1,391 matches
-
Coșbuc, Maria Cunțan, Andrei Naum, St. O. Iosif, Zaharia Bârsan, Maria Ciobanu, D. Anghel, V. Podeanu, I. Minulescu - sub pseudonimul I. M. Nirvan, cu proză, I.A. Bassarabescu, Toma Dragu, Al. Vlahuță (Țara, fragment din România pitorească), iar cu studii, Ilarie Chendi, I. Scurtu, G. Coșbuc, P.V. Haneș (care publică O scrisoare a lui Alecsandri către C.A. Rosetti - inedită). D. Nanu traduce versuri din Elena Văcărescu, iar Șt. St. Tuțescu și S. Fl. Marian publică folclor. E reprodus un fragment
CURIERUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286597_a_287926]
-
ianuarie 1904 până în ianuarie 1906. Director: Iuliu Dragomirescu. Situată pe pozițiile unui exclusivism agresiv, C. propagă „neoevanghelismul” și „filosofia neospiritualistă”, emanații pseudoștiințifice ale Societății Teosofice din Paris, lansează atacuri repetate la adresa lui A.D. Xenopol, împotriva „Sămănătorului” și, mai ales, a lui Ilarie Chendi, pe care îl acuză de ignoranță, diletantism și mercantilism la editarea primului volum, Literatura populară, din Opere complete de M. Eminescu. Beletristica publicată aici cultivă macabrul sub forma unor scrieri precare, în care abundă fantomele, visele și vedeniile terifiante
CUVANTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286630_a_287959]
-
lumii întregi”). Ștefan Popescu recenzează volumul Țara fetelor de Maria Banuș, L. Roșioni scrie o cronică la spectacolul Suflete tari de Camil Petrescu, montat la Teatrul Național, iar Al. Șahighian publică fragmentul Poveste de Crăciun. Colaborează cu poezie V. Dobrian, Ilarie Voronca, Grigore Cluceru. Alți colaboratori: G. Vlădescu-Răcoasa, M. Brătucu. C.Tt.
DACIA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286640_a_287969]
-
Iași, 1889; Despre poporație, Iași, 1899; Naționalitatea în artă, București, 1908; ed. 2, București, 1915; Poezii, epigrame și cugetări în proză, Vălenii de Munte, 1909; ed. 3, București, 1939. Ediții: Mihai Eminescu, Opere complecte, introd. edit., Iași, 1914. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Portrete literare, București, [1911], 77-84; Iorga, O luptă (1979), I, 356-357; Iorga, Pagini, I, 319-323, II, 75; I. Ludo, Doi mari poeți: Heinrich Heine și A.C. Cuza, București, 1934; Predescu, Encicl., 246. V.D.
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
Își fac loc aici principalele poezii ale ciclurilor, didactice și aride, Roma și Helada de N. Davidescu, grăitoare pentru direcția revistei poate pentru că urmau a fi grupate într-un fel de „legendă a secolelor”, intitulată Cântecul omului. Sunt prezenți vitalistul Ilarie Voronca și poetul instrumentalist Virgil Gheorghiu, fost colaborator la revista „unu” a lui Sașa Pană, dar și acesta, cu poezia Profilul unei bucurii. Dintre tineri, ar fi de amintit Eugen Jebeleanu, Aron Cotruș sau George Lesnea și Virgil Carianopol. Pot
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
iar articole și studii dedicate literaturii române - Petre V. Haneș (Mihai Eminescu și Transilvania), Yvonne Rossignon (Tânăra poezie română), Dan Smântânescu (Un poet necunoscut înainte de 1838: vornicul Dimachi), Pericle Martinescu (Gib Mihăescu, romancier al virilității). Vasile Netea se ocupă de Ilarie Chendi, iar Ovidiu Papadima de Pavel Dan. Numărul 3-5/1941 este dedicat lui Eminescu (semnează Pan M. Vizirescu, Petru P. Ionescu, Aurel Cosmoiu, Octavian Neamțu, Maria Mihai, Cristofor Dancu, Vintilă Horia, Valeriu Anania), iar numărul 4/1943, lui Ion Petrovici
DACIA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
mai consecventă în paginile ziarului, cu recenzii, cronici literare, teatrale și muzicale, articole pe teme culturale, educative etc. Mai semnează articole Ion Gorun, I. Lupaș, Enea Hodoș, compozitorul Timotei Popovici, Olimpiu Boitoș. Sunt evocați Petru Maior, St. O. Iosif și Ilarie Chendi, e consemnată moartea lui C. Dobrogeanu-Gherea, se abordează subiecte de istorie literară legate de V. Alecsandri și Eminescu. O recenzie elogioasă, nesemnată, despre Ion de Liviu Rebreanu apare în numărul 45/1921. Din literatura universală sunt comentați Dante, La
DACIA TRAIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
poezie”, scrie poetul mentor al mișcării (Principii pentru timpul nou, 1925). Principalele repere ale curentului constructivist în lirică, intelectualismul, citadinismul, geometrismul, concentrarea expresiei, elemente comune, de altfel, și altor orientări de avangardă, sunt ilustrate de versurile semnate de Ion Vinea, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, B. Fundoianu, Șt. Roll, Mihail Cosma, Filip Corsa, Tana Quil. Numeroasele similitudini de concepție dintre grupările avangardiste românești, precum și atitudinea ponderată, neexclusivistă a revistei favorizează apropierea multor poeți moderniști, neafiliați vreunei grupări literare. Cei mai însemnați poeți
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
împreună cu mulți alți avangardiști din țară și de peste fruntarii, precum Constantin Brâncuși, Milița Petrașcu, Mattis Teutsch, M. H. Maxy, Gropius, Le Corbussier, Kurt Schwiters. Literatură semnează Tristan Tzara (poeme românești predadaiste și versuri de avangardă în franceză), Urmuz, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Jacques G. Costin, Romulus Dianu, Filip Corsa, Tana Quill, spre a numi doar avangardiști, precum și numeroși autori străini: F. T. Marinetti, Ezra Pound, Herwardt Walden, Pierre Reverdy, Kassak Lájos, Tamás Aladár, Theo van Doesburg, C. Linze, Joseph Delteil, Georges
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
afirmarea unor „arte plastice libere de sentimentalism, de literatură și anecdotă, expresie a formelor și a culorilor pure în raport cu ele însele.” Principii futuristo-constructiviste sunt afirmate patetic și în celelalte reviste de avangardă. Cel mai dinamic animator al mai tuturor acestora, Ilarie Voronca, exaltă „viteza”, „esența expresiei primare”, „senzația crudă”, care „pătrunde ca o injecție”, expresia - „târnăcop”, expresia - „bumerang”, poezia ca „tren spărgând pupila în dilatare”, într-un cuvânt, orientarea constructivistă. „Constructivismul - scrie Voronca în revista „Punct” - e pentru plastică ceea ce e
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
în celelalte reviste de orientare convergentă. La „Contimporanul” colaborează nu doar moderniști independenți de curentul promovat de revistă, precum Ion Barbu, B. Fundoianu, Tudor Arghezi, Al. A. Philippide, Ion Minulescu, ci chiar tradiționaliști, de la Ion Pillat la Sandu Tudor și Ilarie Voronca; ei se întâlnesc cu Victor Eftimiu, Cezar Petrescu, Al. O. Teodoreanu, Vasile Savel, Ion Sân-Giorgiu, Sergiu Milorian. În periodicele de mai scurtă durată și mai consecventă atitudine de frondă, stilul constructivist apare în alianță și chiar fuziune cu moduri
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
spectacolul vieții curente, spectacol ce include, prin transfigurarea realului în conștiință, nebănuite frumuseți. Așa procedează, exemplar (dar nu în textele „constructiviste”), Ion Vinea, revărsând „prundiș” de figuri, construite altfel decât o cer poeticele tradiționale. Mizând, și el, pe virtuțile privirii, Ilarie Voronca face din aceasta, în volumele de după 1925, un fel de cameră de luat vederi. Rezultă colaje de imagini, derulate ca într-un film mut. În perioada constructivistă, atât Vinea cât și Voronca experimentează procedări ostentative, exhibiționiste, întrebuințând la propriu
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
Butor, André Frenaud, Georges-Emmanuel Claricier, Edmond Humeau până la Omar Lara, Kurt Marti, Jil Silberstein, Perre-Alain Täche sau Volf von Aichelburg și Cesare Zavattini. Sunt reproduse și fragmente inedite din fondul arhivistic Pier Paolo Pasolini. Un succint profil este consacrat lui Ilarie Voronca. Dintre textele semnate de români sunt de menționat poemele în franceză ale lui Vintilă Horia, eseul despre „scientism și poetică” al lui Nicholas Catanoy, versurile lui Matei Călinescu și Ion Caraion, considerațiile epice ale lui Lucian Grigorowitsch, portretul Ilarie
CORRESPONDANCES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286430_a_287759]
-
Ilarie Voronca. Dintre textele semnate de români sunt de menționat poemele în franceză ale lui Vintilă Horia, eseul despre „scientism și poetică” al lui Nicholas Catanoy, versurile lui Matei Călinescu și Ion Caraion, considerațiile epice ale lui Lucian Grigorowitsch, portretul Ilarie Voronca semnat de Horia Liman și meditațiile asupra poeticii contemporane ale lui Virgil Nemoianu. Deși pentru numerele următoare se anunțau colaborări la fel de prestigioase, revista nu a mai beneficiat de o susținere materială, eșecul unei asemenea publicații specializate, de elegantă, dar
CORRESPONDANCES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286430_a_287759]
-
la literatura română pentru dicționarul A XX. század külföldi írói [Scriitorii din străinătate ai secolului XX] (Budapesta, 1968), în care figurează, printre scriitorii și poeții cei mai însemnați din literatura universală, și 27 de autori români (de la Tudor Arghezi până la Ilarie Voronca). B. este, de asemenea, colaboratorul principal și coordonatorul materialului românesc pentru lexiconul literaturii universale, Világirodalmi lexikon, în șaptesprezece volume, apărut la Budapesta, între anii 1970 și 1995. Pentru această lucrare, B. a propus aproximativ 400 de titluri (autori, mișcări
BELLA György (2.XII.1923. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285692_a_287021]
-
Național din Cluj, învestire singulară în istoria teatrului românesc. Este înmormântat în cimitirul Sf. Vineri din București, alături de soția sa, actrița Olimpia Bârsan. În perioada „Sămănătorului”, B. se apropie mai mult de St. O. Iosif, lor alăturându-li-se, curând, Ilarie Chendi. Împreună cu acesta din urmă, va trece, în 1908, la „Viața literară și artistică”. La „Luceafărul” făcea parte, în primul an de colaborare, din comitetul de redacție, ca și la „Falanga literară și artistică” (1910). Membru fondator al Societății Scriitorilor
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
Despre cultura și literatura românească în secolul al XIX-lea, București, 1891; Bibliografia românească veche. 1508-1830 (în colaborare cu Nerva Hodoș și Dan Simonescu), I-IV, București, 1903-1944; Despre introducerea limbii românești în biserica românilor, București, 1904; Momente culturale, pref. Ilarie Chendi, București, 1904; Catalogul manuscriptelor românești (în colaborare cu Remus Caracaș și G. Nicolaiasa), I-II, București, 1907-1913, III, Craiova, 1931; Începătorii Academiei Române la 1866 și 1867, București, 1922; Album de paleografie românească (Scrierea chirilică) (în colaborare cu N. Cartojan
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
Fundoianu, Octav Șuluțiu, Aurel Lambrino, Sărmanul Klopstock, Ionathan X. Uranus (pseudonim al lui Marcel Avramescu), N. Davidescu, Demostene Botez, Simion Stolnicu, Mircea Pavelescu, Sanda Movilă, Alexandru Sahia, Eugen Constant, Liviu Deleanu, G. Ivașcu, Mihail Steriade, Gherghinescu-Vania, N. Crevedia, Radu Boureanu, Ilarie Dobridor, Laurențiu Fulga, Ion Biberi, Paul B. Marian, Aurel Baranga, Dragoș Vrânceanu, Mircea Damian, Horia Bottea, Constantin Nisipeanu, Teodor Scarlat, Ion Sofia Manolescu. I.M.
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
răspîndire mondială. Religia iudaică a avut o răspîndire limitată în diaspora evreiască; religia creștină a reușit să înlăture barierele geografice și etnice, deoarece a provocat lansarea în subteranele imperiale ale Occidentului a unor modele de gîndire proprii Orientului elenistic. În afară de Ilarie din Poitiers și Ambrozie din Milano (care îi copie pe Vasile din Cezareea și Grigorie de Nazianz), părinții bisericii sînt "orientali" (Irineu din Lyon vine în realitate din Smyrna) sau "africani" (ca Tertulian, Augustin sau Ciprian). Europa e o rachetă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Sfîntul 161, 361 Iisus Hristos 38, 52, 103, 105, 108, 113, 114, 115, 117, 118, 124, 125, 126, 127, 129, 130, 131, 134, 135, 136, 137, 142, 144, 145, 148, 152, 153, 154, 156, 159, 162, 164, 210, 253, 327 Ilarie din Poitiers, Sfîntul 127 Ilie 142 Ioan, Sfîntul 74, 100, 102, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 140, 164 Ioan Gură de Aur, Sfîntul 140 Ioan Paul I 118 Ioan Paul al II-lea 119, 120, 131, 156 Iov 210
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Se reproduce din „Revista ilustrată” un articol aparținând lui Valer Moldovan, Ciripituri. Câteva reflecții inofensive, ce ia în discuție slaba calitate artistică a poeziei contemporane, situație ce s-ar datora „lipsei unei critici literare”, opinii la care va răspunde polemic Ilarie Chendi. Cu proză, favorizată de un spațiu mai larg, colaborează Stelian Russu (Dezertorul, Toboșarul de la podul Arcola, Anul Nou), N. Rădulescu-Niger (Tocana căpitanului Costache, Minunile lui „Cinci parale”), iar Carmen Sylvei i se reproduc mai multe povestiri (Stâncile Doamnei, Piatra
ACTIVITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285167_a_286496]
-
Ludo. Editează „Almanahul «Adam»”. A. nu anunță în primul număr un program, dar majoritatea textelor, inserate în rubricile „Proză”, „Versuri”, „Însemnări”, „Anecdote”, „Moravuri intelectuale”, atestă caracterul de magazin artistico-literar al revistei și orientarea ei antifascistă și antihitleristă. Colaborează cu versuri Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Andrei Tudor, Horia Furtună, G. Spina, M. Blecher; cu proză - I. Călugăru, T. Arghezi (Poarta neagră, fragment), N. D. Cocea (Bătrânul Isac), Gala Galaction (Ceasuri de soare și azur, Note de călătorie din Palestina), F. Brunea-Fox (Note
ADAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
reed. în CL, 1885, 2; Dor de morți, CL, 1883, 9; O scrisoare a lui Iancu Alecsandri adresată domnului [T. Maiorescu], CL, 1884, 4; Morunul, CL, 1885, 6; Note zilnice, LAR, 1899, 8-11. Repere bibliografice: I. Carcalechi și Il. Ch. [Ilarie Chendi], Iancu Alecsandri, fratele poetului, LU, 1905, 11; Il. Chendi, Iancu Alecsandri. Fratele poetului, VLT, 1906, 43; Sever Zotta, La centenarul lui Vasile Alecsandri, Iași, 1921, 24, 26-27, 32-36, 73-84; G. Bogdan-Duică, Ioan Alecsandri, „Națiunea”, 1927, 16-19; R. V. Bossy
ALECSANDRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285235_a_286564]
-
a rămas constantă Între momentul apariției și schimbarea regimului politic din România. Este exemplară situația revistei Cahiers France-Roumanie editată trimestrial de Asociația Franța-România la Paris. Dacă În 1945, cînd a apărut primul său număr, publicau În Cahiers France-Roumanie Eugen Ionescu, Ilarie Voronca, Basil Munteanu, Tristan Tzara, Mihai Șora, Claude Sernet sau Mario Roques, după 1946 a Început să capete o tot mai pronunțată orientare procomunistă, cei menționați fiind Înlocuiți cu autori ca Zaharia Stancu, Mihail Sadoveanu, Al. Sahia. În acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
câteva fragmente au putut apărea în „Învățătoriul poporului”, sub titlul Cuvintele unui credincios frânc. De asemenea, Frăgminte din cărțile pribegirei a lui Mickiewicz sunt transpuse de M. în limba română, desigur pentru înrudirea lor cu opera lui Lamennais. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Preludii, București, 1903, 137-138; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 237-238, 242-243; Predescu, Encicl., 518; Nicolae Comșa, Dascălii Blajului, Blaj, 1940, 76; Ion Breazu, Lamennais la românii din Transilvania, SL, 1948; Ideologia 1848, 100, 211; George M. Marica, Foaie pentru
MANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]