423 matches
-
și basm, până la romanul polițist. În discuția despre identificarea genericității în text a fost reținută distincția genericitate auctorială/genericitate lectorială, preluată de la Jean-Marie Schaeffer. Exegeza dedicată paginilor de memorie a toposului românesc, a inclus în analiză instrumente teoretice aparținând domeniului Imagologiei, întrucât axa centrală pe care se construiește întâlnirea tânărului monah ucrainean cu lumea moldo-valahă este Relația Același/Celălalt, Cultură de origine/Cultură observată. Imersiunea în mediul Celuilalt este urmărită gradual, prin analiza textului, de la un prim contact exploratoriu, până la absorbția
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
se au în vedere aspectele psihologice, literare, etnografice) și al cărui scop este tocmai interpretarea și apropierea imaginii Celuilalt, putem conchide că cele două științe ar putea intra într-o relație de inter-definire. Astfel, pe lângă perspectivele de studiu deja enumerate, Imagologia ar putea fi abordată și din punct de vedere traductologic, iar Traducerea ar putea fi redefinită ca o mediere sau negociere a alterității. În felul acesta, pe lângă teoriile funcționaliste, interpretative sau teleologice ale traducerii, și-ar putea face loc și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
face loc și o teorie imagologică a traducerii. Altfel spus, o traductologie imagologică. Urmărind suportul tehnic și instrumentar al celor două științe, descoperim echivalențe și sincronii de desfășurare a analizei, care justifică o dată în plus această apropiere. Se vorbește în Imagologie de cei trei timpi ai descoperirii alterității și anume: CĂUTARE, ATRACȚIE, ADAPTARE. Recapitulând pe de altă parte, cei trei timpi ai realizării unei traduceri, identificăm o suprapunere aproape perfectă, nu numai ca succesiune a etapelor, dar și ca fond al
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
altă parte, cei trei timpi ai realizării unei traduceri, identificăm o suprapunere aproape perfectă, nu numai ca succesiune a etapelor, dar și ca fond al procedurii: COMPREHENSIUNE, DEVERBALIZARE, REEXPRIMARE. Însumând obținem practic, o parcurgere în oglindă a celor două trasee: IMAGOLOGIE TRADUCTOLOGIE Timpi tehnici de descoperire a Alterității Timpi tehnici de realizare a unei traduceri 1. CĂUTARE-------------------------------------------1. COMPREHENSIUNE 2. ATRACȚIE-------------------------------------------2. DEVERBALIZARE 3. ADAPTARE------------------------------------------3. REEXPRIMARE În prima etapă, aceea a Căutării în Imagologie și a Comprehensiunii în Traductologie, individul încearcă să își
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
practic, o parcurgere în oglindă a celor două trasee: IMAGOLOGIE TRADUCTOLOGIE Timpi tehnici de descoperire a Alterității Timpi tehnici de realizare a unei traduceri 1. CĂUTARE-------------------------------------------1. COMPREHENSIUNE 2. ATRACȚIE-------------------------------------------2. DEVERBALIZARE 3. ADAPTARE------------------------------------------3. REEXPRIMARE În prima etapă, aceea a Căutării în Imagologie și a Comprehensiunii în Traductologie, individul încearcă să își apropie imaginea Celuilalt definindu-i contururile, în timp ce traducătorul face efortul de a pătrunde și a înțelege pe de-a-ntregul sensul textului sursă. În etapa a doua sau timpul doi al descoperirii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
individul angajat în descoperirea Alterității face practic o traducere de imagine în termenii propriilor sale valori, în timp ce traducătorul face un exercițiu fin de descifrare, apropiere și „naturalizare” a Alterității, pe care apoi o livrează pe cât posibil integral cititorilor. Apropierea dintre Imagologie și Traductologie nu se oprește însă la suportul tehnic. Cele două științe par confruntate cu aceleași dileme, cu aceleași dichotomii. Dilema fundamentală a artei traducerii a fost formulată încă din antichitate de Cicero care, în secolul I î.e.n. își punea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Este un caz extrem, am putea spune, în care un singur tip de imagine preia controlul, pereche inversă a cazului, „Les Belles Infidèles”. Însumând argumentele acestui mic exercițiu tehnic, putem conchide că, departe de a fi două științe complet distincte, Imagologia și Traductologia sunt interdefinibile și interrelaționate, sprijinindu-se reciproc și completându-se în descifrarea și apropierea unei lumi, mereu mai plină de semne încifrate ale DIVERSITĂȚII.
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sau de paleofolclor sunt mai dificile decât cele de folclor contemporan. Ele apelează la izvoare documentare care coboară adânc în timp și spațiu (la arheologie, demografie istorică, istorie economico culturală, la psihologia comunitară de grup etnic sau de etnie, la imagologia magico-mitologicăă și la metode și procedee ce antrenează, dincolo de fapte și evenimente, descoperirea de idei, valori și simboluri arhaice. Paleofolclorul își extinde cercetările din perioada primitivă, prin cea arhaică, până în perioada feudală timpurie”. Iată, deci, în câteva cuvinte, cum am
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
cum numim astăzi efortul de "scanare" a liniilor definitorii ceea ce ar însemna cu totul altceva decât plasticizare, convocare de nuanțe, portretistică, în sens călinescian.Critic dogmatic, cu abuz de erudiție, uneori redundantă, irespirabilă, Iorga poate fi considerat un pionier al imagologiei moderne, unde contează modalitatea de a concentra frânturi aparent disparate dintr-o existență, armonizate într-un concret "virtual". Iată un asemenea exercițiu evocator de imagine, în grafie focalizată, esențializată: "Închipuirea puternică a fiului de țeran de supt muntele Neamțului, pe
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
geografia culturală și socială, geografia simbolică și postcolonială, a fost acompaniată de o nouă abordare filosofică a spațiului și timpului, noi relaționări între timp și spațiu, istorie și geografie. În opinia noastră, domeniul geografiei simbolice se întrepătrunde cu cel al imagologiei, adică cu studiul reprezentării Celuilalt și a spațiului locuit de acesta, împreună cu semnificările lor de către observator. Nu este deci de mirare ca importanți comparatiști continentali , preocupați și de imagologie, studiile identitare sau studiile viatice, au abordat și aspecte ale geografiei
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
În opinia noastră, domeniul geografiei simbolice se întrepătrunde cu cel al imagologiei, adică cu studiul reprezentării Celuilalt și a spațiului locuit de acesta, împreună cu semnificările lor de către observator. Nu este deci de mirare ca importanți comparatiști continentali , preocupați și de imagologie, studiile identitare sau studiile viatice, au abordat și aspecte ale geografiei simbolice a unor spații reale sau metaforice, exemplele fiind nenumărate: Hugo Dyserinck 10 (la Aachen), Joep Leerssen 11 la Amsterdam, (studiază stereotipurile etnice sau naționale), Raymond Trousson 12 în
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Rece presupune cunoașterea cauzelor și efectelor, a actanților și a obiectelor deciziilor politice majore, a rezistenței față de aceste decizii împreună cu înțelegerea implicațiilor culturale, mentale, genetice etc. ale diferențierii. Acestea din urmă fac obiectul de interes al studiilor culturale, studiilor postcoloniale, imagologiei, antropologiei politice și culturale, al psihologiei sociale etc. Parafrazându-l pe Baudrillard, am putea conchide că Războiul Rece a fost un război al simulacrelor: în aparență un război ideologic, cu o mare încărcătură morală, în care cei Buni i-au
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
7 Edward W. Soja, op. cit., p. 19. 8 Frederic Jameson, Postmodernism, or, the Cultural Logic of Late Capitalism, Duke University Press, Durham, NC, 1991, p. 16; vezi și Peter Brooker, op. cit. 9 Ibidem, p. 44. 10 Vezi Hugo Dyserinck, "Komparatistiche Imagologie", în Komparatistik, Eine Einfuhrung, 2, Bouvier Verlag, Bonn, 1981, pp. 125-133. 11 Joep Leerssen, "Echoes and images: reflections upon foreign space" în Raymond Deers Corbey, "Alterity, identity, image. Selves and Others in society and scholarship", Amsterdam-Atlanta, 1991, pp.123-138. 12
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
idem, "L'Allemagne vue par les écrivains français au XIX-ème siècle", în Revue de l'Université de Lyon, 3, 1929, pp. 16-23; idem, "Le mirage allemand et les lettres françaises", în Opéra, 3, 1945, p. 2. 15 Daniel-Henri Pageaux, "L'imagologie: une pensée interdisciplinaire", în La literature générale et comparée, Armand Colin, Paris, 1994, pp.81-101; idem, "De l'image à l'imaginaire", în Colloquium Helveticum. Cahiers suisses de littérature générale et comparée, 8, Peter Lang, Berne-Frankfurt am Main-New York-Paris, 1988
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
culturală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. 71 Nu revin asupra unor detalii privind concepte imagologice precum identitate, alteritate, reprezentarea Celuilalt, diferență, comunicare, stereotipie, a spațiului simbolic al alterității în cadrul discursurilor orientaliste și balcaniste, pe care le-am tratat în volumul de imagologie și le-am enunțat doar aici. 72 Vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Imagined geographies 73 Vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Social constructionism 74 Benedict Anderson, Imagined Communities. Reflections on the Origin and Spread of Nationalism, Verso, London, New York, 2003, p.
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
s-o oculteze pe cea reală, concretă. Reperele sunt din ce în ce mai greu de jalonat. „Lumea nouă”, a imaginarului virtual, ne cotropește. Realul este lecturat prin simple reprezentări despre felul cum acesta ar putea să arate. Să dăm atenție unui specialist al imagologiei moderne, printr-un citat mai lung, care nu mai are nevoie de nici un comentariu: Proliferarea de imagini în societatea tehnică de reproducere generalizată și de comunicare masivă a dat naștere unei iconosfere artificiale, omniprezente și vexatorie. Publicitate fixă sau animată
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
viziunea lui S. Damian, este fugarul constrâns să se acomodeze sub perpetua național-comunista sabie a lui Damocles, ostilă față cu tot ce ține de simbologia "străinului, metecului, invadatorului alogen". Același romanesc dezlegător de enigme nu pregetă să vorbească de o imagologie a xenofobiei, Croh, ca evreu, lăsându-se prins într-o celaniană "pneumatică încercuire". Și totuși Croh, acest "nabab al cugetului", nu se bucură de o amnistie completă. Impresia noastră finală că această carte a lui S. Damian se scrie ca și cum
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
S. S. Moldovenească. - După cum am amintit deja, materia mea de studiu și de învățămînt, ca profesor, este literatura franceză și italiană. Pe măsura posibilului, însă, am continuat să lucrez și în domeniul românesc. Poate ați văzut volumul Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană (1996), unde găsiți, între altele, cercetări despre Cultura germană și română la curtea lui Carol I și a Reginei Elisabeta (Carmen Sylva), despre Richard Kunisch, inspiratorul poemului Luceafărul de Eminescu, despre Sextil Pușcariu, Constantin Rădulescu-Motru și Tudor Vianu. Ultimele
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
de principalele curente literare de acolo, cum ar fi conservatismul celor de la “Literatura și arta”, modernismul și europenismul cercului “Contrafort” - care merită, după părerea mea, toată lauda. - Între timp, v-ați preocupat intens de o ramură a literaturii comparate, de imagologie, și ați dat aici o lucrare extrem de importantă pentru noi, Imaginea românilor în spațiul lingvistic german 1775-1918. - E o carte la care am lucrat mult. O pregătisem încă din anii ’70. Volumul a apărut în 1985, iar traducerea românească, zece
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
o carte la care am lucrat mult. O pregătisem încă din anii ’70. Volumul a apărut în 1985, iar traducerea românească, zece ani mai tîrziu. - Pentru mine, lucrarea dumneavoastră are o dublă importanță: este una de cercetare teoretică, în domeniul imagologiei, și, în al doilea rînd, de colectare și de interpretare a documentelor, aplicativă, deci. Lucrarea are o bibliografie foarte importantă, relevînd multe, foarte multe texte germane în care apar, sînt înfățișați români, pe baza cărora dumneavoastră ați extras această imagine
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
a constituit profilul și cu un sprijin consistent din această sursă. Așa cum pictura și gîndirea lui Ressu au fost însușite de către imaginarul simbolic al comunismului incipient, și pictura lui Corneliu Baba a avut un rol comparabil în același sens. In imagologia realismului socialist, ca ilustrări exemplare ale ,,esteticii" oficiale, sînt integrate nu numai tardivele Constituirea gospodăriei colective și Oțelarii, ci și marile și mai vechile sale compoziții, de la Cina la Popas și de la Somnul la Odihna la cîmp, precum și o parte
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
numeroase reproducerile din interiorul cărții, ochiul nu poate rămîne indiferent la acestea, la atrocitățile zugrăvite în gravurile și picturile cu canibali în secolele XVI XVIII, textul se citește altfel în prezența acestora. E vecin studiul de față cu cercetările de imagologie în măsura în care urmărește felul în care e construită, mai de grabă independent față de un ipotetic model real și ca o deghizare a propriei identități, imaginea antropofagului: Înainte de orice precizează autorul în această carte este vorba despre noi și despre lumea noastră
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
la Georges Simenon), a căror obsolescență le condamna la insignifianță și marginalitate. Puterea expresivă și soliditatea stilistică au depășit granițele literaturii, devenind un trade-mark al felului în care erau percepute chiar Statele Unite. Narațiunea obișnuită e una care combină literatura și imagologia: „În cele din urmă, această viziune - o viziune întunecată - a felului în care e condusă țara noastră a devenit marca recognoscibilă a romanului detectiv american. Ceea ce au făcut Hammett și autorii hard-boiled care l-au urmat a fost să introducă
Detectivi în iarnă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4068_a_5393]
-
est leș autres..." (J.P. Sartre) "Istoria nu e neapărat un joc al autorului cu trecutul, ci, mai degrabă, o selecție realizată prin uitare", pare a spune Dan Horia Mazilu în introducerea ultimei sale cărți Noi despre ceilalți. Fals tratat de imagologie (Editură Polirom, 1999). Unul din cei mai importanți cercetători ai fenomenului literar vechi românesc și cunoscător - direct de la sursă! - al manifestărilor literare baroce în spațiul slav, Dan Horia Mazilu (Udriște Năsturel (1974), Barocul în literatura română din secolul XVII (1976
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
munteni (1978), Proza oratorica în literatura română, I (1986), ÎI (1987), Recitind literatura română veche, I(1994), ÎI (1998)) ni se dezvăluie acum "câștigat" de domeniul "mentalităților". În ciuda faptului că declară, cu umor, "am vrut să scriu o carte de imagologie", dar, "până la urmă a iesit tot o carte de literatură română veche", Dan Horia Mazilu a scris, de fapt, o carte despre un subiect care, de ceva vreme, dă naștere la noi și noi interpretări: alteritatea, mai exact, modul in
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]