1,060 matches
-
trupul omului! În timp ce mă rugam, m-am simțit dintr-o dată copleșit de o disperare înfricoșătoare. Ca și cum mi-aș fi zărit într-o oglindă chipul hâd, simțeam picătură cu picătură gustul veninului ascuns în sufletul meu. Poftele mele trupești, furia împotriva iezuiților, încrederea aproape trufașă în menirea mea de a propovădui în Japonia, dorința de cucerire - toate acestea se iveau una câte una din adâncul sufletului meu. Am crezut chiar că Dumnezeu nu va mai asculta în veci rugăciunile și speranțele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mi puneți o asemenea întrebare? Mă străduiesc și eu din răsputeri. După o lună... Cu lumânarea în mână i-am răspuns că la mijlocul lui ianuarie avea să se întrunească adunarea episcopală și că în fața acesteia aveam să mă confrunt cu iezuiții. Însoțitorii dormeau deja, iar înăuntru era cam răcoare. Japonezii mă ascultau cu chipuri încordate. Le-am povestit ce mare înrâurire aveau aici, în Spania, hotărârile fețelor bisericești asupra politicii față de străinătate statornicite de curtea imperială. Dacă ar ieși bine confruntarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ordine. Ordinul Sfântul Pavel a trimis de îndată în Japonia unsprezece misionari, părintele Velasco numărându-se și el printre aceștia. El crede că nereușita muncii de propovăduire în Japonia după sosirea lui Fracisc Xavier din 1549 are ca pricină greșelile iezuiților și spune că nădăjduiește să îmbunătățească lucrurile și că sunt destule speranțe pentru aceasta. De cealaltă parte, Ordinul Sfântul Petru spune că schimbarea fulgerătoare de putere petrecută în Japonia a îngreunat munca de propovăduire și că pricina nereușitei nu stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în Japonia și de a-și spune părerea despre munca de propovăduire din această țară. — Vreme de o jumătate de secol munca de propovăduire în Japonia a înaintat lin, fără piedici, mulțumită dăruirii de care au dat dovadă frații noștri iezuiți, firește. De aceea, nutresc o adâncă prețuire pentru străduințele și sacrificiile făcute de Ordinul Sfântul Petru. Se simțea bine rostind cuvinte de laudă despre cei care îl ocărâseră. Știa că, astfel, cuvintele pe care urma să le spună dobândeau obiectivitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
făcute de Ordinul Sfântul Petru. Se simțea bine rostind cuvinte de laudă despre cei care îl ocărâseră. Știa că, astfel, cuvintele pe care urma să le spună dobândeau obiectivitate. Nu precupeți nici o laudă când enumeră, una câte una, toate înfăptuirile iezuiților. Apoi, în clipa în care o scânteie de curiozitate se aprinse în ochii episcopilor, zise cu putere: — Dar... fără să știe ce fac, iezuiții au săvârșit o greșeală. N-au prevăzut ce urmări grave va avea greșeala lor asupra propovăduirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să le spună dobândeau obiectivitate. Nu precupeți nici o laudă când enumeră, una câte una, toate înfăptuirile iezuiților. Apoi, în clipa în care o scânteie de curiozitate se aprinse în ochii episcopilor, zise cu putere: — Dar... fără să știe ce fac, iezuiții au săvârșit o greșeală. N-au prevăzut ce urmări grave va avea greșeala lor asupra propovăduirii în Japonia. Zicând acestea, Velasco se întoarse înspre părintele Valente. Dar acesta stătea nemișcat și cu ochii închiși parcă de oboseală, astfel încât era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
După ce se încredință că trezise o umbră de curiozitate și de interes pe chipul episcopilor care până atunci îl țintuiseră cu ochi ca de mort, își înclină capul și puse următoarea întrebare: — Îmi este îngăduit să enumăr aceste fapte ale iezuiților în amănunt? — De aceea ne-am adunat aici, încuviință unul dintre episcopi. — De pildă, Ordinul Sfântul Petru a dobândit în portul Nagasaki un domeniu netrebuincios. Pentru ei, e un izvor de câștig folosit pentru propovăduire, dar pentru japonezii cei păgâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de câștig folosit pentru propovăduire, dar pentru japonezii cei păgâni este un izvor de neliniște și îndoială. Pentru că japonezii nu îngăduie ca vreo palmă de pământ din insulițele lor să ajungă colonie stăpânită de cine știe ce popor străin. Mai mult, printre iezuiți sunt și unii care, cuprinși de prea mult zel, au dat foc statuilor budiste în care cred cei mai mulți dintre japonezi. E adevărat că în Nueva España au fost arse altarele indienilor și că acest fapt nu a împiedicat răspândirea Evangheliei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Acest lucru este dovedit de faptul că, de cum a aflat de toate acestea, cârmuitorul Japoniei numit taikō și-a schimbat atitudinea mărinimoasă de până atunci și a pornit prigoana împotriva creștinilor. Prigoana a apărut mai degrabă din pricina greșelilor făcute de iezuiți. Ordinul Sfântul Petru nu poate fugi de răspunderea pentru aceste greșeli. Însă ei închid ochii și dau de știre la Roma și aici, la Madrid, că propovăduirea în Japonia s-a îngreunat, cu toate că ei și-au dat toată silința. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
încă mai sunt speranțe în ceea ce privește propovăduirea în Japonia... E drept că acum starea de fapt nu ne este prielnică, dar eu cred că putem schimba acest lucru. Speranța mea nu este o plăsmuire îndepărtată de adevăr, așa cum m-au învinuit iezuiții. Dacă ar fi așa, atunci eu n-aș mai fi venit până aici însoțit de niște soli japonezi care aduc scrisori pline de făgăduințe din partea stăpânului lor. În acel moment, părintele Valente care stătuse până atunci cu capul plecat, ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
o cuceresc pentru Dumnezeu, era câmpul meu de luptă. Cârmuitorul Japoniei murise și noul shōgun Tokugawa strângea puterea în mâinile sale, dar veștile spuneau că și acest conducător lua măsuri de asuprire a credinței creștine. Auzisem de asemenea că misionarii iezuiți erau alungați în Kyushu unde cu chiu cu vai își duceau mai departe munca de propovăduire. Cu toate acestea, de câte ori soseau la Manila astfel de vești, în loc să-mi pierd curajul, eram cuprins de o dorință și mai înverșunată de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
puși să străbată lumea largă fără să știe nimic și fără să bage de seamă nimic. Edo încercase să se folosească de domeniul lor, domeniul lor încercase să se folosească de Velasco, Velasco încercase și el să înșele domeniul, în vreme ce iezuiții duceau cu franciscanii o luptă rușinoasă. În mijlocul acestor dezamăgiri și bătălii, ei doi își văzuseră mai departe de lunga lor călătorie. — Oare seniorul Ishida... murmură unchiul cu glas vlăguit, s-a lepădat și el de familia noastră? Odinioară unchiul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
care le am și eu. Mai mult, în adâncul inimii sale Pavel n-a împărtășit niciodată înclinația de a lăsa lucrurile în voia lor și blânda nehotărâre a celor doisprezece apostoli. Întocmai după cum eu nu pot îngădui desăvârșita lașitate a iezuiților în legătură cu propovăduirea în Japonia. Confrații celor doisprezece apostoli l-au împroșcat pe Pavel cu ocări înveninate. Purtarea lor se aseamănă cu cea a iezuiților față de mine. Cu toate acestea, până la urmă datorită strădaniilor lui Pavel și a muncii sale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și blânda nehotărâre a celor doisprezece apostoli. Întocmai după cum eu nu pot îngădui desăvârșita lașitate a iezuiților în legătură cu propovăduirea în Japonia. Confrații celor doisprezece apostoli l-au împroșcat pe Pavel cu ocări înveninate. Purtarea lor se aseamănă cu cea a iezuiților față de mine. Cu toate acestea, până la urmă datorită strădaniilor lui Pavel și a muncii sale de propovăduire printre popoarele înfricoșătoare de păgâni, au putut apostolii să răspândească puterea Bisericii și în afara Iudeei. La fel, nici despre mine nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
muncii sale de propovăduire printre popoarele înfricoșătoare de păgâni, au putut apostolii să răspândească puterea Bisericii și în afara Iudeei. La fel, nici despre mine nu se poate spune că n-am fost de folos propovăduirii în Japonia, oricât ar încerca iezuiții să mă înăbușe. Astăzi am rostit de câteva ori în bătaia vântului de pe punte predica lui Pavel înscrisă la sfârșitul „Faptelor”, cu precădere minunatele cuvinte pe care el le ia din „Isaia”: „Mergi la poporul acesta și zi: Cu auzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
începutul sfârșitului. Pombal a încercat să modernizeze Portugalia, încurajînd "luminile" secolului XVIII și lovind cu cruzime în instituțiile tradiționale. Genial adept al teoriei "regelui absolut" și al tiraniei iluminate, el a instaurat monarhia de drept divin, distrugând aristocrația, expulzând pe iezuiți, atacând catolicismul. În timpul sau au pătruns în Portugalia doctrinele anticatolice și tot el a promovat pretutindeni lojile masonice. Credința lui în absolutismul regal era atât de aprigă încît a visat până și ruperea legăturilor cu Vaticanul, numai pentru a face
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
împreună cu soția și fiica sa, Regina, urmărit de manifestanți, sub o ploaie de pietre. La 24 septembrie moare, fără să fie plâns de nimeni. Încă de când ajunsese stăpân în Lisabona, Don Pedro pusese în aplicare principiile lui demo-liberale. Expulzase pe iezuiți și pe nunțiul apostolic, rupsese legăturile cu Sf. Scaun. Medizabal ajunsese dictator și factotum: numea și schimba miniștri, crea legi, făcea împrumuturi în numele Statului. Cu moartea lui Don Pedro, însă, se dezlănțuiesc în întreaga țară masacre organizate împotriva "migueliștilor". În
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
figură a liberalismului portughez. Ca și Alexandro Herculano, Don Pedro V este un intelectual care înțelege istoria prin dialectica profetismului demo-liberal; pentru el, istoria se reduce la conflictul dintre "poporul" dornic de libertatea cântată de Victor Hugo și "tirania" reacționarilor (iezuiți, regi, nobili). Herculano a jucat și el un însemnat rol politic dar pe neașteptate s-a retras din viața politică, a părăsit cu totul îndeletnicirile cărturărești, a întrerupt redactarea marii istorii a Portugaliei pe care o începuse și s-a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
istoriei. Vasta lui operă o elaborează în douăzeci de ani, în care timp munca administrativă și activitatea politică se află necontenit pe primul plan. Pesimismul său face ravagii. Istoria Portugaliei o reduce la o "necropolă" stăpânită de "trinitatea augustă: satrapul, iezuitul și ovreiul". Totul e abominabil în trecutul patriei. Colonizarea e o serie ignobilă de crime, tiranii și demențe. Liberalismul contemporan e o agonizare fără glorie, decadența iremediabilă a unui popor degenerat. Restaurarea independenței portugheze, la 1640, a fost o greșeală
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ușor de găsit: preoții catolici, călugării, seminariile, mănăstirile. Campania anticreștină dura, în Portugalia, de pe timpul Marchizului de Pombal. Și acum erau greu de convins mulțimile revoluționare, care străbăteau Capitala cântând Portuguesa, că mănăstirile nu sunt prevăzute cu subterane, că seminariile iezuiților nu au fost transformate în arsenale ale monarhiei, că preoții nu sunt înarmați și nu trag cu carabina asupra republicanilor. Oamenii cereau să se convingă ei înșiși de tot ce li se spusese, - mai ales în ultimii treizeci de ani
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pe republicani!" La 5 octombrie, aniversarea instaurării Republicii, Granjo redă libertatea tuturor deținuților politici. Dar când, în aceeași zi, vrea să vorbească la monumentul eroilor revoluției, mulțimea începe să-l huiduiască, strigând "Trăiască Republica și republicanii!" și "Moarte reacțiunii și iezuiților!". Nemulțumirea maselor comunizante împotriva lui Granjo crește necontenit. Acest om e vândut reacționarilor monarhiști și catolici. Din partea lui, Republica se poate aștepta la orice. "Ce guvern e acesta?!" se întreabă Impresa da Manha. "Republican? Doamne ferește!" Căci "Națiunea l-a condamnat
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să se uite, acceptând cafeaua cu degete tremurânde, se oblojise timp de zece zile În patul lui Eisen după Închisorile din Armenia sovietică. Rușii Îl trimiseseră În Turcia. Din Turcia se dusese la Atena. Din Atena, la fel ca Newell iezuitul mai târziu, zburase În Israel. Cu afecțiune, cu devotament, Eisen Îl servise. — A, iată-l și pe tata-socru. Oare de plăcere că Îl revedea zâmbea Eisen cu toată fața, sau era datorită splendidului eveniment (Eisen la New York pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
recunoscându-i numele, stilul, vocea de tenor cu accent irlandez, deseori imitată. Locotenentul Dudley Smith de la Departamentul de Poliție din Los Angeles (LAPD), Omucideri. Înalt, spătos, cu fața roșie; născut la Dublin, crescut în L.A., școlit într-un colegiu al iezuiților. Omul de atac în momente de criză pentru fiecare șef al poliției încă de pe vremea Durului Dick Steckel. Omorâse șapte oameni în misiune, purta cravate de comandă cu imprimeuri reprezentând insigna de polițist, cătușele și cifra 7, aranjate în cercuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de maculatură cenușie, nu de carne și sânge, însă când îl auzea predicând virtuțile, Mini avea pe buzele gândului ascuns surâsul sau, în trupul interior, revolta. Do ce? Percepția lui Mini era un ogar bun, care își mirosea vînatul? Acel iezuit nu era păcătos cumva, dar nici moral. Era, desigur, îndoielnic. Mini credea că doctorul Rim va rămâne astfel pentru totdeauna, clar că în ziua discursurilor funerare asupra înaltelor sale virtuți, va râde pe dinăuntru. Nu doar că Mini se gândea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cele mai rele manifestări. Îi ceru lui Elspeth să se gândească la asta, la onoarea de a aduce adevăratul creștinism într-un oraș în care sectele care preamăreau focul își lăsau morții în voia păsărilor ca să-i ciugulească, iar preoții iezuiți, aproape la fel de idolatrii ca și cei hinduși, mergeau printre săraci și răspândeau versiuni distorsionate ale cuvântului Domnului. Știa că drumul care li se deschidea era plin de spini, dar nu i-ar fi cerut să i se alăture, dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]