5,812 matches
-
a tuturor celor văzute și nevăzute, “își modifică” existența Să eternă și personală de dragul nostru? ● Dumnezeu crează datorită plinătății Sale, omul datorită neputințelor sale. Dar prin creație omul se apropie de Dumnezeu, nu ca “demiurg” ci precum un copil care imită pe cei mari construind pe nisip castele. ● Un om devine cu adevarat Om numai atunci cand iubește, se roaga, se jertfește pentru binele aproapelui. Numai atunci omul se redescoperă pe șine, adevărata să valoare și menire. Omul caută pe Dumnezeu spre
DESPRE IUBIRE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380154_a_381483]
-
poziții sociale suspuse, fără să poarte la identitate accesorii monumental-decorative, schimbându-se în statui. Este un om cu bunătate omenească, noblețe umană, simplitate expresivă, modestie demnă... Este ea însăși, imitatorii și copiștii modelelor umane ocolind-o, pentru că nu poate fi imitată și copiată de către nimeni! Cei care îi seamănă, nu o dublează, sunt doar ei, la rândul lor, oameni de omenie! Dovedește calitățile sale fără să lucreze la alcătuirea modificată, ireală a unei picturi înghețate a autoportretului. Chipul i se ivește
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
în cale, în timp ce turistul vede doar ce și-a propus să vadă. Dacă ne propunem să vedem oportunitățile pe care le oferă România, trebuie să călătorim pe drumul nostru propriu, nu pe unul bătătorit, fie el și al Spaniei. În loc să imităm în maniera turistului cuminte bifarea de obiective, ar fi bine să ne croim un drum nou, luând aminte la experiența celorlalți. Călătoria noastră spre un turism românesc sănătos merită efortul! Gabriela Căluțiu Sonnenberg Spania, decembrie 2015
Spania și România, o paralelă inegală [Corola-blog/BlogPost/94075_a_95367]
-
de bucătărie, Că la tine cartea e o murdărie. Unuia care, când vede că cineva a făcut ceva deosebit, nu înțelege și i se pare imediat că poate și el să facă lucrul respectiv Câtă minte poți să ai, Dacă imiți ca o maimuță, Crezi că poți și tu să faci, dar vai! Nu vezi că e enormă diferență! Omul bun Omul care este bun, Știe totdeauna a-nțelege, Poate totdeauna-a ajuta Și pe prost, și pe nebun. Astăzi, toți
EPIGRAME de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378250_a_379579]
-
poezii de nivelul operei lirice a lui San Juan de la Cruz, la Freiburg, de prin 1968, m-am hotărât să traduc toată poezia lui, ceea ce am și făcut (...) San Juan de la Cruz m-a ajutat enorm la poezie, însă nu imitând. Prin studiu și traducere am ajuns la esența uneia dintre cele mai pure poezii, și aceasta m-a ajutat la propria poezie în sensul celui mai sever autocontrol.”[ 14] De altfel, numeroase trăsături din care prinde contur configurația specială a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Journal of Rumanian Studies, volume 2, nr. 3/4 (1980, dar apărută în 1985), Tübingen. În tot ce-am scris eu poezie nu poate fi nicio apropiere cu poezia lui San Juan de la Cruz, poezie sublimă care nu poate fi imitată, adică nu se poate scrie „à la manière de” San Juan. Cred că acest Culianu a fost împins să mă desumfle, științific, cu implacabila metodă a semiologiei. Ceea ce nu e nimic. În câțiva ani s-a terminat cu ea. De
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
piele are 21 de straturi și e opacă. Nu ai un astfel de control la pielea tradițională. Putem adăuga acestei piei alte calități dezirabile, cum ar fi consistența moale, posibilitatea de a respira, durabilitatea, elasticitatea și chiar imprimeul. Putem să imităm natura, dar, într-un anumit fel, să o și îmbunătățim. Acest tip de piele poate face ce face pielea obișnuită, dar, cu imaginație, poate și mai mult. Cum ar arăta produsele animaliere ale viitorului? Nu trebuie să arate așa, care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93685_a_94977]
-
azi o face statul secular. Institutile religioase au fost primele care au fondat societăți de ajutorare a săracilor, orfanilor, văduvelor, universități, școli și spitale. Breslele și sindicatele au fost și ele fondate pe principii creștine. Astăzi, însă, statul secular modern imită practică milenara a bisericilor, dar cu o aroganță de neimaginat și prin constrangere. Dacă în trecut institutile religioase ajutau săracii din contribuțiile benevole ale celor înstăriți, statul secular o face astăzi prin extorsiune legală, adică din taxele și impozitele obligatorii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93673_a_94965]
-
și ca popor în istorie ! Acest Experiment care a fost demarat deja, pentru că articolele noastre au apărut pe multe site-uri, în multe ziare și reviste on-line, pe mai multe bloguri. Departe de noi să credem că vrem să îl imităm sau să îl depășim pe Mihai Eminescu (pe care îl iubim, îl prețuim enorm, și îl divinizăm. Am publicat o carte care se cheamă „MIHAI EMINESCU - UN IISUS AL POPORULUI ROMÂN”., în care chiar demonstrăm, sperăm destul de convingător, că Eminescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93771_a_95063]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SNOBISM Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului SNOBISM să fim în trend c-așa-i modern să imităm, să fim la modă, că n-are noimă, n-ar sens. trăim cu toți un mare stres. e totul fără interes. modernitatea ne ucide. cu toții am ajuns efemeride. deși știam de la început, nimeni însă n-a crezut. Ionel GRECU Referință
SNOBISM de IONEL GRECU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377130_a_378459]
-
bogată în succese, viață familială, ș.a., dar singurătatea nu ne ocolește, este un șarpe, același care a oferit mărul, el împarte destinele. Este mai mult decât un șerpișor viclean. El oferă cunoașterea, suferința, nicicând fericire, șarpele tace. De ce să-l imităm? Eu sunt mai tare decât șarpele. Nu spun de ce. Enter a world of surprise. Noaptea am visat un cutremur. Nu muream, visam, vedeam, plafoane, praf, totul cade în tăcere, apoi în vuiet, nu sunt speriat, chiar bucuros, a venit un
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
descoperit, mă întreb ce a dorit să spună. Suspiciunea mea este că românii, când zic „european”, se gândesc la stilul de viata materială și mentală din Europa de Vest, prelungit până în America. Mulți dintre ei cred că trebuie să adoptăm și să imităm acest stil, această formă de viață, această mentalitate care este în mod derivat tributara creștinismului catolic și protestant. De aceea, cănd citesc că Andrei Pleșu a descoperit că în fiecare român zace un european, sper că n-a avut în
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
mă jucam cu băiețelul din mine vecinul îmi bătea în țeavă vomitam fonic toate poeziile din lăuntru evident, urlam ca în dureri de facere, mirosea a poezie toată scara blocului un peisaj din mine vorbea despre suferință în inima nopții imitam bețivii, mi-era de-ajuns că aveam icoana ta în minte pe unde vei mai fi fiind dar eu pe unde oare sunt”. „Un peisaj din mine” vorbește despre Mihaela Rașcu - un prozator în care cred. Mariana CRISTESCU Târgu Mureș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93230_a_94522]
-
peste o îmbulzeală nedescriptibilă și aud țipete sfâșietoare. Toți se împing spre balconul deschis din front. Pompierii veniseră deja. În mijlocul mulțimei grămădite în fața teatrului se întinde pânza de scăpare și din balcon sare un om în pânză. Acest esemplu fu imitat și de alții, chiar și de unele dame mai curajoase. Apoi se puseră scări la balcon și pompierii deteră jos multe persoane leșinate. Am văzut și pe directorul Jauner căzând în fața teatrului. Consulul suedian i-a dat ajutor, depărtându-l
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
posibilități într-o permanentă înnoire, fără reveniri - totul dominat de o mare rigoare matematică în care spiritul, dezincarnat, atinge esența numerelor. Muzica se realizează mecanic prin circuite electrice - compozitorul poate să controleze sunetul - nu mai există interpretare dirijorală - se pot imita instrumentele, pianul, vioara, vocea omenească cu amplitudini infinite, - sau se pot crea sunete noi - ceva demoniac - reintroducerea zgomotului ca element muzical - megafoane care emit sunt instalate pe principiul stereofonic, și au și o mișcare giratorie... * E în căutarea febrilă a
Prospecții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8238_a_9563]
-
să discute pe acest subiect. Încurcat, sorb din ceai. E Lipton veritabil." (pag. 270) Clasat sistematic ca aparținând unui realism - mențin, iată, terminologia - veritabil, discursul prozastic al lui Dan Lungu se dă, în rândurile acestea, peste cap. Nu doar literatura imită, obedient ori nu, viața, ci și aceasta din urmă se împărtășește, din timp în timp, din fantasmele scrisului. Riscul de a citi ficțiunea drept adevăr e aici, politic vorbind, imens. Iar precauția nu conduce numaidecât la anulare. După cum, chiar iluzorie
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
presărate cu ritmuri percusive și pasaje plurivocale datorate utilizării multifonicelor. Discipol al lui Vladimir Scolnic, Amit Gilutz a fost prezent în programul „întâlnirilor în spațiu” cu o creație scurtă, destinată flautului solist, bazată pe ritmuri repetitive, de tipul clapping music, imitând mecanismul ceasornicelor, așa cum o exprimă titlul însuși: A clockwork doll - Păpușa-ceasornic. În fine, convenția jocului a culminat cu lucrarea Stripsody pentru voce, de Cathy Barberian - un alt joc de cuvinte, care s-ar putea traduce prin Rapsodie nudă sau dezgolită
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
o rochiță scurtă, încălțată cu teniși albi și purtând pe cap o perucă aurie, Irina Ungureanu a adăogat atributelor sale vocal-actoricești, pe cel al mimetismului. O serie întreagă de animale - cîinele, pisica, boul, cocoșul etc. - au fost rând pe rând imitate de către solistă, cu o mobilitate și inventivitate fermecătoare! Comicul preponderent al muzicii a fost stăvilit în final doar de citarea atât de cunoscutului și candidului Cântec de leagăn al lui Johannes Brahms. Muzeul Țăranului Român a găzduit, în continuarea recitalului
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
nimic, decît parada unor cuvinte ales meșteșugite. Cu alte cuvinte, nu există un Eliade liric, ci doar un erudit simulînd lirismul sub forma unor pagini încărcate cu metafore scoase pe bandă rulantă. E ca și cum ar folosi hîrtie creponată pentru a imita mirosul florilor de cîmp. În schimb, eseistul Eliade e fascinant. Agresiv, abrupt și mereu întors spre sine, are tonul drastic al misionarilor. Un elan formidabil de cruciat filozofic căruia exagerările i se potrivesc de minune, ca într-o afinitate grație
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
iar bateria expunând amintitele accente dezarticulate. Întoarcerea în registrul mediu este prilejul pentru Körössy de a reveni la tonalitatea inițială, pentru ca re-expunerea temei să apară în mod natural, cu rol concluziv. Ușor ironică, formula melodică expusă în încheiere la pian imită cântul țambalului, clarificând pentru ascultător zona geografic-spirituală de unde vine Iancy Körössy. Nu cred în denumirile pe care unii le dau muzicii, pentru că ei nu știu despre ce vorbesc. «Eu cânt freejazz.» Domnule, lasă jazz-ul la o parte. Cânți free
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
la succesiune (lucruri pe care junii neocomuniști români le ocultează elegant, probabil prea ocupați să-și rumege bursele și bacșișurile oneghiste), cutuma a rezistat mileniilor și regimurilor politice. Și e firesc să fie așa, de vreme ce omul nu face decât să imite celelalte viețuitoare. Unele construiesc vizuini pentru pui, altele cuiburi, în fine, altele simple adăposturi contra ploii sau zăpezii. Doar niște comuniști descreierați puteau să se gândească la eliminarea ideii de moștenire, obligând astfel populațiile să pornească mereu de la zero. Pentru
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
de a citi a lui Faguet ori de spusa lui Francesco de Sanctis: "Critica încolțește în sânul însuși al poeziei. Una fără alta nu trăiesc". Auzit-ați cumva de Oscar Wilde care nu-i deloc paradoxal când afirmă că "imaginația imită, spiritul critic creează"? Și să nu se bănuiască, spunând aceste cuvinte, că e o pledoarie pro domo, deoarece semnatarul acestui text se consideră doar un mic autor de proză, ceva mai mult decât monsieur Jourdain. Nici o supărare, numai cei fără de
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
Areo viață grea. Citim în textul de întâmpinare de la debut: "Bucuriile și necazurile intime își găsesc transfigurarea în versul modern pe care îl cultivă cu înverșunare. Stăpânirea marii literaturi se vede în poeziile sale. Și-a asimilat-o fără să imite pe nimeni". Poetul are nevoie de ajutor pentru a-i apărea cel de-al doilea volum și următoarele. încrederea noastră îl recomandă călduros. Scrie "o poezie cu emoții puternic intelectualizate, cu adâncimi de idei construită cu o retorică echilibrată." Iată
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
sensațiilor stârnite dintr’un șoc exterior, filtrate apoi de cuget și revărsate în echivalențe sonore. Georges Sand lăuda într’o zi preludiul supranumit „picătura de apă” scris la Valdemoza, în insula Majorca, pe o zi de furtună, zicând c’a imitat foarte bine ploaia. Chopin, supărat, a întrerupt-o: „Nu imit niciodată. Găsesc echivalentul”. Mozart, călătorind dela Viena la Praga cu soția lui, ca să fie sărbătorit pentru succesul operei „Nunta lui Figaro”, se uita pe fereastra diligenței, încântându-se de vederea
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
și revărsate în echivalențe sonore. Georges Sand lăuda într’o zi preludiul supranumit „picătura de apă” scris la Valdemoza, în insula Majorca, pe o zi de furtună, zicând c’a imitat foarte bine ploaia. Chopin, supărat, a întrerupt-o: „Nu imit niciodată. Găsesc echivalentul”. Mozart, călătorind dela Viena la Praga cu soția lui, ca să fie sărbătorit pentru succesul operei „Nunta lui Figaro”, se uita pe fereastra diligenței, încântându-se de vederea munților acoperiți cu zăpadă. Apoi, brusc, fața lui palidă se
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]