649 matches
-
se cuvine a-l cruța"64. Prin anii '80, într-o scurtă, dar pertinentă pledoarie pentru polemica de calitate, Alexandru Paleologu repune în discuție legitimitatea mult contestatului argument ad hominem: "Atacul la persoană are proastă faimă, dar nu întodeauna este ilegitim, fiindcă persoanele pot reprezenta sau discredita ideile. Când o mare idee e proclamată de o persoană moralmente sau intelectualmente contestabilă, atacul la persoană nu e numai legitim, ci necesar"65. În cercetarea sa, "Avatarurile argumentului ad hominem", Gilles Declercq 66
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
noastre și explicate în albume ca "opere de artă". Lumea vine să le privească fără vreun gând de cumpărare sau vânzare, cu un interes dezinteresat. Este o decizie întotdeauna posibilă, care depinde numai de noi și care nu are nimic ilegitim: în fond, și Kant este cel care o spune, arta este în subiect, nu în obiect. Problema este că această selecție a obiectelor "frumoase", considerate inutile și extrase din amalgamul utilitar, nu are valoare universală. Dacă se definește drept "artă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
are propriul tip de artă. Naivitate etnocentrică: "muzeul eliberează arta de funcțiile ei extra-artistice". Ca și cum "arta" ar așteptat, suferind în umbră secole întregi, să fie redată ei însăși, totalitate autosuficientă și autogenerată crunt denaturată, alienată, pervertită de interese alogene și ilegitime. N-ar fi oare mai conform cu realitatea metamorfozelor să întoarcem propoziția: "muzeul a desprins imaginile sacre de funcțiile lor cultuale"? Frumusețea făcută expres, ceea ce noi numim artă, nu ocupă, în istoria Occidentului, decât patru sau cinci secole. Scurtă paranteză. Secolul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
modestă, eliberată pe cât posibil de moștenirile platoniciene ale Ideii, creștine ale grației, estetizante ale Ideii. Acest gen nou, specific Europei septentrionale, individualistă și nenobilă să nu uităm asta -, era foarte prost văzut de elitele care dădeau tonul în Europa: vulgar, ilegitim și în secret profanator. În paysage era paysan [țăran], care este josnic și rău. Și mai ales païen [păgân], derivat de la latinul pagus, câmp, lucru și mai periculos (în 1690, Furetière încă scrie païsage). Pentru poeți și italieniști, a mângâia
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
atingerea, după o lentă aproximare, a unei realități obiective redată în sfârșit adevărului ei, având ca urmare perceperea directă și fidelă a unui spațiu absolut; sau o "formă simbolică" printre o sută altele posibile, o metodă și un cod subiectiv, ilegitime științific și pertinente cultural, relative la o stare de civilizație. Totul pare să-i dea dreptate lui Panofsky și școlii lui: e vorba de o stilizare, nu de o imitație. În teatrul lumii (scenografia are rolul ei în invenție), omul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pune în "cultura școlară". Cine face selecția, spune Bourdieu, are putința de a impune "arbitrariul cultural" ca adevăr universal, însușit de către toți. Legitimarea acestui "arbitrariu cultural" face ca orice subcultură, contracultură care nu se revendică de la el să apară ca "ilegitimă". Membrii sub-socioculturilor se pot "rușina" că fac parte din ele și să caute să ajungă la cultura legitimată, "legitimă". Școala legitimează arbitrariul selectat pe care îl inculcă, îl transmite, ca pe cultura școlară legitimă. Și nu face acest lucru cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
funcția însăși de integrare a ideologiei își poate repune în joc surplusul de valoare a puterii. Nu există însă o astfel de posibilitate în societățile în care represiunea, deopotrivă ideologică în sens propagandistic și instituțională în sensul manifestării unui monopol ilegitim asupra violenței din partea statului detronează legitimitatea autorității (în sensul weberian al termenului) și deturnează negativ înțelesul natural al integrării sociale. Așadar, considerând ideologia ca fiind conectată cu realitatea și atribuindu-i ulterior un rol eminamente socio-cultural, Ricoeur nu face decât
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ale binelui se ajunge, așa cum sugerează Rorty, prin persuasiune, și nu prin forță 183. Cum nu este străină de fenomenul dominației, implicat atât de persuasiune (cu funcție de legitimare, după cum am văzut la Ricoeur), cât și de forță (atunci când se manifestă ilegitim), prezența ideologiei este, aici, implicită, chiar și în cazul unei comunități liberale: "Din unghiul nostru de vedere, tot ceea ce contează pentru politicile liberale e convingerea larg împărtășită că (...) vom numi "adevărat" și "bun" tot ce este rezultatul discuției libere că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care brațul femeii le ridica până la chiloței, am fixat piciorușele violacee atârnând pe corpul acela grosolan. Tot ceea ce mi se perinda prin fața ochilor mi se părea acum semnul a ceva sau poate chiar era un semn întunecat al unui destin ilegitim, care nu avea altă manieră de a se face simțit decât aceea de a se vârî la întâmplare printre lucrurile pe care le întâlneam. Ca și cum călătoria nu ar fi fost reală, ci alegorică, visată. Picioarele fetiței păreau neînsuflețite, chipul îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
nazismului, devine dintr-odată moștenire iudaică! Îți spun, tată, Yosef Haim Brenner 1 are mai mult iudaism În degetul lui mic decât fosilele voastre În caftane și psihopații cu tichiuțe croșetate. Primii se pișă pe stat și spun că e ilegitim pentru că Mesia n-a venit Încă, ceilalți se pișă pe stat și spun că e doar un eșafodaj temporar pe care Îl putem demonta acum că Mesia se află deja la ușă. Și unii și ceilalți se pișă pe „Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
a făcut decât să-și deschidă impresionanta servietă de piele și, cât ai zice pește, tipul era vârât cu nasul într-un roman de Catherine Cookson. Sunt sigură că știți cartea la care mă refer. E romanul ăla despre fata ilegitimă cu un semn din naștere de culoarea vinului, pe care o place văr-su, pe care maică-sa vitregă o pedepsește cu un bici de călărie, care e violată la treisprezece ani de lordul de la Big Hall și, în timp ce fuge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Congregatione conversari noveritis, nobis eum non celare dignemini". (Inter formulas promotionum Episcopalium)." 252 Acestea sînt cuvintele care stau scrise în Concordat. 253 A se vedea nota 77 și următoarele Dacă un Episcop nu era cunoscut de către dioceză însemna că este ilegitim și un intrus. Sf. Iuliu I într-o scrisoare a sa adresată orientalilor (apud Athan. Ap. 2) lasă să se înțeleagă că Grigore cel din Scaunul Alexandriei ar fi fost un intrus: quia nec multis notus, nec a presbyteris, nec
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
la configurarea profilului și specificității acestora. Acești factori pot fi de natură foarte diversă - politici, militari, economici, juridici sau de ordin tehnico- procedural sau instituțional. Privite prin această optică, alianțele pot fi ofensive sau defensive, pașnice sau agresive, legitime sau ilegitime, licite sau ilicite, legale sau ilegale, bilaterale sau multilaterale, regionale, continentale, transregionale sau globale, limitate sau generale, permanente sau ocazionale, conjuncturale sau de durată, simetrice sau asimetrice, instituționalizate sau ad-hoc, secrete sau publice etc. Pentru o mai bună înțelegere și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și că despărțirea, chiar dacă împinsă de determinări fatale care îmi scăpau, ea va dori-o, nu era nici pentru mâine și nici pentru un viitor apropiat: nici o femeie nu deschide un divorț fiind borțoasă. Copilul acela nu se putea naște ilegitim... și Ma-tilda, dacă ținea să-l aducă pe lume, nu putea, cu el încă în burtă, să-i facă o asemenea figură... PARTEA A PATRA I ...Astăzi m-a vizitat, apărătorul meu, fostul judecător. Cum l-am cunoscut eu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Această alegere nu este întâmplătoare, ci vizează esența a ceea ce am considerat că se poate salva cel mai ușor de suspiciunea iraționalului, provizoriului, înșelătorului. Într-o societate democratică, existența unei diversități a formelor de comunicare publică este legitimă și necesară. Ilegitime sunt însă încercările de mascare a interesului politic în știri prezentate ca neutre ideologic, a opiniei partizane în punct de vedere liber, a orientării știrilor și emisiunilor în politică editorială, a bârfei în interes public. Într-un plin proces de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
aceasta încearcă să nu neglijeze nici specificitatea textului, nici pe cea a contextului discursiv. Maniera sintetică abordată în construcția conceptelor de discurs jurnalistic și manipulare este completată cu abordarea analitică prin care se identifică și se ilustrează tehnicile de influență ilegitimă. Metodologia de cercetare se bazează, astfel, pe un model de analiză complex, structurat pe o examinare amănunțită a dimensiunilor esențiale ale discursului: text, condiții de producere și univers discursiv. Aceste niveluri vor fi analizate, ulterior, și pe palierele: discurs jurnalistic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
În al doilea rând, cerințele vizează și maximizarea utilizării mijloacelor de transmitere legitime ale discursului. Pentru ca un discurs jurnalistic televizat să fie receptat deplin, textul discursului ar trebui dublat de imagini și de sunete. Pe de altă parte, existența mijloacelor ilegitime de influențare, legate de posibilitatea transmiterii subliminale de mesaje, mai ales pe televiziune, reclamă necesitatea ca discursul jurnalistic să utilizeze doar acele mijloace care nu afectează demnitatea și drepturile receptorilor. II.3.2. Cerințe de ordin statutar Cerințele de ordin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
stabilit tehnicile care se regăsesc în cadrul comunicării de masă. Ne propunem însă creionarea unei perspective interdisciplinare asupra manipulării discursive, astfel încât să putem analiza, printr-o metodologie coerentă, manipularea la nivelul ansamblului text-context. Plecăm de la ideea că o intenție de influență ilegitimă se relevă atât ca proces (prin urmare presupune intervenții la nivel de scop și condiții de producere), dar și ca rezultat (lăsând semne la nivel textual). Metodologia utilizată pentru analiza conceptului de discurs este folosită și pentru delimitarea ariei și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
specialitate, sensul termenilor persuasiune și manipulare se intersectează sau chiar se confundă. Alex Muchielli echivalează noțiunile de influență, persuadare și manipulare prin definirea manipulării ca intervenție în contextul comunicării, având intenția de a schimba opinii, atitudini și comportamente prin mijloace ilegitime disimulate. Astfel, "adevărata artă a manipulării și deci a influențării și a persuasiunii constă, așadar, într-un travaliu mascat asupra componentelor invizibile ale situației (norme, relații, identități, spațiu, timp)"101. Cu toate asemănările dintre manipulare și persuasiune, conceptele diferă prin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de manipulare cu care vom lucra în această cercetare are următoarele note specifice: intenție ascunsă, asimetria intereselor actorilor implicați, impresia libertății de acțiune și avantajarea dimensiunii non-raționale a ființei umane. Astfel, manipulării îi rămân proprii acele trăsături care o fac ilegitimă, incorectă și abuzivă. Dacă există o influență în avantajul receptorului, atunci aceasta este sau persuasiune sau convingere, în nici un caz manipulare. III.2. Conceptul de manipulare discursivă Conceptul de manipulare discursivă se referă la felul în care manipularea operează în cadrul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
rând pornind de la categorii contextuale și după aceea de la structuri textuale. Analiza noastră se va opri îndeosebi la nivelurile social și discursiv, întrucât cel cognitiv nu poate fi analizat prin metodologia propusă. Manipularea este caracterizată, așadar, ca o practică socială ilegitimă pentru că violează regulile sociale generale. Sunt ilegitime toate formele de interacțiune care evidențiază doar interesele unei singure părți, împotriva intereselor primordiale ale receptorilor. Accentul pus pe categoriile contextuale nu trebuie să eludeze necesitatea ca și textul discursului să fie analizat
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
aceea de la structuri textuale. Analiza noastră se va opri îndeosebi la nivelurile social și discursiv, întrucât cel cognitiv nu poate fi analizat prin metodologia propusă. Manipularea este caracterizată, așadar, ca o practică socială ilegitimă pentru că violează regulile sociale generale. Sunt ilegitime toate formele de interacțiune care evidențiază doar interesele unei singure părți, împotriva intereselor primordiale ale receptorilor. Accentul pus pe categoriile contextuale nu trebuie să eludeze necesitatea ca și textul discursului să fie analizat în detaliu, pentru că, deși un text își
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
schimba opinii, atitudini și comportamente, prin inducere în eroare, prin înșelătorie sau prin specularea abuzivă a dimensiunii emoționale a ființei umane; se violează regulile sociale ale condițiilor de producere acceptate într-un anumit context specific prin impunerea unor practici sociale ilegitime sau neacceptate; scopul propriu, recunoscut social, al unui tip de discurs este înlocuit în mod ilegitim. III.3. Natura manipulării prin text Manipularea apare în text prin folosirea resurselor limbajului pentru a transforma relația de comunicare dintre producător și receptor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
dimensiunii emoționale a ființei umane; se violează regulile sociale ale condițiilor de producere acceptate într-un anumit context specific prin impunerea unor practici sociale ilegitime sau neacceptate; scopul propriu, recunoscut social, al unui tip de discurs este înlocuit în mod ilegitim. III.3. Natura manipulării prin text Manipularea apare în text prin folosirea resurselor limbajului pentru a transforma relația de comunicare dintre producător și receptor într-una asimetrică, în care receptorul are doar o singură alternativă de înțelegere a textului, respectiv
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
apare în text prin folosirea resurselor limbajului pentru a transforma relația de comunicare dintre producător și receptor într-una asimetrică, în care receptorul are doar o singură alternativă de înțelegere a textului, respectiv cea dorită de inițiator. Producătorul discursului utilizează ilegitim resursele limbajului, dar lasă impresia că le folosește într-o formă legitimă. Receptorul nu percepe abaterea și interpretează textul într-o manieră uzuală, fiind, astfel, manipulat. Mecanismul general al manipulării la nivelul textului este reflectat în schema următoare: Schema 7
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]