1,350 matches
-
nu au fost articulate dintr-odată și Îmbrățișate fără rezeve. Mai degrabă, ele erau rezultatul unei bătălii lungi pentru a redefini aspirațiile umane. Într-un sens foarte real, drepturile anterioare reprezintă codificarea ultimului mare vis uman care a apărut În Iluminism și s-a maturizat odată cu răspândirea capitalismului de piață și era statelor-națiune. Acel vis, care este Încă foarte viu În Statele Unite ale Americii, se apropie de sfârșitul În Europa. Acum, europenii au un nou vis, unul mai expansiv decât cel
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu al nostru. Desigur, În multe aspecte, visul european este atât de diferit de al nostru Încât este probabil că cele două superputeri să se găsească uneori În conflict pe scena mondială, pe măsură ce Înaintăm În acest secol. 15. Al doilea Iluminism Sir Martin Rees este unul dintre cei mai distinși astronomi din lume. În 2003, bine-cunoscutul profesor de la universitatea din Cambridge a cauzat o scurtă reacție În cercurile științifice În momentul publicării cărții sale Our Final Hour. Rees a avertizat că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
iluministă se bazează pe căutarea necontenită a secretelor naturii. A Încerca să limităm această căutare sau a limita direcțiile de investigație sunt considerate de către mulți În comunitatea științifică a fi echivalentele Înnăbușirii spiritului științific. Natura „omului” este iscoditoare, argumentează arhitecții Iluminismului. Suntem creaturi prometeice Într-o continuă Încercare de a Înțelege marea ordine a lucrurilor, astfel Încât să putem acumula putere asupra naturii și să fim capabili să ne controlăm destinul propriu. Ideea de progres, atât de importantă pentru gândirea lumii moderne
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unor dubii referitoare la abilitatea noastră de a folosi raționamentul pentru a controla și dirija forțele naturii și propriul viitor ar elimina visul utopic al perfectibilității vieții pe Pământ. Pentru toate aceste motive, comunitatea științifică a argumentat, Încă de la Începutul Iluminismului, că aproape toate investigațiile omenești sunt demne de urmat. Rees a Înțeles foarte bine implicațiile afirmațiilor sale. Totuși, el a Întrebat: Avem În prezent obligații care transcend catehismul iluminist? Sunt investigarea, experimentarea și aplicarea tehnologică a libertății absolute, chiar dacă toate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pare remarcabil de asemănătoare „rețelei Europa” cu straturile ei de rețele implantate - localități, regiuni, organizații ale societății civile, diaspore culturale, companii transnaționale, state membre, Uniunea Europeană și instituții globale - analogia este corectă. O nouă știință este pe cale de apariție - al doilea Iluminism -, ale cărei principii operaționale și premise sunt mai compatibile cu modelul de gândire bazat pe rețea. În timp ce vechea știința este caracterizată prin detașare, expropriere, disecție și reducție, noua știință este caracterizată de angajare, realimentare, integrare și holism. Vechea știință privea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
exploata, utiliza și poseda natura sub formă de proprietate este temperat de obligația de a administra natura și de a o trata cu demnitate și respect. Valoarea utilitară a naturii este Înlocuită gradual cu valoarea intrinsecă a naturii. Al doilea Iluminism științific a Început acum aproape un secol. Noile domenii ale termodinamicii și biologiei organismelor, la Începutul secolului al XIX-lea și introducerea principiului de nedeterminare, mecanicii cuantice, filosofiei procesului și ecologiei, În prima parte a secolului XX, nașterea ciberneticii și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a secolului XX, nașterea ciberneticii și gândirii sistemice Împreună cu teoria informației, după cel de-al doilea război mondial și mai recent apariția teoriei complexității, teoriei sistemelor disipative și a autoorganizării au contribuit toate la deconstrucția și prăbușirea ortodoxiei științifice a Iluminismului tradițional și, În același timp, au condus la trasarea unei noi direcții fundamentale pentru știință În secolul XXI. Din nefericire, o bună parte a ideilor noastre despre comerț, guvernare și societate și a relației noastră cu mediul Înconjurător este Încă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nesigure, este o realitate. Dar cel puțin Europa a stabilit o nouă agendă pentru a conduce știința și tehnologia, care, dacă este urmată, poate Începe procesul de depărtare a lumii de vechile modele și de Îndreptare către un al doilea Iluminism științific, unul care să rezoneze cu visul ei de includere, diversitate, sustenabilitate, calitate a vieții și armonie. Mergând mai departe Uniunea Europeană este angajată În prezent Într-un număr de inițiative, unele minore, altele grandioase, care reprezintă o schimbare radicălă În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
recunoscută, la fel ca și fiecare ființa umană. Parcurile transfrontaliere ale păcii extind noțiunea drepturilor universale ale omului pentru a include drepturile restului naturii. Este prea devreme pentru a putea spune cu siguranță că Europa conduce lumea către al doilea Iluminism. Desigur, Înțelegerile sale multilaterale, tratatele și directivele interne și inițiativele vârf-de-lance curajoase sugerează o reevaluare radicălă a modului În care știința și tehnologia sunt abordate și executate. Importanța crescândă a principiului precauției și gândirea sistemică așează Europa Înaintea Statelor Unite ale Americii și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
European Commission Eurobarometer, nr. 56, aprilie 2002. 97. Savic, Misha, „EU Peacekeepers Arrive in Macedonia”, The Washington Post, 1 aprilie 2003. 98. Geitner, Paul, „EU to Send Peacekeepers to Congo”, The Associated Press, 4 iunie 2003. Capitolul 15: Al doilea Iluminism 1. Rees, Martin, Our Final Hour, Basic Books, New York, 2003, p. 8. 2. Ibidem, p. 120. 3. Ibidem, p. 121. 4. Ibidem. 5. Ibidem. 6. Davidson, Keay, „Saving the Universe by Restricting Research”, San Francisco Chronicle, 14 aprilie 2003. 7
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ce credeau autorii care ar fi constituit un grai primordial. Cert este că odată cu veacul al XVII-lea polemica între cei ce pledează pentru primatul ebraicei sau optează pentru o altă soluție se întețește. Miza e din ce în ce mai mare, pentru că în Iluminism se ajunge la celebra metaforă a limbii ca oglindă a unei națiuni și ca martor privilegiat al dezvoltării spiritului omenesc, ca păstrătoare a valorilor civilizației (Leibniz și Herder). (Urmare în numărul viitor) Maurice Olender - Limbile Paradisului. Arieni și semiți: un
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
este iraționalistă sau, în orice caz, contestatară a raționalismului iluminist, vinovat pentru criza lumii moderne. Sămânța rea, dacă pot intui această sugestie a poziției, ar fi probabil Comuna pariziană. Despre ceea ce cartea vorbește direct este însă "imperiul roșu, bastard al Iluminismului" (96). Așa s-a creat o lume periculos de umană, ca să reiau formula lui P. Ricoeur, tocmai pentru că este întâi de toate o lume dezumanizantă. Odată aruncată sămânța, răsăritul și creșterea ei deveniseră o fatalitate în egală măsură grotescă și
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
secolul al XVIII-lea, atunci când o bună parte dintre Aromâni au avut acces, în urma dezvoltării economico-sociale, la instrucția școlară. Aromânii se �îmbogățeau", devenind oameni respectabili în societatea greacă. în plus, în aceeași vreme, se fac simțite și în Grecia efectele Iluminismului european, care deschidea drumul spre cultură. Dar la care cultură, în afară de aceea în mijlocul căreia trăiau: cultura grecească? Aromânii care voiau să se dezvolte intelectual nu aveau posibilitatea să învețe decât în școli grecești și să-și formeze o cultură grecească
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Georges Ciulei, Un jurisconsulte oublié: Damaschin Bojincă, București, 1945; Ist. lit., II, 119-122; Victor Țârcovnicu, Contribuții la istoria învățământului românesc din Banat (1780-1918), București, 1970, 98-108; Duțu, Cărțile, 45-46, 158, 160; Dicț. lit. 1900, 111-112; Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Timișoara, 1986, 128-130, passim; Dicț. scriit. rom., I, 317-318. A.Sm.
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
publicat la Petersburg în 1771, Învățătură a însuși stăpânitoarei măriri Ecaterinii II s-a tipărit la Iași, în 1773. Mai mult indirect, prin ideile izvoarelor folosite (Montesquieu, Cesare Beccaria, Samuel von Pufendorf), Învățătură... a reprezentat un text de bază pentru iluminismul românesc. Este posibil ca lui D. să-i aparțină și alte traduceri: Îndreptarea păcătoșilor... (1768), transpusă din grecește și tipărită la Iași, cu ajutorul mitropolitului Gavriil Callimachi, precum și câteva traduceri anonime, păstrate în copii manuscrise. Tălmăcirile, realizate prin intermediare grecești, au
DIMITRIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
și geniul revoltei, S. discută esențializarea și redimensionarea revoltei la marele poet, accentul fiind pus pe investigarea operei, nu pe modelul de rebeliune al omului. Micromonografia Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu (1984) reface imaginea cărturarului român, încadrată în ideologia iluminismului european, căruia acesta îi aparține de drept, în timp ce opera este abordată în relație cu scrieri literare din epocă. Caracterul original al Țiganiadei, comentat într-o manieră modernă care revitalizează calitatea textului, e fixat în „autohtonizarea prin folclor a parodiei clasicului
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
premisele indiene și teozofice ale unei nuvele care Își arată Încet-Încet secretele... Al-George combină În mărturisire poziția lui Eliade (e chiar reproșul acut și sugestiv pe care Îl va face Dubuisson Întregii opere a lui Eliade: un refuz al valorilor iluminismului) cu poziția proprie (problema recepției culturii iluministe În Sărindarul interbelic fiind o polemică proprie orientalistului care va vorbi și va scrie despre „India și originile structuralismului”3). Ultima dată Al-George va reveni asupra situării sale Într-un interviu despre Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai important și mai semnificativ reprezentant contemporan al ezoterismului” (OVMC, p 67), tocmai pentru că e un „critic intransigent și erudit” (ibidem, p. 70) al majorității (corupte) a revalorificării ezoterismelor, teozofiilor și diferitelor tehnici oculte elaborate În Europa ca umbră a iluminismului și a căror vogă e „greu de Înțeles astăzi, Întrucât ele nu sunt decât un cocktail pretențios” (ibidem, p. 68). E drept că nici Guénon nu e tocmai un suc natural, lipsit de numeroșii conservanți ambigui care prezidează Însuși tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Libellus Valachorum Transsilvaniae (1791), inițiat de generația următoare. Acest document cerea respectarea celei de-a doua Diplome leopoldine, în care se promitea recunoașterea românilor ca a patra „națiune”, de aici decurgând drepturi istorice. În condițiile specifice din Imperiul Habsburgic, pătrunderea iluminismului a provocat o adevărată „Renaștere ardeleană”, cum a denumit-o D. Popovici. Izvorâte din iluminismul occidental, ideile propagatorilor acestuia în ținutul transcarpatic nu puteau fi atât de radicale ca ale celor ce le-au lansat în altă zonă a continentului
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
doua Diplome leopoldine, în care se promitea recunoașterea românilor ca a patra „națiune”, de aici decurgând drepturi istorice. În condițiile specifice din Imperiul Habsburgic, pătrunderea iluminismului a provocat o adevărată „Renaștere ardeleană”, cum a denumit-o D. Popovici. Izvorâte din iluminismul occidental, ideile propagatorilor acestuia în ținutul transcarpatic nu puteau fi atât de radicale ca ale celor ce le-au lansat în altă zonă a continentului. Preoți în majoritate, iluminiștii ardeleni nu aveau cum să practice un laicism ca acela voltairian
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
continentului. Preoți în majoritate, iluminiștii ardeleni nu aveau cum să practice un laicism ca acela voltairian, care viza distrugerea Bisericii („Écrasez l’infâme”), nici să împingă raționalismul până la ateism sau măcar la deism, ca enciclopediștii francezi. Ideologia Ș.A. este un iluminism atenuat, modelat de varianta austriacă, „iosefinistă”, a curentului, fără a avea un caracter universalist, ca în Apus; ar fi fost un nonsens să se preconizeze o limbă universală, în timp ce limba română era împiedicată să fie întrebuințată public și să se
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
liricul, imaginarul de inspirație mitologică păgână și biblică cu cel folcloric autohton, structurează dramaturgic o seamă de episoade și momente. Încorporând în narație și explicitând în note de subsol idei filosofice, sociologice, masiva operă formulează, în grai ardelenesc, principii ale iluminismului lansate de Voltaire, Montesquieu, D’Holbach, Rousseau. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 130-222, 230-261, 377-391; Mario Ruffini, La scuola latinista rumena, Roma, 1941; D. Popovici, La Littérature roumaine à l’époque des Lumières, Sibiu, 1945; ed. (Literatura română
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
limba română, București, 1971; Romul Munteanu, Cultura europeană în epoca luminilor, București, 1971; Pervain, Studii, passim; Cornea, Originile, passim; Dumitru Ghișe, Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Cluj, 1972; Romul Munteanu, Cultura europeană în epoca luminilor, București, 1974; Ovidiu Papadima, Ipostaze ale iluminismului românesc, București, 1975; Ion Lungu, Școala Ardeleană, București, 1978; La Culture roumaine à l’époque des Lumières, I-II, coordonator Romul Munteanu, București, 1982-1985; Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, Cluj-Napoca, 1984; Pompiliu Teodor, Școala Ardeleană în cadrul vieții românești, ST, 1992
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
l’inégalité des races humaines) și H.S. Chamberlain (La genèse du XIX-ème siècle). Aceste ideologii care își au sursa în spiritul expansivității romantice se deosebesc profund de spiritul temperat și ordonat riguros conform cu principiile bunului simț, al rațiunii, profesat de iluminism. Sub influența acestor ideologii social-politice, care au favorizat intrarea în istorie a regimurilor totalitare, practicile igienei sociale și rasiale s-au dovedit a fi catastrofale prin consecințele lor. Aceste aspecte au extins atitudinea de rezervă, chiar de interdicție, și asupra
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
R. Bacon). Bătrânul este un personaj proscris, fiind asociat cu vrăjitoarea, artele malefice, relațiile cu diavolul. În Renaștere, bătrânul este privit cu multă rezervă, ca o formă de degradare a omului, cum vedem, de pildă, la personajele lui Shakespeare. În iluminism se produce o reevaluare a imaginii bătrânului, pentru ca el să recadă în desuetudine în epoca modernă și contemporană, care asimilează bătrânețea cu boala, privind-o ca pe o infirmitate ireversibilă, urâtă și disprețuită. Este important de cunoscut însă și atitudinea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]