3,755 matches
-
procurorul remediază neregularitățile și comunică instanței opțiunea menținerii dispoziției de trimitere în judecată sau a restituirii, completul care a dispus sesizarea a apreciat că, pe de o parte, în favoarea calificării sale ca termen de decădere operează dispoziția cu iz imperativ a verbului „restituie“, din cuprinsul art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală; pe de altă parte, analizând dispozițiile art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală, se observă că nerespectarea unui termen procedural atrage decăderea din exercițiul
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
din exercițiul dreptului procesual și nulitatea actului făcut peste termen. Pornind de la natura termenului de 5 zile prin raportare la incidența sancțiunii ce ar putea interveni în cazul nerespectării sale, tribunalul a constatat că, în ipoteza calificării sale ca imperativ, sancțiunea decăderii, cu consecința pierderii exercitării dreptului de a mai dispune trimiterea în judecată, este complet inoperantă, întrucât acest efect poate fi facil eludat prin reîntocmirea rechizitoriului, într-o formă „îndreptată“, neafectată de neregularitățile inițiale, însă cu depășirea termenului de
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
atrage imperativul acoperirii neregularității într-un termen atât de scurt, caracteristic, de obicei, unor măsuri procesuale vizând drepturile și libertățile fundamentale - cum ar fi, de exemplu, art. 235 alin. (3) din Codul de procedură penală - și care ar justifica natura imperativă printr-un nivel ridicat de necesitate a protejării lor. ... IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art.
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
nu sunt unitare. 1) Cu privire la prima problemă supusă dezlegării, respectiv natura juridică a termenului de 5 zile în cadrul căruia procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare, într-o primă orientare, majoritară, s-a apreciat că termenul este unul imperativ, de decădere, în acest sens fiind punctele de vedere exprimate de curțile de apel Alba Iulia, București, Craiova, Iași, Pitești, Oradea și Timișoara, tribunalele Alba, Arad, București, Bihor, Bistrița-Năsăud, Călărași, Covasna, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Prahova, Neamț, Sibiu, Timiș
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
de Sus. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele mai susamintite au apreciat, în esență, că termenul de 5 zile prevăzut de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, în cadrul căruia procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare, are caracter imperativ, astfel cum rezultă din formularea regăsită în cuprinsul prevederilor art. 346 alin. (3) lit. c) din Codul de procedură penală, potrivit cărora judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă procurorul nu răspunde în termen, legiuitorul utilizând verbul „restituie
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
scopul normei, care este acela de a menține sesizarea instanței cu rechizitoriul inițial întocmit și de a evita restituirea cauzei și reluarea urmăririi penale, dar și față de interpretarea literală a textului, rezultă că termenul de 5 zile este unul imperativ, de decădere, care trebuie respectat de procuror. În ceea ce privește felul actului procesual prin care se realizează remedierea, s-a făcut trimitere la opinia potrivit căreia este vorba despre un act sui-generis, care poate fi o ordonanță, o adresă
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
contribuit la interpretarea dispozițiilor legale ce reglementează faza de cameră preliminară, în prezent existând consens cu privire la faptul că termenul de 5 zile reglementat de dispozițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală este un termen procedural imperativ, că remedierea se poate realiza fie printr-o ordonanță, fie printr-un act de sine stătător, precum și că actul de remediere trebuie să fie verificat de către procurorul ierarhic superior. Pe fondul chestiunilor cu a căror dezlegare a fost
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
să fie verificat de către procurorul ierarhic superior. Pe fondul chestiunilor cu a căror dezlegare a fost sesizată instanța supremă, s-a apreciat că termenul prevăzut de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală este un termen procedural imperativ, că remedierea se realizează printr-un act de remediere sui-generis, ce trebuie verificat pentru legalitate și temeinicie de către procurorul ierarhic superior cu respectarea intervalului prevăzut de dispozițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală. Cu privire la
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
procedură penală. Cu privire la natura juridică a termenului de 5 zile în care procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare, s-a apreciat că termenul prevăzut de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală este un termen procedural imperativ, caracter ce rezultă din dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. c) din Codul de procedură penală, care prevăd soluția de restituire obligatorie a cauzei la parchet, în situația în care procurorul nu răspunde în termenul prevăzut de lege. Contrar opiniei
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
titlu exemplificativ, raportat la fiecare problemă abordată. 1.1. În ceea ce privește natura juridică a termenului de 5 zile prevăzut de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, jurisprudența transmisă este în sensul că acest termen este unul imperativ, de decădere, a cărui încălcare atrage restituirea cauzei la procuror (în acest sens sunt, exemplificativ, Încheierea din 23 aprilie 2019, pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală, în Dosarul nr. 42.163/3/2016/a1*; Încheierea nr. 250/CP din 26 iunie 2019, pronunțată de
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
opinii divergente exprimate și argumentate juridic. Astfel, în literatura de specialitate, termenul de 5 zile prevăzut de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, în cadrul căruia procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare, este considerat termen procedural și imperativ, în sensul art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală, calculat potrivit art. 269 alin. (1), (2) și (4) și art. 270 alin. (3) din același cod. Termenul de 5 zile sus-menționat este, de asemenea, apreciat ca fiind un
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
enumerare limitativă a acțiunilor la care este obligat procurorul, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularități ale actului de sesizare. Forma afirmativă a verbelor inserate în prevederile supuse interpretării și utilizarea conjuncției „și“ reliefează atât caracterul imperativ, cât și pe cel cumulativ-limitativ al demersurilor procedurale ce incumbă procurorului, care „remediază neregularitățile (...) și comunică judecătorului (... ) “. ... (ii) Din perspectiva unei interpretări istorico-teleologice se observă că instituția camerei preliminare a fost concepută legislativ, inițial, ca o etapă lipsită de oralitate
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Astfel, prin reglementarea dedusă controlului legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale constituționale“. ... 166. Aplicând mutatis mutandis considerentele reținute în prealabil cu privire la amplasarea elementelor de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice pe terenurile aflate în extravilanul unităților administrativ-teritoriale și reținând totodată că
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
acesta sunt obligatorii, potrivit legii. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție a observat că, de vreme ce Legea nr. 51/1995 - care are caracter de lege specială cu privire la modul de exercitare a profesiei de avocat - conține anumite cerințe imperative, este de la sine înțeles că nu este posibilă îndeplinirea unei asemenea profesii în afara cadrului instituționalizat de acest act normativ. ... 24. La rândul său, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 30 din 19 ianuarie 2021, mai sus menționată, paragraful 32
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
urmăribilă) în care creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi, instanța de contencios constituțional învederează faptul că termenul prevăzut de art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă este un termen imperativ, pentru că înăuntrul acestuia trebuie îndeplinit actul de procedură care constă în sesizarea instanței cu cererea de validare a popririi. În acest sens este, de altfel, și Decizia nr. 7 din 15 aprilie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 837 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255557]
-
care s-a statuat că „(...) termenul (...) de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, în care creditorul, debitorul sau organul de executare poate sesiza instanța de executare în vederea validării popririi, este un termen imperativ (peremptoriu), legal, fix și absolut, a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii“. ... 19. Curtea Constituțională observă că, astfel cum reiese din cuprinsul normativ al art. 646 alin. (1) din Codul de procedură civilă, acesta consacră dreptul creditorului de a lua cunoștință
DECIZIA nr. 837 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255557]
-
valorii de referință sectorială de care beneficiază grefierii în activitate“. ... 10. În final, în Dosarul nr. 1.019D/2019 se afirmă că se invocă și excepția de neconstituționalitate a prevederilor „art. 68 din Legea nr. 567/2004, cu ultimele modificări, deoarece încalcă dispoziții imperative ale Constituției prevăzute în art. 15, art. 16 și art. 22“. ... 11. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
Curtea a apreciat că nici aceasta nu poate fi reținută. Astfel, Constituția nu stabilește mijloacele juridice prin care trebuie realizată ocrotirea valorilor sociale, acestea fiind lăsate la aprecierea legiuitorului, având în vedere că politica penală a statului poate avea diverse imperative și priorități în diferite perioade de timp, determinate de frecvența, gravitatea și consecințele faptelor antisociale. În raport cu acestea, legiuitorul alege mijloacele juridice prin care urmărește protecția diferitelor categorii de relații sociale, ceea ce înseamnă că, în funcție de gradul
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
administrație este responsabil de îndeplinirea tuturor actelor necesare și utile pentru realizarea obiectului de activitate al Băncii, cu excepția celor rezervate de lege pentru adunarea generală a acționarilor. ... 18.2. Consiliul de administrație are următoarele atribuții principale, în limitele prevederilor legale imperative: a) stabilește direcțiile principale de activitate și de dezvoltare ale societății și supune aprobării adunării generale ordinare a acționarilor strategia Băncii, programul anual de activitate, bugetul de venituri și cheltuieli și programul de investiții pentru exercițiul financiar următor, cu luarea
ORDIN nr. 4.010 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261376]
-
de direcție asigură desfășurarea activității curente a Băncii, în limita atribuțiilor menționate la pct. 21.2, precum și a altor competențe delegate de Consiliul de administrație. ... 21.2. Atribuțiile delegate de către Consiliul de administrație Comitetului de direcție, în limita prevederilor legale imperative, sunt, în principal, următoarele: a) elaborează strategia pe termen mediu și lung și programul anual de activitate ale Băncii și avizează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și proiectul programului de investiții, pe care le supune dezbaterii Consiliului de administrație
ORDIN nr. 4.010 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261376]
-
cu toate modificările aduse, se vor înregistra la registrul comerțului, conform legii. ... 29.2. Prezentul statut se completează în mod corespunzător cu dispozițiile legale în materie. Orice prevedere a prezentului statut care contravine, în totalitate ori în parte, unor norme legale imperative va fi considerată nulă în măsura respectivă și va fi înlocuită de drept cu prevederea legală aplicabilă, fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentului statut. ... 29.3. Prezentul statut a fost aprobat în forma sa inițială de adunarea generală extraordinară
ORDIN nr. 4.010 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261376]
-
la introducerea cap. IV^1 cuprinzând art. 36^1-36^2], potrivit căreia „petentul este obligat să completeze formularul de plângere contravențională atunci când sancțiunea contestată este avertismentul sau amenda ce nu depășește suma de 3.000 de lei“, se observă că, utilizând un limbaj imperativ, textul stabilește în sarcina petentului obligativitatea completării formularului de plângere contravențională, pornind de la o prezumție de nelegalitate a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Prin urmare, ca efect al adoptării actului normativ criticat, toate procesele-verbale care stabilesc sancțiunea
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
sau amenda contravențională sub 3.000 de lei sunt prezumate ope legis ca fiind nelegale, petenții fiind obligați să formuleze plângere contravențională, contrar regulii conform căreia procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate. Împrejurarea că norma nou-introdusă este derogatorie și imperativă rezultă din analizarea comparativă a formulei utilizate în textul art. 36^1, potrivit căreia „petentul este obligat să completeze formularul de plângere contravențională“, prin raportare la dispozițiile cadrului general de reglementare, și anume prevederile art. 31 alin. (1) care face parte
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
baza căreia să emită un nou certificat constatator, în termen de maximum 14 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. ... 12. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele: (i) Nu există identitate între termenul imperativ și termenul de decădere, deși ambele sunt termene obligatorii; termenul imperativ este un termen determinat pentru îndeplinirea unei obligații sau exercitarea unui drept, în timp ce termenul de decădere este un termen imperativ în intervalul căruia un drept poate fi
DECIZIA nr. 45 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261685]
-
maximum 14 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. ... 12. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele: (i) Nu există identitate între termenul imperativ și termenul de decădere, deși ambele sunt termene obligatorii; termenul imperativ este un termen determinat pentru îndeplinirea unei obligații sau exercitarea unui drept, în timp ce termenul de decădere este un termen imperativ în intervalul căruia un drept poate fi exercitat. (ii) Termenul de 14 zile prevăzut de art. 161 alin.
DECIZIA nr. 45 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261685]