408 matches
-
dar așa s-a întâmplat... Ziua hoinăream cu Maria prin oraș, iar seara luam masa la casa de oaspeți, unde, spre bucuria și ușurarea mea, am întâlnit o bună cunoștință, coleg cu mine în Biroul U. Scriitorilor: tov. George Macovescu, ilegalist și prim-adjunct al ministrului de Externe, de fapt, „omul tehnic” și adevăratul negociator al multor contracte și întâlniri internaționale, Corneliu Mănescu slujind de fațadă; pregătirea lui intelectuală nu-l ajuta prea mult în sarcina uriașă ce stătea pe umerii
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de-al doilea război mondial, activitatea clandestină a lui Nicolae Ceausescu este învăluită într-un mister explicabil. Biografia sa, apărută înainte de 1989, cu fotografii înfățisând numeroasa familie de la Scornicesti, este scrisă la comandă, făcând din acest tânăr oltean, un mare ilegalist, care nu iesea niciodată din ideologia marxist-leninistă. Cu ocazia unei manifestații desfăsurată în Bucuresti, la 1 mai 1939, Nicolae Ceausescu poate fi văzut într-o fotografie reprezentând un grup de comunisti, alături de domnisoara Elena Petrescu, cea care-i va deveni
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Tudor Arghezi, pentru publicarea pamfletului ”Baroane”. În lovitura de stat din 2 august 1944, Nicolae Ceaușescu nu este implicat, pentru că nu reprezenta în acel moment un factor important al mișcării comuniste, care activa in ilegalitate. Au fost preferați de tovarășii ilegaliști, Emil Bodnăraș, cu numele conspirativ ”inginerul Ceeaușu”, un dezertor din armata română și cel care va ocupa funcția de ministru al Justiției , fără portofoliu, în primul guvern postantonescian, condus de generalul Constantin Sănătescu, Lucrețiu Pătrășcanu. Nicolae Ceaușescu apare în scena
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care excelase în postul său din S.U.A., care vorbea cel puțin două limbi străine excelent, care se bucura de apreciere în rândul colegilor. Este adevărat că era și destul de bârfit, că avea o origine cu adânci rădăcini în mediul foștilor ilegaliști, ceea ce, se spunea, îl pusese pe locuri prioritare când fusese vorba de promovări, de trimiteri la posturi preferențiale etc. Judecata mea privind posibilitatea repetării succesului lui Nicolae Ceaușescu din 1968 îmi spunea că ar fi imposibilă, din cel puțin câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Nicolina a fost invariabil legată de ascensiunea noului regim politic în România. Mai întâi s-a schimbat numele fabricii, care a devenit, pe rând, Atelierele de Reparații Material Rulant din Iași (Atelierele RMR), apoi i s-a adăugat numele luptătorului ilegalist Ilie Pintilie, pentru ca, în anii ’60, să devină Uzina Mecanică Nicolina și ulterior, în anii '80, o parte distinctă a Combinatului de Utilaj Greu. Societatea socialistă inocula oamenilor un nou tip de mesaj: individualismul egoist, tipic Occidentului decadent, trebuia repede
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
lumea liberă!” S-a întâmplat să trecem granița înaintea celorlalți, i-am așteptat în prima parcare. Familia care a garantat pentru noi la Generalul de Securitate din Brașov, cu care aveau relații de amiciție (ea era fiica unui fost comunist ilegalist), când ne-a văzut că îi așteptăm, au răsuflat ușurați ca după o vădită îngrijorare și s-au grăbit să ne spună „o să vedeți că prima ieșire a fost mai grea, deacum nu veți mai avea probleme cu deplasările în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
să meargă înainte, iar noi am virat brusc pe bucla trifoi spre altă autostradă. Și duși am fost, către un cunoscut la care ne-am ascuns până când am socotit că grupul nostru a ieșit din Germania (prietena noastră, fiica de ilegalist, mi-ar fi scos ochii dacă m-ar fi găsit). Și aici a început viața mea și a familii mele în lumea exilului, lupta pentru obținerea azilului politic și după șapte ani a cetățeniei Germane fără de care nu puteam îndrăzni
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fără serviciu și a fost nevoit să țină lecții pentru a supravetui. Din surse familiale a rezultat că profesorul Ilie Vișan nu a primit pensie cum se cuvenea pentru o viață de muncă pentru binele țării și abia taraziu, datorită ilegalistului Ieremia Pardau de la Vatră Dornei, a fost trecut în rândul pensionarilor statului. Profesorul Ilie Vișan s-a castorit în 1923 cu Lili Bacinschi, care provenea dintr-o familie de intectuali bucovineni, din castoria lor au rezultat două fiice; Lili-Sanda care
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
cu fratele meu - fra tele care su pra viețuise și care era cu paisprezece ani mai mare decât mine. Venea la noi în casă, așa că m-a cunoscut de mic copil, când habar nu aveam că exis tau pe lume ilegaliști, comuniști și alți „iști“. După război, o invi zi bilă mână kafkiană l-a metamorfozat pe fiul domnului Avram Iancu din Roman în Mihai Florescu, ministrul Învățământului și Culturii. Într-o zi de 24 ianuarie, când jucam Hora Unirii împreună cu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
a lungul întregii istorii românești -, punând accentul pe așa-zisul rol vital jucat de Ceaușescu în cadrul mișcării și trecând astfel în umbră activitatea clandestină a altor lideri comuniști. O întreagă istoriografie se dezvoltă pe marginea activității revoluționare a secretarului general: ilegalist comunist, el este condamnat și închis pentru convingerile lui. Ceea ce este parțial adevărat. Fabulația intervine atunci când vine vorba de implicarea lui în lupta împotriva regimului Antonescu și în pregătirile pentru lovitura de stat de la 23 august 1944. Cultul personalității atinge
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Zumzetul neonului care făcea ca totul să pară sinistru, ca la spital. Reșoul pe care trebuia să-l păzești, ca să nu te prindă controlul (ce spaimă mai trăgeam când bubuiau ăia pe la uși și urlau „Deschideți!“, ca-n filmele cu ilegaliști, să vadă dacă ai reșou sau aparate electrice). Dușurile nasoale. Gândacii roșii sub linoleum. Uneori, se lua și lumina. Horor. Dacă n-ar fi fost Feli, râsul ei, nu știu cum aș fi rezistat. Mirela, zicem. Și râdem, că ne făcea zile
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
gingiile și dinții, dar țigara atunci era cu totul specială, nemaipunînd la socoteală efectele speciale (și ele) - fumul care, combinat cu aburul din gură, devenea abundent sau zăpada care scîrțîia sub tălpi - toate sporeau farmecul scenei respective. Desigur, ca orice ilegaliști, aveam tot felul de strategii pentru a nu fi prinși. Să palmăm țigara și, în caz de forță majoră, s-o băgăm pe sub mînecă. Să ne schimbăm permanent traseul și, oricum, să preferăm străduțele lăturalnice. Să privim tot timpul în
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
etajul zece, 1987) Regizoarea reușea (involuntar ?) un lucru paradoxal : acela de a face lumea bună și fostă care îi popula peliculele mai vie, mai atrăgătoare și mai simpatică decât cealaltă lume (mai nouă !), care i se opunea lumea bunilor comuniști (ilegaliști, activiști etc.). Cel puțin aceasta era impresia mea în fața filmelor sale : ”figuranții” nu erau boierii, ci acele figuri înțepenite rostind sloganuri de mucava Odată dispărută această opoziție fecundă, ce descoperim ? Dacă ar fi să ne luăm după Aici nu mai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
comandă, în timp ce filmul propriu-zis era o acuzare fățișă a acestuia. Ironia face ca Pintilie să fi fost la data respectivă autorul unui film de debut : Duminică la ora 6, care avea toate datele unui... film de comandă : povestea despre lupta ilegaliștilor cu regimul capitalist în anii 30 cu comuniști buni și oameni ai Siguranței răi era scrisă de Ion Mihăileanu (tatăl viitorului regizor Radu Mihăileanu), el însuși un evreu cu simpatii comuniste. Sigur pe materialul său politic corect, Pintilie își permite
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
totodată conformist, fals și chiar mincinos din punctul de vedere al conținutului : un fel de (păstrând proporțiile !) Triumful voinței, documentarul pro-nazist al lui Leni Riefenstahl. Dar are totuși această idee genială care îl pune la adăpost de suspiciuni : spune povestea ilegaliștilor din anii 30 în stil Nouvelle Vague. Era ca și cum ar fi livrat Partidului carnetul de partid învelit în hârtie fină, capitalistă. Caz extrem de decalaj între fond și formă, Duminică la ora 6 trezește în memoria oricărui cinefil la curent cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și opinăm că ele au fost trimis autorului În persoană pentru a le repara și a le adapta cerințelor partidului muncitorilor și țăranilor: „f) Este necesară modificarea replicilor următoare, Întrucît nu sînt reprezentative pentru eroismul de care au dat dovadă ilegaliștii În insurecție (se știe acum că nici n-au dat dovadă de vreun eroism ci, eventual, doar de comiterea a ceva furturi și crime monstruoase printre adversarii de ieri, n.n.): „Pandele: >>Sovieticii unde sînt?>>; Dincă (uluit): <<De ce Întrebi?>>; Pandele: >>S-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în eroi pozitivi sau negativi din toate punctele de vedere. Mai mult, acești eroi nu sunt pur și simplu indivizi, ci categorii întregi. În anii ’50-’60, monopolul pe suferință și pe moralitate aparținea proletariatului și vârfului său de lance: ilegaliștii comuniști (după principiul puțini am fost, mulți am rămas). Ceilalți erau răi, profitori, sugeau sângele poporului și trebuiau stârpiți social, dacă nu și fizic. Așa au dispărut din posturi de concepție și decizie 90% dintre românii cu studii superioare sau
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
învățat pe copii un cântec bulgăresc: Șumi Marița. O, cărvavena, Place vdovița Liutoranena, Marș, marș, Zghenerala naș... Orele de desen le ținea Gheorghe Șaru, un pictor mereu citat în presă pentru portretul lui Ilie Pintilie care-l înfățișa pe celebrul ilegalist într-o postură dârză care mai degrabă părea speriată. Mic și sfios ca o fecioară, Șaru nu rezistă impertinențelor cu care școlarii îl încercau pe fiecare profesor de cum apărea întâia oară în clasă. Pleca în timpul orelor, zicând că merge după
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
legalitate. Pentru ca să nu ni se poată spune nimic. Dar aceasta nu va avea nici o valoare. Lozinca guvernelor va fi: nu vă putem distruge pentru că ați călcat legile. Nu-i nimic, le călcăm noi și vă distrugem! Nu vreți să fiți ilegaliști, suntem noi ilegaliști!” Încât în felul acesta am intrat într-un sistem cu adevărat talmudic: „pe deoparte acuzați prin presă și prin toate oficinele politice de «ilegaliate», iar pe de altă parte, stând în cadrul perfect al legii, suntem măcinați prin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ni se poată spune nimic. Dar aceasta nu va avea nici o valoare. Lozinca guvernelor va fi: nu vă putem distruge pentru că ați călcat legile. Nu-i nimic, le călcăm noi și vă distrugem! Nu vreți să fiți ilegaliști, suntem noi ilegaliști!” Încât în felul acesta am intrat într-un sistem cu adevărat talmudic: „pe deoparte acuzați prin presă și prin toate oficinele politice de «ilegaliate», iar pe de altă parte, stând în cadrul perfect al legii, suntem măcinați prin cele mai odioase
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a dat licența și-n ziaristică... Dar la ziaristică cum ați ajuns? M-am dus să dau la Drept și am greșit secretariatul și-am zis: „Nu mai dau Înapoi”. A fost ceva nefast... Știi? Era decan unu’, A.C. Constantinescu, ilegalist, da’ om cumsecade, și secretara zice: „Domne, dacă n-ai vrut, pentru ziaristică trebuie să ai ceva talent. Lasă, cocoană, că oi avea și eu ceva”... Și pe urmă mă duce la A. Constantinescu, și ăsta mi-a spus: „Da
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
românească. Problemele expuse în scrisorile lor, ca și necesitatea unei schimbări radicale răspundeau unor așteptări generalizate. Cu atât mai preocupantă pentru Securitate și conducerea Partidului Comunist a fost apariția printre contestatarii ce trimiteau scrisori Europei Libere a unor comuniști dezamăgiți, ilegaliști, activiști și cadre din aparatul de partid și de stat. Iată o listă sumară pentru anii 80-84: Un grup de femei [multe ilegaliste] din 12 județe ale țării, ce revendică pentru grupul lor numele lui Constantin Pârvulescu care, cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
multe ilegaliste] din 12 județe ale țării, ce revendică pentru grupul lor numele lui Constantin Pârvulescu care, cu toate greșelile lui, a spus adevărul la al XII-lea Congres (vara 1981); Un posibil prim-ministru (30 mai 1982); Un fost ilegalist (iulie 1984); Un român care mai speră ([noiembrie] 1984); Un participant la Congresul rușinii (noiembrie 1984). Acestor texte li se adaugă o scrisoare a unui membru al aparatului represiv, Din cele expuse mai sus reiese că scrisorile trimise la Europa
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în URSS, Ungaria, de ce să nu se găsească și la noi? Dacă nu se va reveni asupra acestei obligații, vom face apel la femeile tinere din întreaga lume, rugându le să protesteze împotriva acestei obligații inumane și umilitoare. Un fost ilegalist de partid, iulie 1984, difuzată la 5 august 1984 Dlui Nicolae Ceaușescu, Dnei Elena Ceaușescu, Fiindcă de la cele trei scrisori anterioare difuzate la acest post de radio încă nu ați luat măsuri de îndreptare a cumplitei sărăcii în care ați
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pe această cale, fiind convins că, dacă Securitatea nu îndrăznește să vă aducă la cunoștință, printre rudele sau prietenii cei mai intimi se va găsi totuși un confident să vă ducă la cunoștință câte ceva despre conținutul ei! Sunt același fost ilegalist al partidului, de mult exclus din partid, pentru că am îndrăznit să aplic arma criticii și autocriticii la adresa dvs. Fiindcă am rămas cu pregătirea elementară a celor patru clase primare și nu am putut ajunge la Academia politică înființată de partid
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]