1,461 matches
-
de mai înainte. L. a completat interesul pentru „valorile franceze” prin mai multe traduceri. În ultimii ani de viață a publicat câteva cărți legate de activitatea sa diplomatică. SCRIERI: Istoria literaturii italiene (de la origini până la 1900), București, 1945; Montesquieu, gânditor iluminist, București, 1955; Valori franceze, I-II, 1959-1968; Le Dix-huitième siècle français, București, 1976; Titulescu, notre contemporain (în colaborare cu George Gr. Potra, Constantin I. Turcu), tr. Micaela Slăvescu, Paris, 1982; Modigliani, București, 1984; Strada Povernei 23. Memorii, București, 1993; În
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
mentalității, multe familii nici nu-și dau seama de problemele pe care le au. Cu toate că mentalitatea nu se va schimba repede, ea se va modifica. Și factorul hotărâtor este educația programatică, instituționalizată (sistemul școlar), și nu acțiunile propagandistice de tip „iluminist”. Totuși, globalizarea, prin mass-media mondială, internaționalizarea forței de muncă și turismul își au contribuția lor însemnată. Chestiunea fundamentală va rămâne însă, pentru imensa majoritate a familiilor din România, cea a resurselor financiare. Dacă bugetul familial va permite, dificultățile psihosociale (ale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a timpului”. Cu alte cuvinte, concepția lui Marmontel contra celei a lui Herder, opoziție explicată prin evoluția mai lentă a societății românești, prin faza de trecere, prelungită până la realizarea unor relații mai strânse cu literatura romantică și preromantică străină. Teoria iluministă a lui Heliade - sublinia profesorul clujean - a stat la baza unei ample receptări romantice. Mai târziu, într-un studiu publicat în 1970, Alexandru Duțu avea să observe că aici se relua distincția netă pe care o operase N. Iorga între
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
lumi relativiste. Americanii religioși cred Încă Într-o mare construcție și trăiesc zilnic religia În intimitatea lor. Chiar dacă nu Îmbrățișează un sistem de referință religios atotcuprinzător, americanii cu tendințe seculare sunt În general adepții unei alte viziuni sociale atotcuprinzătoare - ideea iluministă care vede istoria ca un avans constant și ireversibil al progresului material. Există totuși În America un al treilea grup, mai puțin numeros, format În principal din generația activistă a anilor ’60 și copii lor maturi, care sunt mult mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
peste posibilitățile lor și se Îneacă În datorii - ceea ce perpetuează comportamentul narcisist despre care Lasch și Postman au observat că se generalizează În societatea americană. A coborât oare visul american de pe piscul odată Înalt, unde combina escatologia creștină cu utilitarismul iluminist și comportamentul rațional și a devenit un vis de a avea noroc? Din câte se pare, pentru un număr crescând de americani, răspunsul este da. Răsplata fără muncă Americanii și-au asumat Întotdeauna riscuri. Aceasta este o parte integrantă a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ale ideologiei Iluminismului Într-o nouă sinteză Îmbrăcată În democrație socială, America nu a făcut asta. În schimb, generații succesive de americani au ales să trăiască simultan și În forma lor cea mai pură, atât Reforma Protestantă, cât și tradiția iluministă, devenind, În același timp, cei mai devotați protestanți de pe față pământului și cei mai angajați În Întreprinderi științifice, regimul proprietății private, capitalism de piață și ideologia statului-națiune. Visul american, În versiunea sa plenară, este un amalgam al acestor două forțe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a valorii lui18. Locke, Întotdeauna pragmatic, a crezut că „negarea naturii este drumul către fericire”19. El concluziona că, atât timp cât ființele umane rămân vulnerabile În față forțelor naturii, siguranța nu poate fi asigurată. Adevărata siguranță pentru Locke și alți gânditori iluminiști, poate fi obținută numai dacă „omul se emancipează față de limitele impuse de natură”20. Cheia pentru emanciparea omului era exproprierea, acumularea și consumarea Într-o măsură tot mai mare a bogațiilor naturii. Raționalizarea matematică a naturii și convertirea ei Într-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
omenești, spațiul era sinonim cu locul. A fi undeva Însemna că te găsești Într-un loc anume cu istoria și cu povestea lui. Spațiile se confundau cu locurile. Reducând totul În lume - și În univers - la măsurători matematice abstracte, filosofii iluminiști au reușit În mod efectiv să elimine orice sens al experienței trăite. În noua schemă a lucrurilor, tot ce era important era locația și mișcarea. „Dați-mi extensie și mișcare”, a exclamat Descartes și „voi reconstrui universul”21. De aici
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
precum și instituțiile care guvernează comportamentul și activitatea umană. Bertrand Russell, matematicianul-filosof din secolul XX, a remarcat odată că matematica are o frumusețe rece și austeră 22. Cu toate că Descartes era convins că matematica era cheia pentru a descifra secretele universului, filosoful iluminist, sir Isaac Newton, a fost cel care a furnizat formula matematică pentru organizarea lumii naturale. Newton a descoperit metoda matematică pentru a descrie mișcarea mecanică. El a argumentat că o singură lege poate să descrie atât mișcarea planetelor, cât și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
calculabile care constă din „materie și mișcare”. În universul matematic al Iluminismului nu era loc pentru bucurie, pasiune, exuberanță, empatie, credință sau tristețe. Nici una dintre aceste calități nu poate fi redusă la cantități măsurabile și explicată cu formule matematice. Viziunea iluministă asupra lumii ca un spațiu gol și materie În mișcare era, În cuvintele filosofului și omului de știință Alfred North Whitehead, „o chestie plicticoasă, fără sunet, miros și culoare, numai ciocnirea materiei la nesfârșit și fără Înțeles”25. Concepția despre
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un spațiu gol și materie În mișcare era, În cuvintele filosofului și omului de știință Alfred North Whitehead, „o chestie plicticoasă, fără sunet, miros și culoare, numai ciocnirea materiei la nesfârșit și fără Înțeles”25. Concepția despre natură a filosofilor iluminiști, ca o construcție abstractă, rațională, matematizată, părea mai potrivită pentru o lume a mașinilor decât una a ființelor umane. Nu e surprinzător. Învățații perioadei iluministe fetișizau metafore cu mașini În explicațiile lor despre cum funcționează natura. Într-adevăr, filosofii iluminiști
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
culoare, numai ciocnirea materiei la nesfârșit și fără Înțeles”25. Concepția despre natură a filosofilor iluminiști, ca o construcție abstractă, rațională, matematizată, părea mai potrivită pentru o lume a mașinilor decât una a ființelor umane. Nu e surprinzător. Învățații perioadei iluministe fetișizau metafore cu mașini În explicațiile lor despre cum funcționează natura. Într-adevăr, filosofii iluminiști erau atât de fermecați de noua putere prometeică furnizată de mașini Încât au Început să construiască o cosmologie, care, În fiecare detaliu, are o asemănare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
iluminiști, ca o construcție abstractă, rațională, matematizată, părea mai potrivită pentru o lume a mașinilor decât una a ființelor umane. Nu e surprinzător. Învățații perioadei iluministe fetișizau metafore cu mașini În explicațiile lor despre cum funcționează natura. Într-adevăr, filosofii iluminiști erau atât de fermecați de noua putere prometeică furnizată de mașini Încât au Început să construiască o cosmologie, care, În fiecare detaliu, are o asemănare surprinzătoare cu funcționarea tehnologiei moderne timpurii. Descartes și mai apoi Newton au văzut Întreaga natură
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care funcționa conform unor principii mecanice bine stabilite. Dumnezeu, păstorul binevoitor și grijuliu al Creștinătății, a fost Înlocuit cu Dumnezeu, tehnicianul distant care a creat și pus În mișcare un univers mecanic autoreglat, care era ordonat, previzibil și autonom. Gânditorii iluminiști au extins repede viziunea mecanistică asupra lumii a lui Descartes la economie, furnizând o explicație rațional-filosofică pentru exploatarea comercială a omului Însuși. Împrumutând metaforele carteziene, Adam Smith demonstra că o mână invizibilă controla piață de schimb, asigurând funcționarea corectă a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a orologiului, toate acestea au transformat profund concepția despre spațiu și timp a europenilor. Contribuția americană la conceptul de spațiu și timp Noile concepte de spațiu și timp au migrat spre America cu primii coloniști. Dar În Lumea Nouă, programul iluminist a Îmbrăcat o formă oarecum diferită, una mai potrivită cu spiritul de frontieră american. Americanii au introdus un nou instrument pentru utilizarea spațiului și timpului. Cu toate că ideea de eficiență este foarte veche, forma ei modernă a fost dezvoltată În America
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
puritatea credinței lor. Aici Însă fanaticii religioși au trebuit să facă față realității sobre a unui continent sălbatic, nedomesticit, unde supraviețuirea fizică era cel puțin la fel de importantă ca și mântuirea eternă. Combinând doctrina lui Calvin a productivității neostenite cu accentul iluminist pus pe comportamentul rațional, pe abilitatea tehnologică și pe utilitarismul pragmatic, aceștia au reușit să supraviețuiască și să traiască după cum arată credința lor. Noua noțiune de eficiență era foarte potrivită pentru temperamentul unic american, care punea accentul pe teologia Reformei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comportamentul rațional, pe abilitatea tehnologică și pe utilitarismul pragmatic, aceștia au reușit să supraviețuiască și să traiască după cum arată credința lor. Noua noțiune de eficiență era foarte potrivită pentru temperamentul unic american, care punea accentul pe teologia Reformei și știința iluministă. Eficiența este o modalitate rațională de Îmbunătățire continuă a productivității cu ajutorul tehnologiei. Cu cât o persoană devine mai eficientă, cu atât este mai sigur ca aceasta Își Îmbunătățește situația și totul este făcut pentru gloria lui Dumnezeu. A fi din ce În ce mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
formare, o schimbare mult mai prozaică În obiceiurile și comportarea oamenilor obișnuiți avea loc - una care va pregăti generațiile următoare de europeni să gândească și să acționeze În mod obiectiv și autonom. Să ne reamintim de importanța pe care filosofii iluminiști au acordat-o desprinderii omului de natură și transformării realității Într-un câmp de obiecte În scopul folosirii, exploatării și transformării acestora În proprietate. Natura, În schema iluministă, era sălbatică și periculoasă, o forță primară și adeseori diabolică care trebuia
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mod obiectiv și autonom. Să ne reamintim de importanța pe care filosofii iluminiști au acordat-o desprinderii omului de natură și transformării realității Într-un câmp de obiecte În scopul folosirii, exploatării și transformării acestora În proprietate. Natura, În schema iluministă, era sălbatică și periculoasă, o forță primară și adeseori diabolică care trebuia să fie domesticită, făcută productivă și pusă În serviciul omului. De multe ori, Îmblânzirea naturii a Început cu cea a „omului” Însuși. Desprinderea sa de natură cerea ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atunci când Înjugăm un bou la căruță 30. Formarea burgheziei Schimbarea În ceea ce privește manierele de servire a mesei, locuințe, viața de familie, activitatea sexuală și igiena au făcut probabil mai mult pentru crearea individului rațional, detașat, independent și autonom, decât toate tomurile iluministe luate Împreună. Aceste modificări În comportamentul individului au dus la o schimbare și mai profundă În conștiința umană care nu a fost analizată cu suficientă atenție, dar fără de care era modernă ar fi fost imposibilă. Cu toate că aparent În contradicție, noii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a-i exclude pe alții din domeniul său material era atât de extremă, Încât a amenințat cu dizolvarea naturii sociale a vieții umane și cu o reîntoarcere la războiul coșmaresc al lui Hobbes, război al tuturor Împotriva tuturor. În timp ce filosofii iluminiști au pus accentul pe meritele diferențierii, ei nu au prezentat o viziune asupra manierei În care poate fi reglementată o comportare atât de anarhică pentru a nu distruge structura socială. În loc să facă acest lucru, majoritatea Învățaților timpului - În afară de Rousseau și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Această divergență a fost care a separat visul american de antecedentele lui europene. Americanii nu au văzut nici o contradicție În a trăi concomitent În două tărâmuri contradictorii: unul caracterizat prin zelul religios și credința În mântuirea eternă, celălalt prin secularismul iluminist, comportamentul rațional și credința În progresul material - lumile opuse ale lui John Winthrop și Benjamin Franklin. Ceea ce unea teologia reformației și filosofia iluministă, era accentul pe care fiecare dintre acestea Îl punea pe autonomia individului. Teologii Reformei se ridicau Împotriva
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În două tărâmuri contradictorii: unul caracterizat prin zelul religios și credința În mântuirea eternă, celălalt prin secularismul iluminist, comportamentul rațional și credința În progresul material - lumile opuse ale lui John Winthrop și Benjamin Franklin. Ceea ce unea teologia reformației și filosofia iluministă, era accentul pe care fiecare dintre acestea Îl punea pe autonomia individului. Teologii Reformei se ridicau Împotriva autorității papale și Îi admonestau pe coreligionarii lor, afirmând că preoții erau ființe umane imperfecte, ca și restul lumii și, prin urmare, nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a fiecărui creștin și că relația fiecărei persoane cu Dumnezeu este În cele din urma o experiență personală. Reforma protestantă a căutat să răstoarne ierarhia Bisericii și să-l ridice pe credincios, egalizând fiecare ființă umană În fața lui Dumnezeu. Filosofii iluminiști au elevat individul de asemenea, dar motivele lor erau mai degrabă legate de idei despre comportamentul uman rațional. Statutul individului autonom rămâne totuși până În zilele noastre legătura comună Între aceste două curente istorice. Americanii sunt discutabil cei mai individualiști oameni
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
trai atât În lumea Reformei, cât și În cea a Iluminismului poate să creeze confuzii teleologice. În timp ce acea parte a caracterului american care ține de Reformă tinde să trăiască suferința lui Hristos În această lume În schimbul salvării În următoarea, partea iluministă Îl Îndeamnă pe fiecare american să caute fericirea aici și acum În numele progresului uman. Europenii au fost mai puțin schizofrenici din acest punct de vedere și au abandonat eventual zelul religios, rămânând numai cu ideologia iluministă. și chiar și aceasta
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]