335 matches
-
IMAGINAR. IMAGINAȚIE PROLEGOMENE Etimologic, termenii de "imagine", "imaginar", "imaginație" conțin particula "im" din limba latină ( imago, -inis, imaginare, imitari, imitatio, aemulus, aemulare), reprezentând ideea de "a imita". În unele limbi europene, s-a păstrat semnificația structurii lingvistice "im": fr. image, imagerie, imaginere, imitere, imitation, émule, émulation; esp. imagen, imaginar, imitar, emulo, emular (a rivaliza); it. immagine, immaginare, imitare, emulo, emular (a rivaliza); engl. image, imagine, imagination, imitate, imitation, emulous, emulate (a rivaliza).1 În DEX2 imaginea este definită ca "reflectare de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
demonstrează în contextul imobilizării experimentale a unui locutor pe un fotoliu pus să converseze 50 de minute, multiplicarea expresiilor feței și gesturilor din zonele corpului rămase libere (mai ales la nivelul spâncenelor, ochilor, buzelor și degetelor) și alterarea nivelului de imagerie al discursului acestuia 23. c) controlul dacă limbajul verbal poate fi controlat de către emițător, limbajul gestual este aproape în totalitate inconștient, involuntar. Gesturile evocă trăirile acestuia în nuditatea lor, în mod firesc, direct și nepervertit de camuflările sau distorsionările dirijate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vizavi de bolnavul mental din varii motive și care a construit neîncetat în jurul său un personaj ratat al formelor normale, echilibrate și corecte, ca pe un ratat al grupului sub toate dimensiunile sale, „țap ispășitor” al răului social, ne apare imageria monstruoasă, ca de eșafod de ghilotinare iacobină, a formulei discursului clasic psihiatric (în acest fel, pentru E. Kraepelline, unul dintre fondatorii psihiatriei moderne, „un nebun este bun doar mort”), unde se impune și se învață stereotipia reacției față de bolnavul mental
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
izolare și tentative de a ascunde problemele reale pe care le are. Pornind de la citatul din J. Lacan (1969, p. 19) despre nebunia ca formă fundamentală de expresie a limitei raționalității noastre și, în același timp, a limitelor experienței umane, imageria radicală despre nebunie tinde să ne facă să uităm că ceva se comunică prin intermediul nebuniei, ceva ce noi refuzăm adesea să acceptăm pentru a nu modifica fie și un precar echilibru al ordinii vieții noastre. Pe de altă parte, păstrând
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Adrian Maniu, iar referirea la „stilul spumos intelectualizant al lui Ilarie Voronca” este enunțată de Nicolae Manolescu). Uneori poetul se rostește direct, cu maximă limpiditate, pe un ton gnomic ori afectat confesiv, alteori sporește consistența poemului prin recursul la o imagerie „transistorică”, eventual mitologizantă, ori de sugestie onirică sau suprarealistă, dar semantizată în termenii alegoriei voit vagi, cu decodare solicitantă. „Meșteșugul” a determinat suspiciuni privind relativa insuficiență a „fondului” în raport cu excelența „mijloacelor”, observație aparținând tot lui Nicolae Manolescu. Primele patru volume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
de sine; se manifestă prin intensificarea sentimentelor de îngrijorare și a gândurilor negative), ce a fost combătută prin tehnici cognitive, comportamentale și rațional emotive. Al treilea modul a vizat dezvoltarea încrederii în sine și s-a realizat prin tehnici de imagerie și antrenament mental. În continuare se prezintă detaliat programul de management al anxietății. 3.1 Descrierea programului de management al anxietății Ședința introductivă INTRODUCERE prezentarea formatorului, numele participanților (ice-breakero calitate care începe cu inițiala prenumelui) SCOPUL GRUPULUI AȘTEPTĂRI, TEMERI ale
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
putut să impună cursul monedei regale în întreg regatul și să caute să limiteze războaiele dintre baroni. Dar măsura cea mai eficace pentru dezvoltarea puterii regale a fost generalizarea, prin același Ludovic al IX-lea, a apelului la justiția regelui: imageria populară, care îl reprezintă exercitînd această justiție sub stejarul de la Vincennes, nu este greșită (document, p.143). Roadele creșterii Bogăția regatului. Progresele puterii regale merg mînă în mînă cu acelea ale bogăției regatului. Probabil către 1250 este atins cel mai
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a chemat mi-am dat seama de cutremurarea lui. Cuvintele care-mi vin de departe ca să le adun într-un eseu despre Alexa, sunt: vizionar, viziune, entuziasm, coșmar, halucinații, cosmic, vis, vise, am visat, intens și identificare, fantastic în real, imagerie teatrală, timpul încremenit, existență, manechine, incertitudine, premoniție, diavoli, terapeuți, îngeri, eșec, mult curaj, paradis, lipsă de curaj și curaj miraculos. În vremea lucrului la Caragiale deveniserăm toți seismografe sensibile ale regizorului, a cărui forță magnetică ne arunca în focul aprins
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sub termenul conștiință sofroliminală și care se instalează la aproximativ 6 Hz. (Abrezol, 1988). După inducerea acestei stări de liniștire se administrează repetat sugestiile pozitive, care semnifică o reprogramare a inconștientului, cu beneficii remarcabile asupra pacientului, în toate planurile asociate. Imageria mentală (vizualizarea), care și-a demonstrat eficacitatea îndeosebi dacă se realizează pe un teren psihic destins, constituie o tehnică prețioasă ce se utilizează în multe clinici din Occident, pentru tonifierea psihologică indispensabilă vindecării sau remisiei unor boli grave. Astfel, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
constituie încă o tentativă de a valorifica imensele resurse tămăduitoare ale minții umane. Intrând în laborator, pentru a căuta explicații suplimentare a acestei stări de lucruri, vom invoca investigația realizată de S. Kosslyn (apud Constantin-Dulcan, 2008), asupra efectelor pe care imageria mentală le are asupra creierului, efecte decelate cu RMNf, adică a unei tehnologii de mare performanță. Concluziile sunt edificatoare în sensul că, la nivelul creierului, nu se face distincția dintre real și imaginar, deși este suficient ca pe această din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atunci. Lumea însă lumea artelor a curs în sensul lui Brâncuși. Paciurea prin viziunile sale șocant himerice ar fi avut toate atuurile să cîștige cu brio un pariu internațional, în felul în care o făcuseră ceva mai tîrziu nordicii cu imageria lor terifiantă. N-a fost să fie. De ce? Plecase, cuminte (dar parcă Brâncuși nu plecase, și el, tot așa de cuminte de la Rodin?) plecase deci de la potolit armonicul său profesor Vladimir Hegel (cel cu statuia lui Miron Costin de lîngă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stadiul oglinzii" (descoperirea sinelui ca dublu), participă, ca imagine, la formarea și la de-formarea eu-lui (el crede că este locuit de o imagine și posedat de ea, în sens negativ sau pozitiv). Reprezentările sinelui compun în acest caz o "imagerie spéculaire" (Thomas 23); dar atunci când sinele devine conștient de sine însuși și iluzia speculară se destramă, se instalează mitologia armonioasă a dublului, a fratelui geamăn, a alter-ego-ului sau a celuilalt-asemănător. Reprezentarea, schemă de reproducere a unei informații senzoriale sau intelective
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
relația terapeutică și aspectele motivaționale au fost abordate dintr-o perspectivă practică. Ca model bio-psihosocial, terapiile comportamentale și cognitive au, de asemenea, relații cu neuroștiințele și cu farmacologia. In cazul neuroștiințelor, progresele sunt promițătoare, de exemplu în ceea ce privește aporturile combinate ale imageriei medicale și ale neuropsihologiei. Modalitățile de utilizare ale acestor noi cunoștințe fiind insuficient adaptate abordării clinice, am decis să nu tratăm acest subiect în lucrare. In schimb, psihofarmacologia face parte dintre instrumentele clinice disponibile. Trebuie oare s-o asociem sau
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
optică, comportamentul rămâne singurul obiect asupra căruia se concentrează reflexia și „locul” unde se infirmă sau se confirmă ipotezele. Ne putem aminti cum unul dintre părinții terapiilor comportamentale, sud-africanul Wople, nu ezita să utilizeze, în cadrul metodei sale de desensibilizare sistematică, imageria mentală și reprezentările simbolice, elemente pe care le-am califica astăzi drept „cognitive”. Opera lui Bandura aparține acestei variante. Cel de al doilea tip de cognitivism marchează o ruptură evidentă în plan epistemologic, deoarece acesta schimbă chiar obiectul studiului psihologic
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Lazarus, numit BASIC ID, își propune să evidențieze un profil de acțiune terapeutică care să permită o intervenție multimodală. Datele sunt grupate, de asemenea, în șapte dimensiuni: - comportament manifest (B); - afecte (A) și senzații (S) ce însoțesc acest comportament; - imagerie mentală (I) în relație cu acest comportament; - cogniție (C) ce corespunde ideilor și credințelor în raport cu comportamentul și posibilitățile de schimbare; - relații interpersonale (I) în conexiune cu comportamentul; - droguri (D) precizând starea fizică, consumul de medicamente sau de droguri. Cottraux a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de medicamente sau de droguri. Cottraux a adăugat două dimensiuni: - expectanță (E) în raport cu așteptările subiectului, - atitudini (A) privind atitudinile terapeutului vis-à-vis de subiect. Acest al doilea model pune și mai mult accentul pe evenimentele interne în funcție de patru concepte: afecte, senzații, imagerie mentală și cogniție. El este primul model care propune în mod clar o strategie terapeutică multimodală. Grila SECCA Grila SECCA este elaborată pentru problematici anxioase și depresive: fobii, atacuri de panică, depresie și disfuncții sexuale. Ea are drept țintă stimulul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
una diacronică. Prima parte permite analizarea interacțiunilor în secvența stimul-emoție-cogniție-comportament cât și consecințele acestora asupra mediului social. Figura 1. Grila de analiză SECCA sincronică (actuală) Anticipație Situație Emoție (răspunsuri) Sisteme de credințe Gânduri automate Comportament manifest Cogniții Anturaj (mediu social) Imagerie Cea de a doua parte regrupează evenimentele istoriei recente a subiectului fie în raport direct cu comportamentul problemă, fie relevând caracteristici genetice, de personalitate, boli psihice sau alte probleme. La fel ca și la modelul lui Lazarus, această grilă subliniază
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
antrena un ansamblu de răspunsuri fiziologice legate de acest răspuns de alarmă. Numeroase studii de psihiatrie biologică care au avut ca subiect tulburarea de panică sunt dezamăgitoare, în măsura în care ele nu permit specificarea anomaliilor caracteristice tulburării de panică. Unele tehnici de imagerie cerebrală au demonstrat implicarea girusului para-hipocampic în tulburarea de panică. Unele studii ulterioare asupra imageriei cerebrale și funcționale vor permite o mai bună înțelegere a psihobiologiei acestei tulburări. Rolul amigdalei Cercetările actuale scot în evidență activitatea unor multiple circuite ale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
psihiatrie biologică care au avut ca subiect tulburarea de panică sunt dezamăgitoare, în măsura în care ele nu permit specificarea anomaliilor caracteristice tulburării de panică. Unele tehnici de imagerie cerebrală au demonstrat implicarea girusului para-hipocampic în tulburarea de panică. Unele studii ulterioare asupra imageriei cerebrale și funcționale vor permite o mai bună înțelegere a psihobiologiei acestei tulburări. Rolul amigdalei Cercetările actuale scot în evidență activitatea unor multiple circuite ale sistemului nervos central în exprimarea emoțiilor. Unele dintre acestea se referă la amigdală, care primește
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acesta să le poată utiliza în viața reală. Același joc de rol este repetat până la obținerea unei reduceri cu 30% a nivelului tulburării pacientului. Dacă anxietatea este prea puternică, terapeuții propun metode utilizate în relaxare, metode de respirație abdominală, de imagerie mentală, sau o repetare a jocurilor de rol în imaginație. Feedback-ul Feedback-ul este esențial. Acesta trebuie să fie manifestat cu căldură, pozitiv, iar cererea de ameliorare a unui comportament trebuie să fie precisă și realizabilă. Expunerea in vivo
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tehnici. Crearea de etape intermediare Atunci când pacientul consideră că un obiectiv este prea complex, terapeutul îi propune să-l dividă în mai multe sarcini succesive mai ușor abordabile, soluție care îl va ajuta să-și atingă progresiv scopul. Pregătirea cu ajutorul imageriei mentale sau a repetiției cognitive Repetiția cognitivă permite adesea pacienților să-și depășească „blocajele”. Intr-adevăr, dacă ideile pesimiste sau referitoare la incapacitatea sa apar și îl fac pe pacient să se îndoiască de posibilitatea atingerii obiectivului propus, atunci el
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și terapeutul învață să identifice schemele actuale, să înțeleagă originea acestora legată de istoria pacientului, să identifice coping-urile neadaptate și efectul de întărire al acestora asupra schemelor. Instrumentele utilizate sunt: - ipotezele pornind de la anamneză și de la biografie, - revizuirea chestionarelor, - auto-observațiile, - imageria. Chestionarele puse la punct de către Young au fost validate prin lucrări experimentale recente. Imageria prezintă un interes particular în specificarea schemelor. Pornind de la auto-observații, de exemplu, terapeutul îl determină pe pacient să se focalizeze asupra a ceea ce simte, apoi să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacientului, să identifice coping-urile neadaptate și efectul de întărire al acestora asupra schemelor. Instrumentele utilizate sunt: - ipotezele pornind de la anamneză și de la biografie, - revizuirea chestionarelor, - auto-observațiile, - imageria. Chestionarele puse la punct de către Young au fost validate prin lucrări experimentale recente. Imageria prezintă un interes particular în specificarea schemelor. Pornind de la auto-observații, de exemplu, terapeutul îl determină pe pacient să se focalizeze asupra a ceea ce simte, apoi să-și amintească în detaliu momentul în care a resimțit pentru prima dată această emoție
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
modificări în toate aspectele vieții, ale căror consecințe trebuie evaluate împreună cu pacientul. Strategiile comportamentale - Definirea obiectivelor intervenției în toate aspectele vieții, adică vizarea schemelor și coping-urilor principale. - Stabilirea de priorități în funcție de suferință și de obiectivele pacientului. - Dacă este necesar, utilizarea imageriei și a jocului de rol pentru pregătirea acțiunii. - Prescrierea de sarcini. - Reexaminarea sarcinilor. In acest stadiu, celelalte strategii comportamentale clasice, cum ar fi dezvoltarea abilităților sociale, prezintă un interes aparte. Strategia centrată pe relație Nu se poate și nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fiind un repertoriu al schemelor standard. Schemele care apar (cotate 4 sau 5) sunt: carență afectivă, abandon, exigență crescută, inhibiție emoțională. Chestionarul este revăzut și discutat cu pacientul care este determinat să-și ilustreze răspunsurile cu ajutorul experiențelor trăite. Explorarea prin imagerie a dimensiunii emoționale a schemei Xavier este determinat să retrăiască în imaginație o situație neplăcută recentă, apoi să-și reamintească când a trăit pentru prima dată această emoție. Terapeutul - Ați trăit, în ultimele zile, o situație dificilă despre care am
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]