1,274 matches
-
unic) a imperialismului, ins) știm c) Chou En Lai nu gândea așa. Dimpotriv), implicația necesar) a teoriilor economice este aceea c) cei puternici și cei slabi pot coexista, f)r) a face s) se desf)soare o relație de tip imperialist, dac) cei puternici sunt constituiți în mod adecvat. Dac) sunt, atunci autonomia celor mai slabi va fi asigurat) de abilitatea autointeresat) a celor puternici. Teorii care fac astfel de raționamente mai pot conține, cel putin implicit, considerația cu spectru mai
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
proces informal prin intermediul c)ruia unele state se împotrivesc acțiunii disturbatoare a altora, probabil prin alianțe și politica echilibrului de putere. Mediul este setul constrângerilor fizice care influențeaz) politică - cantitatea de teritoriu colonizabil, spre exemplu, într-o er) a acțiunii imperialiste (1963, pp. 224-230). Unde se poate identifica, în aceast) formulare, o noțiune a ceva prezent la nivel sistemic care s) condiționeze comportamentul statelor și s) afecteze rezultatele interacțiunilor lor? R)spunsul este: ,,nic)ieri”. Rosecrance nu a dezvoltat o teorie
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ri” (p. 177). Raționamentul lui Fellner e în mare parte similar raționamentului care l-a determinat pe Lenin s) cread) c) ț)rile capitaliste nu vor fi niciodat) capabile s) coopereze pentru bun)stareda lor reciproc), în cadrul aceleiași vaste întreprinderi imperialiste. Că și națiunile, firmele oligopoliste trebuie s) fie preocupate într-o m)sur) mai mare de forță lor relativ), decât de avantajul absolut. Un stat este îngrijorat de împ)rțirea unor câștiguri potențiale, care i-ar putea favoriza pe altii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care cea dintâi o aduce cu sine. Că și alte organizații, statele caut) s) țin) sub control factorii de care depind, sau s) reduc) nivelul dependenței lor. Acest raționament simplu explic) destul de mult din comportamentul statelor: presiunile lor de tip imperialist de a a-și l)gi rază de acțiune a controlului, sau eforturile lor de tip autarhic c)tre o mai mare autosuficienț). Structurile încurajeaz) anumite comportamente, și-i penalizeaz) pe cei care nu dau r)spuns încuraj)rii. Pe
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pentru unii, o asem)nare cu o lege natural); iar pentru alții, pur și simplu un scandal. Unii îl interpreteaz) că pe un ghid pus la dispoziția oamenilor de stat; alții, ca pe un v)l care le mascheaz) politicile imperialiste. Unii cred c) o balant) de putere reprezint) cea mai bun) garanție pentru securitatea statelor și pentru pacea mondial); alții, c) ea a dus statele la ruin), cauzând cea mai mare parte a r)zboaielor pe care le-au purtat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de această nu este neobișnuit. Managerii și realiz)rile lor adesea displac publicului, un enunț care se menține valabil, în egal) m)sur), pentru directorii de corporație, pentru șefii de sindicat, pentru funcționarii publici sau pentru marile puteri. Ț)rile imperialiste de stil vechi nu erau entuziast apreciate de majoritatea supușilor lor, nici japonezii, în procesul lor de unire în cadrul ,,Marii Sfere Est-Asiatice de Coprosperitate”, și nici germanii, atunci când erau pe cale s) creeze nouă ordine enunțat) de Hitler. Toate acestea reprezint
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
această reclam) o interpretare special), doar pentru c) n-au sesizat strânsă asem)nare dintre Hobson și Keynes. Conform unui system de calcul mai restrictiv, câștigurile și pierderile relative sunt inc) problematice, chiar și pentru Marea Britanie la apogeul s)u imperialist din epoca modern). Vezi calculele pertinente f)cute de Strachey (1960, pp. 146-194), si cf. Brown (1970, p. x). Mai ales Brown scrie despre imperialism dintr-un punct de vedere marxist. Vezi, de asemenea, Boulding și Mukerjee (1971). Lenin argumenteaz
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
un exemplu izbitor al modului în care se împotmolește analiza privitoare la cauze, atunci când industrializarea este echivalat) cu capitalismul. Cf. avertismentul dat de Nkrumah africanilor, conform c)ruia sl)biciunea creat) de lipsă de unitate duce la control de tip imperialist (Grundy, 1963, p. 450). Schumpeter omite s) menționeze Germania, aparent din pricina constrângerilor venite din partea cenzurii din perioada r)zboiului. Eseul lui Veblen au fost publicat prima oar) în 1915. Având mai mult similarit)ți decât diferențe, pozițiile pe care tocmai
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
imperialismului, așa cum a fost el definit de Galtung, cu condiția ca depresiunea s) dureze! În raportul susținut în cadrul Celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, Chou a identificat Statele Unite și URSS ca fiind cele dou) ț)ri imperialiste ,,în lupt) pentru hegemonie”, referindu-se la ultima că la o ,,tar) socialist-imperialist)” (Chou, 1 septembrie 1973, p.6). Am considerat urm)toarele lucr)ri care trateaz) chestiuni legate de teoria sistemelor și de cibernetic) deosebit de utile: Angyal (1939), Ashby
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
spiritual, ca și celelalte Biserici ortodoxe din lagărul comunist. În acest fel, taberele confesionale au început să se delimiteze prin distincția făcută de vocabularul teologic ortodox care împrumuta termeni din discursul politic al vremii: Vaticanul reprezenta imaginea religioasă a „Occidentului imperialist și capitalist“, care încerca să rupă unitatea poporului român 22. • Pr. Prof. Ioan Rămureanu, Pr. Prof. Milan Șesan, Pr. Prof. Teodor Bodogae, Istoria Bisericească Universală, vol. II, București, Editura Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1993, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care serviciile de spionaj românești i-au făcut-o liderului socialist Ernö Garami câțiva ani mai târziu: „Sub ocupația română, [Garami] se înapoiază la Budapesta, colindă în dreapta [și] în stânga pentru a deveni șef de guvern, cum însă - ca oricare maghiar imperialist - nu voia să știe de condițiile românești, mai cu seamă în ce privește frontiera, planul său de a forma guvern a rămas baltă“37. Mai există însă un motiv, poate mai important din perspectiva cercetării de față, pentru care România, deși controla
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Budapesta, iar la revenirea sa în țară l-a vizitat personal pe Iuliu Maniu. Liderul transilvănean i-a indicat motivele pentru care a evitat să se întâlnească cu liderii maghiari: nu voia să lase impresia că România ar urmări „planuri imperialiste“ și nu dorea să-și asume de unul singur responsabilitatea unei reuniuni cu maghiari, preferând să obțină în prealabil acceptul Consiliului Dirigent, cel al guvernului de la București și cel al delegației românești de la Conferința de pace de la Paris. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bibliografice: Sergiu Fărcășan, Cine mă învață să scriu, CNT, 1949, 129; George Macovescu, „J. B. C. trece Cortina” de Sergiu Fărcășan, GL, 1954, 38; Al. Simion, „J. B. C. trece Cortina”, CNT, 1954, 48; V. Nicorovici, Profilul moral al ziaristului imperialist, RMB, 1955, 5 ianuarie; Crohmălniceanu, Cronici, 194-210 ; Aurel Storin, „Arma secretă”, VR, 1960, 2; Mihu Dragomir, Un succes al literaturii de anticipație, LCF, 1960, 18; Al. Căprariu, O carte așteptată, TR, 1960, 38; Modest Morariu, „O iubire din anul 41
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
221, 297 n. 42, 306 n. 72, 308 n. 8 Gazit, Shlomo 235, 306 n. 76 Germania de Est folosirea „ilegalilor” 274 n. 14 securitatea internă 267 n. 5 Germania de Vest spionajul est-german împotriva Î 274 n. 14 Germania imperialistă comint britanic împotriva Î 59-60 sabotajele în Statele Unite 147-148 Germania nazistă aparatul (mașina) de codare Enigma 71, 84, 86, 292 n. 7 comint britanic și american împotriva Î 59-60 dezinformarea de către britanici a Î 178-179 „haitele de lupi” (U-boats) 61
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
iraționalism”, considerată o “Învățătură antimarxista de salvare a lumii” (antimarxistische Welterlösunglehre), situată fiind În tabăra adversă, rivala, a existențialismului și plasată În continuarea lui operelor lui Schelling, Freud, Schopenhauer, Heidegger și Jaspers. Denunțata pentru punctele sale de contact cu filosofia imperialista contemporană, era tratată drept socialism rămas Înțepenit la reprezentările religioase ale salvării. O altă rușinoasă filiație Îl punea În legătură cu Școala de la Frankfurt, a „intelectualilor burghezi apropiați de clasa muncitoare”. Filosofia lui Bloch mai era alăturată neotomismului, vitalismului și, În general
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să apere libertatea profesiei În raport cu politicul, urmărind să separe literatura că arta de literatură că jurnalism sau formă de propagandă, Încercând să proscrie din PEN, așa cum ceruse Galsworthy În discursul său testament din 1932, termeni că naționalist, internaționalist, democratic, aristocratic, imperialist, antiimperialist, burghez, revoluționar, pe care Îi consideră incompatibili cu literatura (cf. Vegesack, 1986, p. 361). Prin originile sale și prin ritualurile devenite celebre precum discursurile ocazianate de dineuri, PEN-Clubul apărea, mai ales În primă perioadă, ca o extindere a saloanelor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
iar în colaborare cu Traian Herseni, Sociologia succesului (1962) și Introducere în psihologia socială (1966). După 1944 a publicat și lucrări propagandistice, conforme cu ideologia oficială: Caracterul antiuman și antiștiințific al psihologiei burgheze americane (1954), „Războiul psihologic”, instrument al agresiunii imperialiste (1954). Veritabilul teoretician și eseist R. se află în cărțile și studiile apărute înainte de război: Fenomenul românesc (1927) pune în lumină, cel puțin în parte, concepția criticului literar, continuator al lui G. Ibrăileanu la „Viața românească”, iar în Valori (1935
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
a salva spiritul de la particularitățile care-l mutilează”. Demersul eseistului include și o reacție anticioraniană, chiar dacă neexplicită: misiunea intelectualilor din țările/culturile mici este de a susține și proteja „ideea de cultură”, de a opta pentru „perspectiva solidarității în locul veleităților imperialiste pe care în mod nejustificat intelectualii acestor țări le afirmă astăzi”. Demonstrația-pledoarie este reluată concret prin exemplul Franței, cu o fervoare în care G. Călinescu a văzut „o continuare anacronică a spiritului nostru vasal”, iar Cioran, într-o scrisoare către
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
lui Panait Istrati, acuzat vehement de aderarea la curentele de dreapta. Eugen Ichim asigură cronica cinematografică, fără a comenta vreo producție, ci doar sancționând imaginea falsă a fericirii indigenilor din filmele exotice, unde se deghizează „mincinos viața din coloniile țărilor imperialiste”. Cu poezie e prezent Virgil Teodorescu, sub pseudonimul Matei Ciunia: Singurul loc („Pe un avion aș putea să cânt materialismul istoric / În carlinga lui aș fi poetul vremii”), Tramvaiul care mă duce seara de-a lungul orașului, Cum se deschid
TANARA GENERAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]
-
modernă timpurie. În plus, este posibil ca dinamismele imperiale să supraviețuiască în anumite state, dar, de regulă, acestea sunt supracoordonate (învăluite) de dinamismele „economiei mondiale”. „Statele centrale” luptă împotriva altor „state centrale”, acționând, astfel, ca niște „imperii mondiale”. Asemenea „războaie imperialiste” au marcat relațiile dintre Spania, Olanda, Franța și Anglia în raport cu operația de „cucerire a ariilor periferice”. În consecință, ele tind să fie prinse în cercul vicios al creșterii cheltuielilor militare și guvernamentale, al presiunilor spre impozitare și al revoltelor interne
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că în perioada contemporană lupta de clasă pe plan mondial ia forma confruntării între socialism și capitalism, arta occidentală, considerată pseudoartă, reductibilă la modernism, nu ar reflecta decât decadența și descompunerea culturii burgheze, exprimând ideologia capitalismului muribund, ajuns în faza imperialistă. Ca urmare, se cere respingerea neșovăitoare a tuturor „miasmelor” cu care Occidentul capitalist otrăvește sufletul. În România, sintagma r.s. a fost utilizată, se pare, prima dată de săptămânalul social-democrat „Șantier”, în 1935, însă literatură în spirit revoluționar de stânga
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
interpretează acele tipare din punctul de vedere al unei culturi străine de obiectele de studiu. Prin impunerea a ceea ce este străin asupra a ceea ce este natural și numirea acestui fenomen înțelegere profundă, științele sociale nu sunt numai alienante, ci și imperialiste. Ce ar trebui în schimb să facă observatorul socialului? Acesta ar trebui să aplice noțiunea de Verstehen a lui Max Weber, să se familiarizeze cu interpretările și sensurile celeilalte societăți, să-i vorbească limba și să participe la convențiile acesteia
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
publicații etc.) În lumea centralși est-europeană. Ca devenire istorică, antropologia socioculturală parcurge astfel drumul de la o scientia illicita sub regimul comunist la o disciplină novatoare și chiar ,,revoluționară”, după 1989. Mai mulți autori evocă Înfierarea antropologiei ca ,,știință burgheză” sau ,,imperialistă” În epoca de supremație ideologică a materialismului istoric (Josef Kandert și P. Skalník, Cehia, Lia Melikishvili, Georgia; vezi și Grażina Kubica, Cehia), situație similară cu statutul de ,,pseudoștiință burgheză și reacționară” a sociologiei În România Între 1948 și 1965 (cf.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și Alaska (secolele XVIII-XIX) ne arată că miracolul transformării omului este mereu posibil. Pilde impresionante se găsesc, de asemenea, și în jurnalul misionarilor greci din Africa ultimului veac. În general, convertirea populațiilor băștinașe la ortodoxie a fost lipsită de agresivitatea „imperialistă” cu care catolicismul sau anglicanismul s-au impus în Extremul Orient sau America de Sud, printr-o extensie violentă a proiectului colonialist. Păstorii ortodocși - mulți dintre ei monahi, precum Sf. Herman din Alaska (1756-1837) - au știut să adopte un limbaj dezinteresat, punând
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Londra, în același an, sub titlul și mai jurnalistic Who Paid the Piper: The CIA and the Cultural Cold War). Pornind de la o „radere” a lui Saunders (care nu a făcut decât să-i „demaște” pe membrii Congresului ca agenți imperialiști, dând numeroase documente de arhivă, dar fiind incapabilă să judece ideile și personalitățile), inteligentul Jeffrey C. Isaac de la Indiana University, un om de stânga cu o extrem de precisă judecată morală, a dat un substanțial articol, „Rethinking the Cultural Cold War
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]