19,706 matches
-
pe cea din urmă carte pe care o citise. Nu conțin nicio confesiune și nicio dorință. Se referă la infiltrațiile cu care a debutat tratamentul pancreatitei acute declanșate cu două săptămâni înainte de sfârșitul ei la 10 octombrie. Încerc să-mi imaginez, oarecum fără rost, fiindcă de când mă știu citesc la întâmplare, ce carte va ține în mână îngerul meu. Știi, oamenii sunt Moscove ruinate de votcă și de nepăsare vîndute pe sub mînă, mesteceni găuriți în care a suflat fochistul negru, siberianul
Fochistul negru by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6177_a_7502]
-
Leucocitele lui nu mai aveau pic de răbdare Voiau să scape cât mai repede de perfuzie și când sora catolică i-a adus o branulă nouă Domnul Sofian s-a bucurat ca de-un cadou de Crăciun Trombocitele lui își imaginează viitorul omului plin de branule Va dormi noaptea cu branulele înfipte în vene Va mânca ziua cu branulele la vedere Între sângele omului bolnav și inima sănătoasă a lumii Branula aceasta măruntă care închide venele și le deschide Atât de
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
realizat și Nancy Eiesland la 13 ani în America după cele 11 operații chirurgicale majore pe sistemul osos că invaliditatea va fi marca ei identitară de succes și în ceruri și din clipa aceea nu și l-a mai putut imagina pe Dumnezeu decât într-un scaun cu rotile pentru paraplezici așteptând cu răbdare să se înalțe pe norii gloriei sale cerești "persoanele temporar valide" așa cum Isus Cristos i-a îndemnat pe apostoli pe drumul Emausului să-i pipăie rănile de la
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
pe care avea să și-o cumpere piticul îi dădu lui Nane un fior de dispreț, tipărit în colțul gurii. Printre perucile colorate nu se vedea decât bărbia meglenitului, mișcându-se ca și cum ar fi stat de vorbă, iar Nane își imagină cuvintele țurțuroase pe care le știa foarte bine de la dascălul său, tot un tesalian, poreclit Țenefațem. Spre mirarea lui, capișonul ieși destul de repede. Dar acum, sub lumina înflorită, a amiezei, nu mai arăta la fel. De fapt era altă persoană
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
-nfășoară casa și din piatră se ivesc muguri: semn de bun drum. Din zori a încercat descifrarea formelor întoarse, dar una câte una plăsmuirile le-au șters; e timpul culesului; să locuiești în casa îngălbenită de așteptare și să te imaginezi în noptosul ocean, sau să treci pragurile apei și să te visezi între pereții de deasupra? Sus - săgeata nemiloasă a ochiului Tău; jos - roșul lucind în întuneric și Eu cu sabia trasă, săpând groapa în cruce, umplănd-o cu paos, după
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
cum se leagănă capetele balansoarului pe întunecate coridoare de spital, ca niște balize în mare. Și fără veste vei încărunți în pustia lividă acolo unde morții cerșesc puțină mândrie. Iată, golul se învârte amețitor peste coroana copacilor, nici nu vă imaginați ce înseamnă toate astea pentru voi! (Din volumul în pregătire Animale domestice)
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
opresc răsuflarea, mi-astupă gura! O operație radicalî, ca un sacrificiu Statisticile îmi sunt defavorabile: 2% supraviețuiesc postoperatoriu până la 5 ani; cele mai multe complicații iau cu asalt organele filtru; prezentul este o durere continuu sporită, pe care nici Dante nu a imaginat-o în lumea sa de dincolo de poartă: Lasciate ogni speranza, voi, ch'entrate. Cum din vechile cetăți au rămas doar câteva pietre măcinate și tot mai albite de vreme, așa din noi, câteva frânturi de oase, care țin pământul să
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
ți se-ntinde pe trup - una dintr-acele plăpumi sub care singurătatea te siluiește și te lasă grea micuța madlenă ( ce copil înșelător ) te duce-ntr-o lume a piticilor și te abandonează acolo între ceșcuțe și pătuțuri să te imaginezi potolindu-ți setea dormind...joaca asta chircită maturizează prea repede trece cu viteza tgv-urilor ani lumină povestea-miriapod a bunicului (cu omul negru și câinele) pe ce tocuri înalte mărșăluiește ea acum - zidul chinezesc - aici da poți spune că există o
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
cenaclu îmi pare acum o formă de igienă mentală și de reinstaurare a echilibrului. Paradoxal sau nu, aceasta este atitudinea care s-a păstrat cel mai bine în memoria mea afectivă și după atâția ani nu pot să mi-l imaginez pe Boerescu făcând un comentariu fără să își picure măcar și în doze homeopatice soluțiile acide, de parcă cuvântul alcalin nu s-ar fi inventat și pentru el, pe Gârbea mângâind calin pe cineva pe cap și spunân-du-i cât de bine
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
a scrie într-o limbă exilată, desțărată, diasporică - chiar dacă publici în țara unde ea e vorbită și unde ceea ce scrii nu trece neobservat - e, pînă la urmă, a scrie tot pentru tine, sau poate pentru cîțiva prieteni, pe care-i imaginezi citindu-te în actul doar pe jumătate conștient al "ficționalizării" citititorului care va fi înscris, volens-nolens, în text. Metafora cu Lumea Cealaltă rămîne valabilă, căci articolele și cărțile care-ți apar acolo vor fi percepute ca ale unui autor mort
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
Adrian Alui Gheorghe Ceremonia ceaiului În timp ce în dreptul ferestrei norul se înnegrea Ca o scăfîrlie de înger îngropată în albastrul veșnic, Tu puneai apa la fiert ca să-mi pregătești ceaiul. Apa scotea mici țipete, așa îmi imaginam facerea cerului: din aburul adunat de la atîtea piei asudate de privighetori care cîntau o missa solemnis la nesfîrșit, silnic sau care îngînau pur și simplu neputința de a fi pentru o noapte om. Nimănui nu-i este indiferentă clipa ce
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
e-mail...), prin troienirea zăpezii și blocarea căilor de acces, a demonstrat că nu era de acord cu... maratonul spre Mecca Unirii, anulând din start frumoasa, îmbujoranta și emoționanta executare a Horei Unirii de către politicieni. Regret sincer, fiindcă tocmai mi-i imaginam, într-un amplu reportaj tv, pe Traian Băsescu ținându-se de brâu și de curea cu Ion Iliescu și Adrian Năstase, în timp ce Cozmin Gușă cu Gigi Becali - “viitorii de aur” ai spectrului politicianismului românesc, executau “Brâul de la Mehadia” în ritmul
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
eventuală extindere în zona non-fictivului și a imediatei actualități. La fel de binevenită ar fi și o versiune mai restrânsă, de 500 de titluri sau chiar mai puține, o selecție severă de opere care constituie canonul estetic al literaturii române. Se poate imagina și o separare a materiei pe genuri literare. După cum alte colective de cercetare pot deschide alte șantiere pentru enciclopedii culturale ale medievalității românești, ale secolului al XIX-lea etc. Nu de proiecte ducem lipsă, ci de realizatori onești. Tocmai de
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
coordonatorului de proiect, profesorul universitar Ion Pop, critic și istoric literar foarte cunoscut, o garanție de obiectivitate și de profesionalism. Când știm cât a pătimit Mircea Zaciu pentru Dicționarul scriitorilor români, într-o adevărată odisee povestită în jurnalul său, ne imaginăm ce cheltuială de energie intelectuală și fizică implică și acest Dicționar analitic de opere..., ce angajare afectivă și... managerială presupune, cât timp alocat pentru revizia științifică a tuturor articolelor. Cel puțin trei motive îl recomandau în mod deosebit pe Ion
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
înseamnă însă că acest gând ambițios este ireproșabil împlinit. Obiectivul, perfect justificat, ar fi fost mai ușor de realizat cu o echipă omogenă de critici la fel de prestigioși pe plan național, cum era aceea de la Dicționarul scriitorilor români. Este greu de imaginat că se vor impune ca interpretări originale articolele despre romanele lui Camil Petrescu și Mihail Sadoveanu, semnate de Călin Teutișan și L. D. Roșca, aflați la început de drum, demni, totuși, de toată încrederea. Sunt dificil de înfrânt anumite scepticisme
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
Și deodată se afla deja afară din casă, pe acoperiș, așezată pe scaun, cu îngerii care împingeau, fiecare dintr-o parte, putea vedea acoperișurile celorlalte case, străzile care deveneau tot mai mici, ca și cum s-ar fi aflat în avion, își imagina că așa trebuie să fie când zbori cu avionul, luând înălțime. A zâmbit de fericire, fiindcă în viața ei nu zburase cu avionul, și era o experiență ciudată. Deodată și-a amintit de găini: - Așteptați, așteptați, le-a strigat îngerilor
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
prilejuite de nebunie, delir, vis, coșmar, fantasmă, reverie, viziune onirică, fie ele înglobate într-o creație artistică sau nu. Știm din volumele anterioare că noțiunea de „efect”, aflată în vecinătatea și consecuția figurii îi este dragă lui Genette, care a imaginat, rînd pe rînd, „efectul Jupien”, „efectul Ménard”, „efectul Berma”, „efectul Arnolphe”, fabricîndu-și, adeseori, concepte pornind de la personaje literare; acum este rîndul lansării unui efect de metalepsă și anume „efectul de prezență”, care vine să nuanțeze și corecteze mai vechiul „efect
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
dă o formă comună nouă, neașteptată și paradoxală.)”. Această perspectivă voit anacronică, interesată de valoarea intrinsecă, aproape exclusiv estetică, a textului literar amintește de superba metaforă a lui E.M. Forster, din Aspecte ale romanului, după care ar trebui să ne imaginăm că toți romancierii și-ar scrie operele în același timp, contaminîndu-se parcă unii pe alții de morbul creației: “Ei descind din epoci și ranguri diferite, la fel de felurite le sînt temperamentele și scopurile, dar toți țin tocul în mînă, uniți prin
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
sceptici că volumul va apărea fără probleme. Dar numele prozatorului exilat, ca și necunoscut, nu se afla pe nici o listă de interdicții, așa încât cartea nu a întâmpinat nici o rezistență și a apărut în 1982 surprinzător de ușor, față de ceea ce ne imaginam. Nici biografia, nici opera lui Teodor Scorțescu nu erau afectate de complicații politice. În prefață am făcut referințe suficient de ample la activitatea poetică și dramaturgică a scriitorului ieșean: debutează cu sonete în 1914 în „Viața românească” și tot aici
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
au produs numai în ultimii zece ani. și nu mă refer la Lume, în general, ci la viețile noastre și la societate. E suficient, cred, să pomenesc internetul și telefonia mobilă. Acum apare o generație care nici nu-și poate imagina istoria dinainte de internet. În acest context, nu știu cât interes va mai exista pentru istorie. Sunt și voci care spun că Europa e ceva ce facem noi astăzi și că nu e cazul să ne raportăm la nesfârșit la trecut. - Ceva de
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
încurajează nu doar lenea de gândire, ci și frauda: a copia propoziții întregi de la colegul de bancă e riscant și... obositor, însă a încercui a b c d-urile grilei poate orice oligofren. Exist| o categorie de naivi ce-și imaginează că problemele României vor fi rezolvate o dată cu intrarea în Uniunea Europeană. Dacă mă uit la viteza cu care „observatorii”, „raportorii”, „consilierii” și „experții” străini își însușesc abilitățile noastre tradiționale (șpaga, traficul de influență, închiderea la momentul oportun a ochiului, intrarea în
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
persecutor-victimă, maestru-învățăcel, prietenia, cuplul, rupturile de personalitate, elogiul provinciei creatoare - le întâlnim și în Memorii, astfel cum ne și așteptam de la acest scriitor posedat de obsesiile lui literare, urmărit de personajele lui, de conflictele, de situațiile pe care le-a imaginat în romane. Am putea spune că, de fapt, altă viață decât literatura nici nu a avut. Acolo, în orice caz, trebuie căutat omul Breban, în proza lui de ficțiune, în romane, și mai puțin în aceste pagini unde îl aflăm
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
normală cel puțin dintr-un punct de vedere: tulburarea minților politicienilor, odată cu intrarea în anul electoral. Vă dați seama prin ce spaime trec escrocii și profitorii care timp de patru ani s-au înfruptat din ciolanul gras al puterii? Vă imaginați groaza lor de-a fi deconectați de la sursele de îmbogățire? Dar isteria la gândul c-ar putea înfunda pușcăriile pentru matrapazlâcurile comise în timpul guvernării sau a mandatului de parlamentar? Din acest punct de vedere, cred că elucubrațiile ai căror martori
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
să se defecteze când le va fi lumea mai dragă. Vă amintiți fabula „Petrică și lupul”? Ce garanții au pesedeii că un segment larg din susținători nu va prefera să se identifice cu textele murdare ale celui pe care-și imaginează că-l țin în lesă? Impulsurile sinucigașe nu sunt caracteristice doar indivizilor, ci și popoarelor (vezi Germania lui Hitler). Exasperați de porcăriile puterii, e posibil ca pături întregi de români să încerce și varianta jocului cu focul. Ipoteza nu e
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
dialoguri, fiecare ocupîndu-se de efectele proletarizării lumii rurale în epoca stalinistă și ceaușistă și, prin extensie, de psiho-dramele brutelor sătești. Cum Glimboca este o comună reală, ușor de găsit pe hartă la 5 km. de Oțelul Roșu, ni-l putem imagina pe Monciu-Sudinski călătorind într-un Jiguli sau un IMS dinspre Caransebeș, pregătit să deschidă magnetofonul la casa de cultură (sau să-l închidă, după cum îl roagă Plătică Eugenia, cînd vine vorba să-i povestească o “întîmplare îngrozitoare” despre un șef
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]