l împărtășească. În casa profunzimii, alunecând prin lanuri de trandafiri, poetul plin de virtute astrală își arogă dreptul de a se îmbăia precum dragonii în apa abisului din iezerul Dianei. Dar nu aceasta este ceea ce își propune fundamental poetul. Gândirea sa misterioasă și prețioasă totodată este parte din manifestarea luminii de la origini. Teologic, este indispensabilă artei prin care se naște piatra, piatra pe care și Isus a clădit Biserica
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-ntreruperi îmi stăruie adânc, în miros verde de ienuperi. O amintire grea apasă. Ca din alte ere, Spre care sângele și astăzi mult se cere. Aice mai stătui, aievea sau în vis, cândva, mai sus, mai jos, când pisc și iezer nu era. Și stam printre liane, sub ecuatorul căldurii pândit de șerpi, de flori și de lemurii. Iar trupul meu, ah numai trup, în umedul văzduh pândit era, prelung, depropriul său duh, ca de-un străin. Și slobod foarte, încă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de al doilea. În apă sau În oglindă se găsește doar o imitație spectrală a obiectului, aspectul și nu substanța lucrului. Înfățișarea și nu materialitatea lui. Oglindirea constituie și unul din motivele folosite frecvent În compunerea poemelor: Pisc alb În iezer - un fulg de zăpadă-atinge alt fulg de omăt (toate haiku-urile care ilustrează acest studiu aparțin lui Eduard Țară) Cei doi fulgi sînt, În mod evident, cel real și cel oglindit În apă. Este surprinsă clipa Întîlnirii dinainte ca ambii
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În imaginile de mai sus, te poți avînta, dacă găsești că jocul este o aluzie la o sete mai năzdrăvană, către un Înțeles simbolic mai spiritualizat surprins În versurile lui Blaga: De sete ars, cum tremură În totul ajuns la iezer cerbul! Dar abia atinge apa mulcomă cu botul. Din luciul albăstriu, precum e fierul, sorbind, cu grije-alege, parc-ar vrea să bea ușor, din apă, numai cerul. Poemul ce urmează ne aduce-n fața a două imagini pe care, cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
parte din acea specie intangibilă care Îndeamnă doar la un “jaf imposibil”. Motiv pentru care, poezia fiind, fără doar și poate, și o sublimă răzbunare a soartei, poetul Încearcă să-și ia revanșa prin procură asupra imaginii ființei adorate “răsfrîntă-n iezerul de munte” și spartă brusc de zborul razant al unei rîndunele. Intenția compensatoare este limpede exprimată În ultima strofă: “Dacă eu nu, atuncea cel puțin această apă să te frîngă, această undă să te sfarme, să te stîngă, să te
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Dumnezeu, dania sfânt răposatului nostru părinte, Alexandru voievod, începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire, la gura Moldoviței, și satul care este la Vamă, unde a fost jude Cârstea, și pe Prut, un iezer, anume Gemenele, și cu toate gârlele sale, și, la Chigheci, o prisacă, anume prisaca lui Brumar, și cu poiana. Și de asemenea, le-am dat de la noi vama, jumătate din vadul călugăresc și cu jumătate din vamă, și jumătate din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și, la Chigheci, o prisacă, anume prisaca lui Brumar, și cu poiana. Și de asemenea, le-am dat de la noi vama, jumătate din vadul călugăresc și cu jumătate din vamă, și jumătate din vama de trecere, și cu jumătate din iezerele ce ascultă de această vamă și cu jumătate din tot venitul, partea cheagninei noastre. Și, de asemenea, vom da acestei mănăstiri mai înainte zise, în fiecare an, câte trei buți de vin. Toate acestea mai sus-scrise să fie mănăstirii noastre
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în Bucovina satele: Moldovița, frumosul, Vama, Moldovița Rusească, Berchișești, Oprișeni, Prohorochia, jumătate din Iordănești și Muntele Suhardul Mare. În Moldova se găsesc următoarele sate ale mănăstirii: Fălticeni, Onțeni, Văculești, jumătate Zvoriștea, Sărăcinești zis și Mitești, siliștea Răciuleni cu moară, un iezer la Cohurlui și zece pogoane vie la Cruce [ținutul Putna]”. (Rezumat după Wickenhauser, Moldovița, 214-215 și după Documente bucovinene, vol. V, nr. 2, p. 177-178) 10. Raportul înaintat Consistoriului despre starea în care se găsește mănăstirea Moldovița Arhimandritul Venedict, egumenul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vinte și suprimarea unei silabe. În același timp, cratima semnalează elidarea vocalei „î“. 3. Ștefan cel Mare era soarele Moldovei./ O, moarteai un secol cu sori înflorit. (M. Emi nescu) 4. teme: iubirea, timpul, natura primordială; motive literare: vulturii, privirea, iezerul, lacrima 5. Mărci ale subiectivității sunt: pronume la persoana I (în mine, mi) și a IIa (despre tine), adjective pronominale posesive la persoana a IIa (tale), verbe la persoanele I și a IIa (nu știu, să tai, ești). 6. dimensiunea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
monolog liric adre sat, în care pluralul persoanei întâi (deasupra noastră) desemnează perechea de îndrăgos tiți. Alături de motivul cuplului, prima strofă reunește motive specifice imaginarului poetic blagian, vizând cele patru elemente primordiale: Dumnezeu ca entitate eterică, soarele - focul celest -, pământul, iezerul sfânt. Schițând un spațiu de legendă, aceste motive se concretizează în imagini artistice vizuale și auditive, prin personificare (Ochi atot înțele gător), prin epitete (legendar, sfânt etc.), prin metaforă revelatorie (Ochi era iezerul). Toate aceste mijloace de expresivitate sugerează ideea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ca entitate eterică, soarele - focul celest -, pământul, iezerul sfânt. Schițând un spațiu de legendă, aceste motive se concretizează în imagini artistice vizuale și auditive, prin personificare (Ochi atot înțele gător), prin epitete (legendar, sfânt etc.), prin metaforă revelatorie (Ochi era iezerul). Toate aceste mijloace de expresivitate sugerează ideea poetică a capacității iubirii de a reface armonia divină cu natura originară, de a intra în rezonanță cu sacrul, cu primordialul. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Utilitatea cunoașterii biografiei artistului în vederea înțelegerii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
2459 m, Buteanu - 2507 m, Ciortea - 2422 m, Dara - 2500 m, Ludișoru - 2302 m, Suru - 2283 m, Berivoiu Mare - 2299 m etc. din Munții Făgăraș; Iezeru Mare - 2462 m, CÎrligele - 2171 m, Bătrîna - 2341 m, Păpușa - 2391 m, În Munții Iezer - Păpușa; VÎrfu Leaota - 2133 m, În Munții Leaota; CÎrja - 2405 m, Stolnița - 2421 m, Parîngul Mare - MÎndra - 2519 m, Păpușa - 2136 m, etc. În Munții Parîng; Ursu - 2124 m, Balota - 2103 m, În Munții Căpățînii; Steflești - 2242 m, Balinotru Mare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
categoria lacurilor naturale cele mai multe sunt declarate monumente ale naturii dintre care amintim: Buda, Capra, Călțun, BÎlea-lac, Podragu, Ucea (glaciare din Făgăraș); Bucura, Lacu Negru, Teleaga, Galeș, Lacul Gemenele etc. (glaciare - Retezat); Lacu glaciar Șureanu (Munții Șureanu), Lacul glaciar Iezer (Iezer-Păpușa) etc. Lacurile de baraj artificial, deși au În principal un rol economic productiv, ele Îndeplinesc și o importantă funcție turistică, cum ar fi cele de la Șugag și Săscior (Alba), Arefu și Corbeni (Argeș); Poiana Mărului-Zăvoi și Cerna-Herculane (Caraș Severin
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Jos, RÎul Sadului și Sadul - Trei lacuri (Sibiu); Voineasa și Malaia (VÎlcea), ca și numeroase iazuri și heleștee cu funcționalitate multiplă. Așa cum s-a observat deja, lacurile din Carpații Meridionali, prezintă o mare varietate genetică și anume: 143 lacuri glaciare (Iezer - Păpușa-1; Făgăraș 29; Parâng-28; Cibinului-4; Șureanu-2; Retezat-54; Godeanu-13; și Țarcului 10), lacuri de baraj natural și 24 de baraj artificial. În condițiile turismului modern de azi, dar mai ales a liniilor care se profilează pentru viitor, lacurile de pe raza Carpaților
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Mehedinți); rezervația de arbori seculari și Urlătoarea (Bușteni), Rezervația Principală Bucegi 6680 ha și Aninșul de la Sinaia (1,4 ha Prahova); Rezervația paleontologică - calcarele de la Cisnădioara - Cisnădie, Rezervația complexă BÎlea (geomorfologică, hidrografică, faunistică, floristică și peisagistică) - CÎrțișoara (120,5 ha); Iezerele Cindrelului - 660 ha - Turu Roșu (Sibiu); Floarea de colț - Stoienești, Rezervația de tisă - Olănești, Rezervația naturală CoziaLotrișor (21.000 ha), Călimănești-Căciulata și Rezervația de jneapăn Voineasa (VÎlcea) etc. Am lăsat intenționat la urmă Parcul Național Retezat, deoarece este aproape singurul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cele mai renumite stațiuni de practicare a sporturilor de iarnă din țara noastră - unele din ele fiind de nivel mondial se află În Carpații Meridionali (Poiana Brașov, Predeal, Sinaia, Păltiniș, Muntele Mic), și vin rapid din urmă: Straja, Parâng, Șureanu, Iezer - Păpușa etc. 82 k) O densă rețea de lucrări hidrotehnice (hidrocentrale și baraje) compusă din 33 de amenajări În Carpații Meridionali din totalul de 51 la nivelul Întregului Arc Carpatic Românescetc. l) o rețea destul de reprezentativă de drumuri, șosele modernizate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Față de situația actuală, aprecierea noastră este că ar putea fi luate În discuție și propuneri de realizare a unor noi linii, cum ar fi: - Brașov - Bran - Rucăr - CÎmpulung Muscel. Această linie ar crea condiții noi pentru dezvoltarea turismului În zona Iezer - Păpușa, Leaota și În viitoarele stațiuni de la Nămăești - Valea Pravaț, Rucăr și eventual Voina. - CÎmpulung Muscel - Curtea de Argeș și legătura cu RÎmnicu VÎlcea și de continuat până la TÎrgu Jiu. Realizarea acestei propuneri nu numai că ar conduce la finalizarea celei de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m. arh. - biserica Adormirea Maicii Domnului, zidită În 1661 de către Grigore Ghica și doamna sa Maria Sturza; - m.arh. - Schitul Podișor cu bisericuță din lemn; - vatra folclorică și etnografică; - stațiune climaterică de interes local; - tabăra de elevi; LEREȘTI. - m.n. - lacul glaciar Iezer; - vatra folclorică, port popular muscelean; - arh. populară - case, porți, etc.; - cabana Voinea; - refugiul Iezer; NUCȘOARA. - stațiune balneoclimaterică de interes local; - tabără de elevi; PRAVĂȚ. - m.m. - cimitir al eroilor din primul război mondial și un osuar, adăpostind rămășițele strînse de prin
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sa Maria Sturza; - m.arh. - Schitul Podișor cu bisericuță din lemn; - vatra folclorică și etnografică; - stațiune climaterică de interes local; - tabăra de elevi; LEREȘTI. - m.n. - lacul glaciar Iezer; - vatra folclorică, port popular muscelean; - arh. populară - case, porți, etc.; - cabana Voinea; - refugiul Iezer; NUCȘOARA. - stațiune balneoclimaterică de interes local; - tabără de elevi; PRAVĂȚ. - m.m. - cimitir al eroilor din primul război mondial și un osuar, adăpostind rămășițele strînse de prin munți și rămase neidentificate; RUCĂR. - castru roman - Limes translantanus; - ruinele unei cetăți; - m. arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Hurezu; - etnografie și folclor: muzeu spătesc (colecție de pictură pe sticlă, mobilier, documente etc.), - centru artizanal (cusături, țesături), vatră etnografică și folclorică, formație de cor laureată; - lac de acumulare folosit pentru alimeantarea cu apă a Sibiului; - rezervație complexă - rezervația naturală Iezerele CÎndrelului (600 ha); - locul nașterii lui Aurel Decei - istoric (1905-1976). - Hotel Boca del Rio, Cabana Toma; - Pensiuni turistice: Mândru, Sânziana, Crăcineasa 1, 2 și 3, Taban, Lacul de Argint, Norica, Călin, Maria Kober, Țepeș, Tărâmul Mândrului, Brad, Casa Lucas, Câmpeanu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
învinge! „Căci nu sunt vrednice suferințele din veacul acesta de acum a sta alături de Slava Vieții Viitoare” (Sfântul Apostol Pavel). „Îndrăzniți, Eu am biruit lumea!”, zice Mântuitorul. Lumea cu toate păcatele ei va fi biruită, satana va fi aruncat în „Iezerul de foc”, căci pe Biserica lui Dumnezeu, căreia ca neam îi suntem credincioși, „porțile iadului nu o vor putea birui”! * Lucrarea este împărțită în două volume. Primul volum cuprinde evenimente și procese sufletești trăite în actul devenirii spirituale în școala
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]