1,395 matches
-
nostru literar, a încercat să provoace animozități între Sașa Pană, editorul revistei și „stâlpul” grupării, și alți membri, de la Bogza la Voronca. De asemenea, ne sunt lămurite - prin cele două pespective diferite, a lui Sașa Pană și, respectiv, a lui Ilarie Voronca însuși - circumstanțele „excomunicării” acestuia din urmă din grupare. Curtat de oficialitățile culturale, dar și amenințat în poziția sa de funcționar public, apoi ademenit cu perspectiva primirii în Societatea Scriitorilor Români și a publicării la „Cultura Națională”, Voronca nu reușește
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]
-
prietenie. Dar marele câștig al ediției de față este altul: și anume, în faptul că ne relevă, cu probe solide, faptul că a existat și o jumătate feminină a avangardei românești. În spatele lui Sașa Pană stă Mary- Ange, în spatele lui Ilarie Voronca o zărim, chiar și după ce nu mai formează un cuplu, pe Colomba. Ambele sunt femei cultivate, cu gusturi artistice solide și interesante. Ambele, de asemenea, scriu bine epistole. Împărtășesc, desigur, credința soților lor în doctrina avangardei, însă nu sunt
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]
-
Cartojan, N. Davidescu, Ion Pillat, G. Bacovia, Constantin Stere, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu (într-un moment), Tudor Arghezi (pînă în 1954), Lucian Blaga, Felix Aderca, Liviu Rebreanu, Adrian Maniu, Al. Philippide, Emanoil Bucuța, Aron Cotruș, Perpessicius, Vladimir Streinu, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Urmuz, Ion Vinea, Pompiliu Constantinescu, G. Călinescu (Istoria... sa a fost reeditată cu mare întîrziere), Tudor Vianu, Gib Mihăescu, Anton Holban, Mircea Eliade, Emil Cioran , Eugen Ionescu, Vasile Conta, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, P. P.
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
cu aterizare pe ambele muchii ale flerului critic : "El nu-i niciodată atît de liric încît să fie mare, niciodată atît de facil încît să nu fie poet". Și, probabil în virtutea aceleiași umori care îl determinase să-l includă pe Ilarie Voronca printre "tradiționaliști", îl plasează pe Topîrceanu în rîndul "moderniștilor". Trece parcă voit peste una din puținele izbucniri sarcastice ale poetului : Și noi facem mallarmism cuțovlah, pe care îl numim modernism" (Scrisori fără adresă). Contestat de unii critici ai vremii
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10755_a_12080]
-
cu regret, incidentele de la catedră, legate de numirea unor profesori fără prestația intelectuală și morală a întâiului profesor Al. Roman (Ioan Ciocan - prof. din Năsăud, Iosif Siegescu - cel mai controversat profesor). Unul din cei mai activi studenți ai catedrei, criticul Ilarie Chendi, pornește chiar o campanie de semnalizare a neregulilor de la catedră, într-un amplu material despre Catedra de limbă română, în Tribuna din 1910, apoi în Românul din 1913. Ceva din vehemența și spiritul corectiv al dascălului Roman a trecut
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
cel Mare țel. 215507 Partea a VI-a 20565 BLIDARU CLARISA (n. 1976) Tg. Jiu, str. Mioriței bl. 19, ap. 37 țel. 245239 20014 ENCULESCU LUMINIȚA (n. 1968) Tg. Jiu, Str. Grivița bl. F1/9 țel. 218998 094708626 20570 JIANU ILARIE (n. 1957) Bumbești Jiu, str. Narciselor bl. 2, ap. 14 țel. 463026 093202475 22000 NICA MIOARA (n. 1974) Motru, str. Arțarului nr. 6 bl. T10 sc. A ap. 9 țel. 362318 361978 20563 PREDUTA S. CONSTANTIN MARIAN (n. 1973) Tg.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Șindilar din Pârteștii de Sus și Epifanie Vasilovschi din Solca. Au fost de față la acest eveniment protopopul Ioan Mândrilă de la Rădăuți, academicianul Ion Gh. Sbiera, preoții Nicolae Sbiera (paroh de Botoșana), Epifanie Bacinschi (paroh de Solca), Dimitrie Dan și Ilarie Bădăluță. După liturghie, convoiul s-a îndreptat spre Cacica, unde a fost întâmpinat de primarul Friedrich Wendrichowski și de locuitorii satului. Soborul de preoți a sfințit apoi piatra de temelie a bisericii ortodoxe din Cacica. Biserica ortodoxă din Cacica a
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
întâmpinat de primarul Friedrich Wendrichowski și de locuitorii satului. Soborul de preoți a sfințit apoi piatra de temelie a bisericii ortodoxe din Cacica. Biserica ortodoxă din Cacica a fost construită prin subscripție publică între anii 1892-1896, prin strădaniile preotului paroh Ilarie Bădăluță, sprijinit de membrii Consiliului parohial. Lăcașul de cult este din piatră, fiind o copie fidelă, dar de mai mici proporții, a Catedralei Mitropolitane din Cernăuți. Biserica a fost sfințită în anul 1896 de mitropolitul Arcadie Ciupercovici al Bucovinei și
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
sudic al bisericii se află o cruce de piatră cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Această sfîntă cruce o făcuto Vasîle a lui Ion Blarniuc cu soția sa [...] numai amîndoi anu 1891"". Primul paroh a fost preotul Ilarie Bădăluță (ortografiat în actele germane Hilarion Badalutza), născut la 1 iulie 1856 în satul Părhăuți. Acesta a absolvit Gimnaziul din Suceava (1880) și apoi Facultatea de Teologie din Cernăuți (1885), fiind hirotonit preot în 1885. Acesta a fost înmormântat lângă
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
al Moldovei și Sucevei. Deasupra intrării se află următoarea inscripție: ""Cu mila Tatălui, ajutorul Fiului și puterea Duhului Sfânt, s-a zidit această Sfântă Biserică cu hramul Sf.Ioan cel Nou de la Suceava, între anii 1892-1896 prin strădania preotului paroh Ilarie Bădăluță, cu sprijinul Consiliului Parohial și obolul credincioșilor. În 1980 s-a renovat în exterior și s-a continuat cu lucrările în frescă, repictată fiind de pictorul Nicolae Gavrilean. A fost terminată în noiembrie 1982. A fost resfințită la 19
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
în exterior și s-a continuat cu lucrările în frescă, repictată fiind de pictorul Nicolae Gavrilean. A fost terminată în noiembrie 1982. A fost resfințită la 19 iunie 1983 de către Prea Fericitul Teoctist"". Ca parohi la Cacica au slujit următorii: Ilarie Bădăluță (1889-1916), Ioan Enache (1916-1921, 1923), Ioan Creangă (1920), Gheorghe Rotaru (iulie-noiembrie 1920), Gheorghe Belei (1924-1928), Gheorghe Bosovici (1928-1957), Gavril Hojbotă (1957-1979), Mircea Nuțu (1979-1991), viitor consilier economic al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și Tiberiu Dumitru Beleagă (din 1991). Biserica
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
artistic și literar mondial inițiat de un român. Dadaismul și suprarealismul sunt componente fundamentale ale avangardismului, cea mai revoluționară formă de modernism. Avangardiștii români sunt reprezentați de: Urmuz, Tristan Tzara, H. Bonciu, Grigore Cugler, Benjamin Fundoianu, Aurel Baranga, Gellu Naum, Ilarie Voronca, Ion Vinea. Marin Preda este adesea considerat cel mai important romancier român de după al doilea război mondial. Romanul său, "Moromeții", descrie viața și dificultățile unei familii obișnuite de țărani din Câmpia Română din România de dinainte de război și, mai
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
salata de alge unul altuia cu mișcări unduioase de apă" (Exilul și frica). Două sînt direcțiile moral-estetice în care se orientează această poezie stufoasă, luxuriantă. Una este cea a "laudei lucrurilor", a impulsului incantatoriu, a beatificării lumii în stilul lui Ilarie Voronca. E o aventură a încifrării străvezii, a extazului: "noile chipuri și vechile măști îmi/atîrnă precum ferestrele unei case/ dăruită vîntului/ plăcerea de a fi om mi-a răpit/ atît de multe visuri/ dimineața cînd văd cum se evaporă
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
antologie amintesc, printre alții, pe criticul Constantin Dobrogeanu- Gherea, folcloristul Moses Gaster, lingviștii Lazăr Șăineanu, Heyman (Hariton) Tiktin, Ion Aurel Candrea, Barbu Lăzăreanu și Alexandru Graur, poeții A. Toma, Al. Dominic, Marcel Breslașu, Maria Banuș, Tristan Tzara, Benjamin Fundoianu (Fondane), Ilarie Voronca, Sașa Pană și Aurel Baranga, romancierii Ion Călugaru, Felix Aderca, Mihail Sebastian, Isaia Răcăciuni, Eugen Relgis, Alexandru Jar, Gherasim Luca și Horia Liman. Voluminosul studiu intitulat Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație, coordonat de acad. Nicolae Cajal
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Iași, 1889; Despre poporație, Iași, 1899; Naționalitatea în artă, București, 1908; ed. 2, București, 1915; Poezii, epigrame și cugetări în proză, Vălenii de Munte, 1909; ed. 3, București, 1939. Ediții: Mihai Eminescu, Opere complecte, introd. edit., Iași, 1914. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Portrete literare, București, [1911], 77-84; Iorga, O luptă (1979), I, 356-357; Iorga, Pagini, I, 319-323, II, 75; I. Ludo, Doi mari poeți: Heinrich Heine și A.C. Cuza, București, 1934; Predescu, Encicl., 246. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
Ce este Ardealul?), îndemnând la solidaritate națională. Istoria literară e ilustrata de unele reproduceri, cum este un articol al lui Radu D. Rosetti despre V. A. Urechia, sau de portrete și medalioane literare, precum cele semnate de Ionel Neamtzu despre Ilarie Chendi, de Ion Apostol Popescu despre Mihai Beniuc, de I. Al. Terebești (Nae Antonescu) despre George Boldea. Alți colaboratori: Corneliu Albu, Ștefan Păscu, Iosif E. Naghiu, Ion I. Ghelase. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290633_a_291962]
-
D. Anghel, Emil Isac, Victor Eftimiu, E. Lovinescu, Al. Ciura (Simin), Constanța Hodoș, C. Sandu-Aldea, D. D. Pătrășcanu, Al. Cazaban, I. Pas. În domeniul criticii și istoriei literare contribuțiile cele mai importante sunt ale lui Sextil Pușcariu, G. Bogdan-Duică și Ilarie Chendi. Primul semnează comentarii despre V. Alecsandri, G. Coșbuc, D. Anghel, I. Agârbiceanu ș.a., iar într-o sinteză, Grupări literare și idei politice, face referiri la I. Heliade-Rădulescu, Gh. Asachi, generația de la 1848, Junimea, „Sămănătorul”. G. Bogdan-Duică trimite cronici și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
seamă probleme literare (viața revistelor, poezia lui Panait Cerna, romanele lui Duiliu Zamfirescu, trilogia istorică a lui B. Delavrancea, Gh. Asachi ca poet, studiul lui G. Ibrăileanu Spiritul critic în cultura românească, Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu, motive poetice). Ilarie Chendi colaborează cu cronici, recenzii, articole, printre care un bilanț intitulat Viața literară în 1911. Își mai aduc contribuția E. Lovinescu (cu pagini din monografia dedicată lui Grigore Alexandrescu și cu o conferință în care, plecând de la „cazul” Ilarie Chendi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
poetice). Ilarie Chendi colaborează cu cronici, recenzii, articole, printre care un bilanț intitulat Viața literară în 1911. Își mai aduc contribuția E. Lovinescu (cu pagini din monografia dedicată lui Grigore Alexandrescu și cu o conferință în care, plecând de la „cazul” Ilarie Chendi, face considerații asupra condiției criticului literar în general), V. Goldiș, Oct. C. Tăslăuanu, I. Scurtu, I. Duma, Al. Bogdan, M. Simionescu-Râmniceanu, Octav Minar, D. Tomescu, Radu S. Dragnea, Al. Busuioceanu. În 1905 sunt reproduse răspunsurile la un chestionar adresat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
Dragomirescu. Se dedică numere speciale lui Al. Vlahuță (2/1905), G. Coșbuc (8/1905), V. Alecsandri (11/1905), Victor Vlad-Delamarina (11-12/1908), M. Eminescu (13/1909, 12/1914), I. Creangă (1/1910), I. L. Caragiale (26/1912), St. O. Iosif și Ilarie Chendi (15-16/1913), Carmen Sylva (2/1904, 24/1913). L. acordă spațiu și traducerilor, din Homer, Hafiz, Shakespeare, Lessing, Goethe, Schiller, Heine, Petőfi, Madách (Tragedia omului, în versiunea lui O. Goga), Verlaine, Longfellow, Carducci, Ibsen, Zola, Cehov, Gorki, Sienkiewicz ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
scrie în limba franceză, pregătindu-și „pașaportul” pentru Franța (cum va declara Gellu Naum, cu maliție, biografului său francez). Adoptând limba franceză, el se îndreaptă către o nouă identitate culturală și un nou destin literar, pe urmele unor Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Claude Sernet sau B. Fundoianu. Din 1948, când Grupul suprarealist român se dizolvă trebuind să cedeze locul realismului socialist, până în 1952, anul în care părăsește definitiv România emigrând în Israel, L. nu mai poate publica. Ajuns în Franța regăsește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
recenzii și semnalări de cărți recent apărute ale unor autori precum Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, G. Călinescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Eugen Jebeleanu, Panait Istrati, Perpessicius, Ion Pillat, V. Voiculescu, Petru Comarnescu, Ilarie Voronca. Sunt cultivate valorile literaturii române și este vizat un public instruit. Alți colaboratori: D. Ciurezu, Ion Manolescu, Radu Boureanu, Dumitru Cosma, Scarlat Preajbă, A. Nour, Dinu Roco, Mia Frollo, Gh. Cărare (sub pseudonimul Georges Cărară), C. Dan Pantazescu. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288277_a_289606]
-
Arboroasa“ a fost dizolvată de autorități în urma unui proces public, celelalte societăți, înființate în perioada stăpânirii austriece, și-au continuat activitatea până în 1938. Printre compozitorii români bucovineni s-au remarcat Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor, Eusebie și Gheorghe Mandicevschi, Isidor Vorobchevici, Ilarie Voronca. Renumiți pictori bucovineni au fost Epaminonda Bucevschi, Eugen Maximovici. În perioada austriacă au activat în Bucovina și câțiva istorici români de mare valoare. Unul dintre întemeietorii științei istorice în Bucovina a fost Eudoxiu Hurmuzaki, membru al Academiei Române, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-lea 61. Vlaiculescu, Al. 237. Vlasov, Andrei Andreievici 416. Vlădescu-Olt 247. Voicu, Ștefan 269. Voinea, Șerban 271. Voitec, Ștefan 191, 271. Volcinschi, Ioan 363. Volkhov 416. Völkl, Ekkehard 48. Voltaire 130, 131, 152, 153. Volusii 477. Vorobchevici, Isidor 364. Voronca, Ilarie 364. Voronovici, E. 402. Voronțov, conte 484, 485. Vratislav al II-lea 57, 62, 63. Vukelic, Miroslav 132. Vulcan 63. Vulgaris, Evghenie 131. Wacher, J. 479. Wachtel, L. 222. Wagner, Rudolf 374. Wałesa, Lech 205. Wallerstein, Immanuel 216. Waltzing 471
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
an „Universitatea liberă”. Captivat de efervescența artistică a avangardei, B.-F. a semnat texte moderniste în revistele „75 H. P.”, „Punct”, „Puntea de fildeș”, „Integral” (1925-1928) - din a cărei redacție a făcut parte, alături de M. H. Maxy (director), Ion Călugăru, Ilarie Voronca -, „Contimporanul”, „unu”. Influențat de principiile avangardei privind revelația realului și a vieții moderne, explorate brut, neliteraturizat, va evolua spre condiția „super-reporterului” invocat de manifestele mișcării. Atracția spre jurnalism îl conduce în redacția marilor ziare de stânga, găsind la „Adevărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]