429 matches
-
doar nu sunt așa naiv. Blândețea ți se pare o slăbiciune și o iai pe geană; în locul datoriei de a ajuta pe cei din jurul tău, de a le asculta păsurile îți impui strângerea sufletului și trecerea mai departe, cu toate ifosele a-tot puternciei" ( „Înălțarea " nr.1 ) Intelectualul Densusianu observă că este conștient de menirea sa. În articolele sale nu uită să ceară pentru țăranii și orășenii săraci o stare materială bună, un trai omenesc, ocrotirea sănătății, educație: Printre țărani, Vrem
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
remue-méninge (brainstorming, în jargon psihocrat), cu inerentele riscuri de (ș)meningită. 95 Inclus samavolnic într-o catedră cu catedra de franceză, care se simțea lezată de asociere, sentiment împărtășit de Luca Pițu în parte, alături de o serie de snobinete cu ifose pariziene și cultură lingvistică sumară, care su(r)surau la urechile oricui (inclusiv spre pavilioanele foștilor studenți) tema colaborării cu caghebeul a colegelor traducătoare de Cehov, Hlebnikov... 96 Cu durere și dragoste pentru omul contemporan, I Cuvinte, traducere din limba
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
macheronic al paiațelor și măscăricilor, pitoresc, truculent, cu mixturi de paremiologie și cruzime deochiată. Idiolect ce dă copia neretușată a pustiului sufletesc, a necurățeniilor și primitivismului condiției de fantoșe belicoase, ridicole, dezgustătoare, prinse în mâzga unor dispute de mortăciuni cu ifose. Mascaradă, bufonadă, carnaval al măștilor turpitudinii, toate acestea explică deșănțarea limbajului, abolirea comunicării în favoarea ritualului mecanic, al caraghioslâcului într-o multiformă tehnică a grotescului fizic și fiziologic, după cum arată și numele actorilor: Krispipin, Skakapin, Kangrenino, Mercebufonario ș.a.m.d. La
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
s-a întors acasă hotărât să se vindece, e de prevăzut că Andrei va învăța să întrezărească "eternul feminin" și în frumusețile locului, la fel cum odinioară se închina la "icoana" lui Mab ori la "feea lui Shakespeare", plictisit de ifosele prefăcutei franțuzoaice. 4.2.2. Personajul-discurs. Cristalizarea amoroasă, între spațiul public și spațiul privat Incipitul romanului regizează de fapt, prin discursurile de la cazino, apropierea dintre timidul Andrei și seducătoarea Lulù. Cei doi se trezesc la un moment dat față în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
împrejurări de acest tip; pare mai „înțelept”, ca și cum ar beneficia de experiența tragică prin care a trecut înaintașul său îndepăratat, Dumuzi, tot păstor, recunoscîndu-și natura limitată, de ființă muritoare. N-avea motive săteanul să se adreseze, cu fast și cu ifose, vreunei autorități cultice, cînd se hotăra să se însoare sau să întreprindă vreo afacere, cum se întîmpla adesea la Delfi. În asemenea treburi domestice și de interes personal, îi stătea la îndemînă baba Ioana din capul satului, cu „măestriile” pregătite
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
blondă și dulce, cea cu unghia de la degetul cel mic, am devorat patru mici, și asta numai cu ajutorul portarului căruia i-am arătat ce rost am pe acolo, un nea Marin minunat de oltean ce era, un ștab plin de ifose de la centru și un prim secretar homosexual. Dacă dădeam mâna cu ultimul, cred că n-o mai spălam două săptămâni. Și știți de ce? Pentru că, hai să fim serioși, a fi prim secretar la județ nu-i chiar de toată mâna
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
staful În spate și cu fularul galben la gât - se trage acu’ În poze cu adversarul. Mie Îmi miroase a spirit de haită. Băsescu e răul absolut - bine, bine, nici bun nu este, evident, m-am plictisit și eu de ifosele lui -, iar virginele politicii, sulemenite corespunzător și echipate excitant, respectiv Crin, Geoană și Marko Bela, s-au unit Împotriva marinarului pentru a apăra glia străbună cotropită de invective și intemperii. Românul, vorba poetului, are șapte inimi În pieptul de aramă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
bemve, caien, merțedes? N am, am logan de-al nostru, naționalist, carevasăzică. Bă, dacă eram eu În locul lu`Boc ravagii făceam, intram cu coasa-n palatul victoria, la prima oră a dimineții și harș, harșt, harșt, le tăiam la toți ifosele. Dar e slab, e moale, n are vitamine-n trup. Minte are? Întrebarea lui Gicu Îl face și pe Sandu să zâmbească. Are mapă sub braț și vertebrala de plastelină, minte ce-i mai trebuie? Bă, pui și tu niște
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
jur. Zbate-te pentru glorie! Dar ferește-te de copita ei. Râvnim podiumul regal al artei. Nu și urcușul până acolo. Noi, românii, suntem înșurubați în univers prin speranța fără de sfârșit a lui Brâncuși. Capodoperele se spală pe mâini cu ifosele timpului. Oamenii de geniu nu pot intra în uitare. Pentru că au gabaritul depășit. Geniile au făcut lumină chiar și din răutatea semenilor. Creatorii de geniu știu să transforme eșecurile private în triumfuri artistice. Ce mare creator de artă nu a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Târgul Ieșului, tot-omul nu era cine știe ce deosebit de cel de prin alte orașe moldovenești. Adică, vorbind cam molatec, cu <măi>, <bre omule>, <oleacă>, <tăti-cele> și <îracan di mini>; mergând tare domol (că doar nu dau turcii);... și cu vorba plină de ifos și de rouă: Noi iștia di la Ieși!” Tare mă tem, vere, că avea dreptate meșterul portretist în vorbe. Dacă te încondeia el, apoi din două-trei fraze te vedeai în carne și oase... Nu-ți lipseau nici chiar gândurile... Ascultă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și ochii un trup, fără suflet... că tărtăcuță nu găseai în nici un caz la mine. Mimi era mulțumită de cum mă prezentam; corespundeam pretențiilor unei femei cu cap... o ființă neobservabilă, nesemnificativă și de cum m-am comportat de la început, plin de ifose, insignifiant, ignifug, insipid, inodor, incolor și tot restul... adică imperceptibil, insesizabil, într-un cuvânt, de nebăgat în seamă însă plin de fasoane și pretenții. Când Edy s-a dus afară, nu știu ce căuta, aer probabil, ne-am apropiat căpățânile toți trei
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
succed prestabilite. Anul acesta, chiar și altă dată, Primăvara ne-a fost, efectiv, furată. Dor de primăvară Iarna urâcioasă atât ne-a îndrăgit, Încât de șapte luni nu ne-a părăsit. Iar așteptata Primăvară e capricioasă, Ca o amantă cu ifose și năzuroasă. Cunoscutul scriitor și publicist botoșănean, Dorin Baciu, a prezentat cititorilor cartea subsemnatului „Flori târzii” Volumul „Flori târzii” a lecturat Și, cu o largă viziune, cititorilor l-a prezentat. Cei ce cu răbdare cartea vor discerne, Descoperi-vor adevăruri
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
vremea răposatului, mergeam sâmbetele Ia "consfătuiri". O spun cu mâna pe inimă: semidoctism mai mare decât al profesorilor de română întîlniți acolo nu exista poate decât în lumea fotbaliștilor. Ce "lucrări științifice" am auzit atunci, ce păreri despre autori, ce ifose, ce adulări reciproce! Plecam de-acolo râzând și plângând, întrebîndu-mă la ce bun să mai scrii literatură. Slavă Domnului că am cunoscut în cele din urmă și câțiva profesori de liceu care fac cinste catedrei lor. Dar ei nu se
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
contează cât a durat: doi ani, trei, cinci sau zece. Zonele se fac din ce În ce mai mici până când nu mai există, iar În urma lor nu rămân decât reziduuri. Adică jocurile. Jocurile sunt singura cale să supraviețuiești la serviciu. Fiecare are micile lui ifose, opiniile lui neînsemnate. A mea ar fi că nimeni nu-i mai bun la jocuri decât mine, Bruce Robertson, D.S. Robertson, În curând D.I. Robertson. Jocurile se joacă permanent, repet, permanent. De cele mai multe ori, În orice structură, e mai avantajos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
VII a fost unul dintre cei mai populari suverani britanici și, în perspectivă istorică, unul dintre cei mai apreciați. A fost popular prin șarmul și charisma lui naturală, prin zîmbetul său cuceritor, prin comportamentul său firesc, lipsit de morgă și ifose (mai ales în comparație cu nepotul său german Wilhelm II, și chiar cu regina Victoria), cu capacitatea de a comunica cu interlocutori din toate clasele sociale și de toate etniile și confesiunile (a avut mulți prieteni evrei și catolici). Avea ușurința de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Aceste călătorii i-au stabilit reputația (de care numai bunicul său se bucurase) de prinț charismatic, șarmant și charmeur, dezinvolt, capabil să improvizeze discursuri în orice moment și pentru toate ocaziile, foarte popular (în sensul bun al termenului), lipsit de ifose și morgă, deloc scorțos, pe scurt un megastar************************. Avea să păstreze toată viața aceste calități, rare la un prinț de sînge și încă și mai rare la un rege. George V a comis greșeala reginei Victoria de a-l ține
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
zâmbit complice 24 mai 2011 Vinovățiile, crucile noastre la ferestre ca niște flori vinovățiile ne privesc de sus oamenii sunt atenți le îngrijesc le udă le curăță schimbă pământul pun îngrășământ astfel că vinovățiile cresc se dezvoltă au pretenții și ifose înfloresc indiferente rânjesc ipocrit din balcoanele deschise pseudo-juliete care fac semne obscene unor clienți cu buzunarele goale vinovățiile nu au parfum tocmai din această cauză nu simțim nimic în compania lor dar fiecare le poartă pe umeri ca pe o
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
timp decât pentru o mână de fân e un cal bun atât spune îl bate cu palma pe grumaz existența se clatină ca o coamă lovită de vânt pe urmă prinde coarnele plugului până seara taie brazdă adâncă prin toate ifosele lumii dacă fiecare sămânță ar fi o lacrimă atunci câmpul acesta ar plânge în hohote la vremea culesului 10 iunie 2011 În visul meu, o călătorie nesfârșită... Pe același drum prefăcut în scrum, Vin grăbit spre tine, ca o veste
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Abia după îndelungate mângâieri, sărutări și îmbrățișări care păreau că nu se mai termină, apăru și un prezervativ din buzunarul șortului lui și George o pătrunse, iar Emmy știu în momentul acela, că nu mai putea să trăiască altfel. Numai ifose și zâmbete cuceritoare Adriana nu a înțeles niciodată de ce unora nu le plăcea deloc să zboare cu avionul. Chiar așa, ce era atât de îngrozitor să petreci câteva ore cuibărit sub o pătură din cașmir, sorbind șampanie și uitându-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
-sa! Biata femeie ar leșina, era sigură. Numai gândurile astea îi dădeau tăria de a respinge oferta plăcută a bărbatului care stătea lângă ea. — Păi, atunci, presupun că nu ne rămâne decât să ne vedem în New York, spuse Dean plin ifose și zâmbete cuceritoare. — Cred că da, replică Adriana fără ezitare. Ce era să facă o fată? se întrebă ea. O masă în oraș era doar o masă în oraș și nimeni n-ar putea să spună că până aici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
cu ei, zise Du Maurier triumfător, văzând limpede În această afirmație un argument hotărâtor. După legea lui Darwin privind selecția naturală, În decursul câtorva generații, am putea elimina urățenia din rândurile rasei omenești. Am scăpa, cu ocazia asta, și de ifosele fandosite și de poftele furișe care Însoțesc până și pomenirea corpului uman În societatea bine crescută, denaturând relațiile dintre bărbați și femei. — O teorie interesantă, chiar dacă puțin utopică, murmură Henry, amuzat În sinea lui de faptul că firavul, mărunțelul Du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mele, a fost destul de interesant. Era Într-adevăr un grup de literați ca-n definiție, nici unul dintre ei deocamdată recunoscut, nu neapărat cu trăsături estetice ori temperamentale comune ci cu un același, debordant entuziasm, aproape virginal, erau sincer tineri, fără ifose, Înțepeniri de azil academic și orgolii la ploscă, plosca de argint a mexicanului ce asistă la acel inubliabil jam sesion cu Vivaldi și Händel, aia da, stătea-ntr-un colț, cît despre program, dacă fusese vreodată vorba de așa ceva, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu se prezentase - presupunea că o s-o recunosc. Dar, nimic. Sincer vorbind, nu știu. E cumva faimoasă? Privirea fixă pe care am primit-o drept răspuns a fost În parte incredulă, În parte disprețuitoare. — Mda, a zis Emily plină de ifose, cu ochii Îngustați, și acel „mda“ suna de parcă ar fi spus: Că tâmpită mai ești. E Jessica Duchamps. După care a așteptat. Am așteptat și eu. Nimic. — Știi cine e, nu? Am trecut din nou În revistă liste Întregi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
în ochi. Cum de-i putuse fi teamă de domnul Neacșu? Era un bărbat tern, cu început de burtă și de chelie, cu glas na zal nesuferit și cu privirea galeș-inofensivă... Un fanfaron cu fandoseli de om cult și cu ifose de mare crai. Și semăna izbi tor de mult cu domnul Ionescu. Ce mi-e Ionescu, ce mi-e Neacșu! Parcă erau frați. Toată lumea de la masă se înveseli ca la unison văzând-o pe sărbătorită atât de binedispusă. — Nu, nu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pe străzi străine și întunecate, neștiind al cui sunt, nici de unde sunt. Din toamnă, trebuia să merg la școală. Am rătăcit pe străzi, până m-a cules, târziu, în noapte, o doamnă cu pălărie. Ce știam eu? Orice tanti cu ifose și cu pălărie nu putea fi decât o doamnă. Această doamnă, doamna cu pălărie, care s-a aplecat cu milă asupra mea, era o prostituată: o curvă tomnatecă, la capăt de carieră, care-și făcea meseria, aducându-și clienții la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]