669 matches
-
decât 6 nu are sens în acest context; 3) înlocuirea, printr‑o greșeală de transcriere, a literei i, a cărei valoare este 60, cu litera x, a cărei valoare este 10. Cei care acceptă cifra 616 aparțin acestor două categorii: ignoranții inofensivi și ignoranții vătămători. Cei dintâi acceptă acest număr fără a‑i acorda însă o importanță deosebită (nici nu ar fi capabili de aceasta). Ceilalți, dimpotrivă, construiesc tot felul de teorii și avansează un număr de ipoteze vătămătoare nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
are sens în acest context; 3) înlocuirea, printr‑o greșeală de transcriere, a literei i, a cărei valoare este 60, cu litera x, a cărei valoare este 10. Cei care acceptă cifra 616 aparțin acestor două categorii: ignoranții inofensivi și ignoranții vătămători. Cei dintâi acceptă acest număr fără a‑i acorda însă o importanță deosebită (nici nu ar fi capabili de aceasta). Ceilalți, dimpotrivă, construiesc tot felul de teorii și avansează un număr de ipoteze vătămătoare nu doar pentru ei, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Augustin, deși prezintă riscul „lenei”, al platitudinii existențiale. Cel care a fixat parusia la celălalt capăt al istoriei sfârșește prin a neglija rugăciunea și a cădea în deznădejde. Augustin se vede pe sine în situația, ideală, în opinia sa, a „ignorantului înțelept”; totodată, el nu își ascunde simpatia pentru credința într‑o parusie eshatologică târzie. Al treilea personaj al parabolei spune: uigilemus et oremus, quia et brevis et incerta est ista vita, et nescimus tempus quando uenturus est Dominus. Este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Divinității și nu își asumă actele interzise de ea, este captiv somnului mistic ce definește o credință lipsită de luciditate. Prin urmare, acest spirit care a respins tentația malefică nu ar înțelege și valorifica oportunitățile răului. El ar fi un ignorant în ce privește profunzimea ființei sale și excepționala șansă care i s-ar deschide odată cu îmbrățișarea negativității. Binele este gândit aici ca un parcurs inferior răului, ca o potecă a rătăcirii lăuntrice născută din atrofierea orgoliului și cunoașterii de sine. Din această
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
perfect cît de mult dispreț nutreau interlocutorii unul față de celălalt. Tratat ca un suspect, emisarul lui Otto refuză să se închine în fața Basileului. Atunci cînd Împăratul, care contestă vehement titlul imperial al lui Otto, va declara că "Papa este un ignorant, el nici măcar nu știe că Sfîntul împărat Constantin a transferat la Constantinopol și sceptrul, și întreg Senatul, și miliția romană, lăsîndu-i la Roma doar pe robii cei mai umili... ", arhiepiscopul va replica, la rîndul său: "Știm bine că Împăratul Constantin
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
flacăra ce mistuie totul și toată apa mării, soarele și luna cu creșterile și descreșterile ei. Care dintre oamenii ce țin la viața lor pot să-i ofenseze pe cei prin intermediul cărora trăiesc zeii? Un brahman, fie el învățat sau ignorant este o divinitate puternică, așa cum puternic este focul, fie el consacrat sau nu. Într-un alt pasaj se spune că fiind născuți din cele mai desăvîrșite părți ale lui Brahmă, primii născuți și deținători ai Vedelor, brahmanii sînt cu drept
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
validitatea unui instrument este să nu ne îndepărtăm de date și să evităm interpunerea unor concepte imposibil de observat sau de măsurat. Dacă un subiect răspunde la o întrebare indicând ignoranță, în acest caz știm că a spus că este ignorant în ceea ce privește respectiva problemă. În această privință avem o măsură validă. Totuși, daca ne referim la înțelesul răspunsului său, avem un concept cu totul diferit unul ce nu poate fi măsurat cu o precizie ridicată. De exemplu, într-o țară cu
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
efectuarea suprapunerii de texte (Linda Hutcheon) determină distanța mai mare sau mai mică față de ipostaza lectorului ideal. Cel care ar contabiliza toate intertextele din paginile unui text este ar fi o ființă utopică. Un asemenea om nu există, suntem cu toții ignoranți (Michel Butor). Pentru parodie, ca pentru orice formă de intertextualitate, cititorul cu adevărat operațional trebuie să fie lector "profesionist": critic, scriitor, profesor, student. Lectorul ideal n-ar putea fi decât un monstru, care ar fi citit totul și ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
consecința transportării in illo tempore se ascunde în puterea dobândită asupra lucrurilor a căror origine o cunoaștem. Alfabetul magic, hieroglifa misterioasă răzbat până la noi incomplete și deformate, fie de timp, fie chiar de cei care au tot interesul să rămânem ignoranți; să regăsim litera pierdută sau semnul șters, să recompunem gama disonantă și vom afla puterea asupra lumii spiritelor (Aurélia). (...) mitul nu e decât un simbol, o hieroglifă (Ms. 2257). Semnele arabe din nuvela Sărmanul Dionis, a căror apariție intratextuală o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
organizație satanică terestră. Unii exegeți ai acestor trăiri bizare le-au calificat, generic, drept o „reîntoarcere a iraționalului”, o „reacție la raționalismul excesiv” și o „reîntoarcere la sentimentul religios”. Există o tipologie a „omului irațional” cunoscută de multă vreme: credulul, ignorantul, visătorul, superstițiosul, fanaticul, sălbaticul, delirantul. De fapt, sunt variante de imaturitate și nedesăvârșire paideutică. Psihologia clasică pretinde că toate aceste tipuri își au sorgintea în „eternul copil” care se ascunde în fiecare om. Este morfologia naivității - normală la vârsta copilăriei
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
însoțit de prejudecata că tot ceea ce nu se predă (nefiind specificat în written curriculum) nu merită să fie învățat. Ignoranța dă întotdeauna naștere disprețului față de ceea ce este ignorat. O zicală românească susține îndreptățit că întotdeauna „prostul este și fudul”. Aroganța ignorantului nu îl afectează însă numai pe el, ci și pe cei din jur, mai ales pe cei care nu-i împărtășesc ignoranța. De cele mai multe ori prostia este agresivă. e) Phantom curriculum. „Curriculumul-fantomă” stă la baza a ceea ce sociologii numesc enculturație
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ignoră adevărul și este incapabil să-l enunțe. Nu contează cât de năucit a plecat Hippias de la această maieutică socratică, ci faptul că ea stabilea, fără tăgadă, că omul deștept îi este superior omului prost, că înțeleptul se află deasupra ignorantului, iar omul educat (pepaideumenos) - deasupra celui necultivat (apaideutikos). Rămâne atunci să vedem cu ce intenții i-a aplicat Homer lui Ulise epitetul polytropos: om cu multe fețe. Un scoliarh târziu ar fi lămurit chestiunea pe marginea unui manuscris homeric, redând
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de „caracter”, când cel de „întorsătură de spirit”. Și, când zice polytropos, Homer zice „înțelept”; adică om capabil să întoarcă lucrurile și ideile pe toate fețele, om capabil de a vorbi cu oamenii în diverse feluri. E înțelept, căci un ignorant nu ar ști să vorbească unor spirite diferite decât în limbajul său uniform (monotropos). Și iată-l pe Ulise trecut, din rândul mincinoșilor, în rândul marilor sophoi din vremurile de demult, ba chiar devenind patronul lor, părintele mitic al tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin excelență, încercarea pe care o viață altfel anonimă o așază ca pe o șansă a renașterii spirituale în calea omului neștiutor. Promisiunea de catharsis existențial se face simțită, chiar dacă numai cititorului de semne, iar nu protagonistului. Condiția lui de ignorant, rebel străbătut de furie zgomotoasă, ni-l arată în plină tulburare, corespunzînd fazei acute a negării și a respingerii. Închis oricărui înțeles mîntuitor, orbul este expresia dramatică a stării elementare, animalice, a vieții, pe care un sens de dincolo o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
atunci când se distrează. O formă răspândită de incultură e citatul standardizat. Nu citești Blaga, dar știi că "veșnicia s-a născut la sat", nu citești Kant, dar știi chestia cu "cerul înstelat deasupra și legea morală din interior". Există și ignoranți cinstiți, dăruiți cu inteligența bunului-simț. Nu se obrăznicesc, nu-și dau ifose într-un domeniu pe care nu-l cunosc. Cu proștii trebuie să manifești o mare prudență. Nu pot fi evitați pentru că sunt prea mulți. Nu trebuie să-i
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
se Întamplă dacă autoritatea paternă grav amenințată, În loc să se facă mai ușor simțită, caută să reacționeze devenind mai drastică. Conflictele acestea faminilale opun pe băieți mai ales taților și pe fete mamelor. La 14 ani, profesorii se transformă În niște ignoranți plini cu pretenții, tirani. Elevii pândesc orice greșeală a profesorului penru a-și justifica revolta. Astfel apare o creștere a diferitelor forme de violență școlară. 2. Examenul de conștiință dureză de la caz la caz Între 1-3 ani, apoi se atenuiază
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
partizani respectiv pragmatici?”, „care sunt caracteristicile care îi determină pe electori să aleagă un anumit partid?”, „cum poate fi structurat spațiul opțiunilor politice?”. La ora actuală, în România urbană, în funcție de încrederea în partide, alegătorii se împart în patru categorii mari: ignoranți (7%), fără încredere (10%), cu încredere scăzută (25%) și cu încredere ridicată cel puțin într-un partid (58%). După stabilitatea opțiunii de vot distingem tot patru categorii: „afoni” sau ignoranți (14%), non-votanți sistematici (8%), votanți „pragmatici” (47%) și votanți „partizani
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
afoni” sau ignoranți (14%), non-votanți sistematici (8%), votanți „pragmatici” (47%) și votanți „partizani” (31%). Cele două tipologii sunt puternic legate, votanții pragmatici tinzând să aibă nivele de încredere mai degrabă scăzută, cei partizani ridicată, non-votanții să nu aibă încredere, iar ignoranții să nu poată aprecia nivelul de încredere. Prin combinarea tipologiilor, rezultă trei tipuri mari de alegători: „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14%), categorii din care se recrutează și cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Ann Arbor, MI: University of Michigan, Center for Political Studies, 4 august 2003. *** World Values Survey (WVS) și European Values Survey (EVS) (1999 / 2000), CD-ROM. Index Afiliere religioasă Alegători tipuri de determinanți ai apartenenței la tipurile de „partizani” „pragmatici” non-votanți „ignoranți” Capital relațional social uman Corupție Comunism Credincios orientat mai mult spre rugăciune obișnuit de duminică minimalist Credință religioasă Criminalitate reală percepută consecințe Criticism social Cultură rurală politică Deprivare relativă Dezirabilitate socială Dezordine socială Dezvoltare a localității socială Educație Electorate ale
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Parascheva”, referință la cerșetorie, hoții de buzunare sau zgomotoase distracții populare. Presa centrală acordă mai multă importanță „faptului divers” și senzaționalului, precum și, in extenso, rolului Bisericii în ansamblul societății românești contemporane. Sunt vehiculate diverse imagini și stereotipuri ale „poporului credincios” : ignorant, superstițios, care își caută alinarea suferințelor trupești și spirituale prin închinarea la moaște și nu făcând apel la medicina modernă. Toate acestea sunt amalgamate cu imagini naționaliste (mai ales în cazul pelerinajului de la Nicula) sau intervenții ale unor public speakers
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a cărui înțelepciune fericită mi-a fost întotdeauna de un mare ajutor, încă și mai mult în această aventură. Sprijinindu-mă cu zâmbetul lui, acoperind uneori, cu o ușoară ironie, numeroasele-mi lacune teologice, observînd cu malițioasă bucurie cât de ignoranți sunt în acest domeniu unii contemporaneiști... În cazul meu, e drept, răul părea foarte avansat, fiind eu însămi foarte puțin religioasă. Ca o elevă sârguincioasă, cum n-am fost niciodată, am învățat zi de zi să citesc textele scripturistice. Și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a fost să fie. Comunista din Ghireni Uimitor cu ce viteză se răspîndeau noutățile în România anilor 1950. Deși compatrioții noștri din mediul rural nu dispuneau de telefon, radio și nu mai vorbesc de televiziune, ei, totuși, nu erau niște ignoranți în ceea ce privește mersul istoriei și al lumii, în general. În satul Ghireni, situat cam la 40 km de linia ferată, veneau știrile cu repeziciune, așa că aveau aerul de prospețime. Anica, o fată de vreo douăzeci de ani, s-a orientat foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să fie un pic de ranchiună în vocea blîndă pe care o ascult? Un regret, o părere de rău? Știe omul acesta cine constituie rădăcina sa? Mă frămîntă imagini cu vechime de peste două milenii, imagini deteriorate de filme făcute de ignoranți și de sforțări inutile de a vedea ce-a fost acolo cu ceea ce văd acum. Or fi răcnit sălbatic romanii în iureșul lor? O fi fost un iureș totuși? Ucideau ei cu ușurință copii, bătrîni și săteni nefericiți din drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și mai mare. Nu este mulțumit și intrăm în muzeu. Chiar de la intrare vezi "buricul pămîntului" care era în centrul Templului lui Apollo. Grecii erau convinși că acolo era cu adevărat buricul pămîntului. Rămîn contrariat. Or fi grecii atît de ignoranți încît să nu știe că Florin Vitan, prefectul, este buricul pămîntului? Încep și eu să mă îndoiesc de unele adevăruri obținute fără demonstrații. În răcoarea muzeului îmi revin și visez că întreb și eu Oracolul din Delphi: Cu România cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu practica, a forțelor culturale cu forțele de muncă, a inteligenței cu masele. Gnoza este un elitism individualist: gnosticul se ridică prin știința viziunii în Dumnezeu și nu se gîndește decît la mîntuirea sufletului său. Marxistul își umilește știința în fața "ignoranților", și o mîntuire solitară nu are sens pentru el. Acolo unde cultul platonician rupe punțile cu lumea profană instaurînd inițierea și cultul misterului, marxismul și-a petrecut timpul creînd legături. Reprezentarea misterelor teoretice și vulcanizarea arhivelor plonjează într-un anume
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]