555 matches
-
se simte pedepsit, "osândit pentru păcatele cele fără de iertare..." (Anti)poetica dedusă a textelor este din specia unui fel de experiențialism metafizic: oamenii textelor sunt "hrăniți cu evenimente imposibile" (Eu și miracolul). Nu doar evenimente imposibile caută Uranus, dar și "imponderabile", într-un limbaj deliberat geometrizat: "Mă reîntorc la meșteșugul meu de filtrat imponderabile și de condensat abstracțiuni, după o absență care n-a fost un zbucium, dar nici un răgaz." (Înapoi, la condei) Poetica unei arte fiziologice, digestive, pare tot urmuziană
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
textelor este din specia unui fel de experiențialism metafizic: oamenii textelor sunt "hrăniți cu evenimente imposibile" (Eu și miracolul). Nu doar evenimente imposibile caută Uranus, dar și "imponderabile", într-un limbaj deliberat geometrizat: "Mă reîntorc la meșteșugul meu de filtrat imponderabile și de condensat abstracțiuni, după o absență care n-a fost un zbucium, dar nici un răgaz." (Înapoi, la condei) Poetica unei arte fiziologice, digestive, pare tot urmuziană: "Procedeul poate părea naiv și simplist. Realitatea însă este că rezultatul obținut pe
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
și senzualității. Poemele propriu-zis de dragoste se impun prin fragilitatea și suavitatea imaginilor, prin puritatea desenului și senzația de intimitate, de apropiere, de comuniune delicată și profundă ce se degajă aici. Ilustrativ este poemul în dormitor, în care gesturile sunt imponderabile, figurile au un anume hieratism, alcătuind un ritual al iubirii sublimate în mișcări tandre și în ecouri, sugestii ale sentimentului candid de iubire: Nici un chip n-a căzut în paloare/ Ca al tău, adormit și frumos./ Fulgera, luminându-te-arare,/ Câte-un
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
cămării cu fructe. Iar G. Călinescu a savurat leguma ori fructa dintr-o adevărată "gourmandise" poetică". Majoritatea Cântecelor naive au, alături de tema obiectelor, tratată într-un stil oarecum manierist, o tematică erotică, transcriu starea de jubilație a ființei îndrăgostite, sentimentul imponderabil de vrajă și halucinație tandră ce cuprinde eul liric sub impactul sentimentului iubirii. Dominate de o senzorialitate grea, de o copleșitoare magie a simțurilor, "cântecele naive" își joacă efectele lirice între candoarea sentimentului și frenezia senzuală. O poezie a roadelor
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
Emil Brumaru nu sunt altceva, la o analiză mai atentă, decât tot atâtea fragmente ale unui "discurs îndrăgostit", hrănit din fervori senzoriale și din voluptățile clipei de acum, aflată, nu de puține ori, în conjuncție cu clipa revolută, cu universul imponderabil și diafan al amintirii. Dinamica spațiului poetic trasat de autor este, astfel, una a abundenței senzoriale și a contemplației lumii sub specia proteismului său funciar, într-o deliberată mișcare de extaz carnavalesc, din care nu lipsește, însă, o undă de
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
voluptate senzorială ce se degajă din aceste versuri ce au delicatețea unor miniaturi și fragilitatea unor stampe japoneze. Temporalitatea este parcă suspendată, figurile vegetale trăiesc o beatitudine a reacțiilor liminare, gesturile și mișcările au o lentoare funciară, trăiesc sub zodia imponderabilului, a ficțiunii mântuitoare și în regimul oniricului. Starea de dragoste, desenată în tonuri rafinate conduce spre un ceremonial galant, în care se împletesc instinctul ludic și figurile grațiosului ritualic. În cea de a doua parte a poeziei gravitatea capătă o
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
lume contorsionată, în care biruința este începutul eșecului, iar eșecul forma supremei biruințe. Trecerea de la extaz la agonie se face fulgerător, nimic nu durează, fericirii de azi i se opune blazarea de mâine. Singurul reper sigur în această lume a imponderabilelor este poezia. Ea transformă înfrângerile vieții în clipe de visare, completează cu imaginație spațiile pe care viața le-a lăsat deschise, permite revanșa acolo unde amintirile dor. Scriind, poeta își contemplă viața cu detașare, așa cum ar privi o piesă de
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
auriu), textul Aureliei Mocanu, scris într-o prelungă șoaptă clamoroasă, pe un ton în care efuziunea lirică și insinuarea esoterică se unesc spre a țese văluri de penumbre în jurul unui mister abia penetrat, este el însuși o componentă a jocului, imponderabil și voluptuos în același timp, pe care Ilfoveanu îl regizează cu o mare energie lăuntrică și cu o minimă angajare exterioară.
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
drapajului, Brâncuși extrage din tipologia bizantină austeritatea lăuntrică și monumentalitatea indescriptibilă a sacralității. Fără cea mai elementară descripție și fără nici o aluzie individualizatoare, hieratica Rugăciunii constă în resorbția substanței în atitudine, în dematerializarea formei sub presiunea unui sentiment energic și imponderabil în același timp. Și, în fine, ultima ipostază a resurecției nonfigurativului în concepția lui Brâncuși, este momentul purismului, al definițiilor, al axiomelor tridimensionale. Fie că este vorba de Pește, de Focă, de Țestoasă, de Cocoș sau de oricare alta din
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
seducător în aceeași măsură, administrează și Aureliu Răzvan Ionescu în pictură să. Asemenea Georgiei Lavric, el este, simultan, un spirit auster și voluptos, un contemplativ sever al ritmurilor geometriei și un epicureic al revărsărilor cromatice. Dar așa cum geometria este fie imponderabila, fie abil camuflata în hătișuri serialiste, si voluptățile sale cromatice sînt discret aparate de orice suspiciune de sălbăticie; după cum nu este un grafician prin incizia și prin claritatea desenului, pictorul nu este nici un colorist prin retorica tonurilor. El este grafician
Trei ipostaze ale autenticitătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18185_a_19510]
-
Spre deosebire, însă, de programul Danielei Făinis, care este unul amplu, viril, de tip eroic, programul Gherghinei Costea este unul feminin, grațios, de un rafinament extrem-oriental. Ea dematerializează ceramică, o aduce la delicatețea filigranului și o constrînge să ia înfățișări imponderabile. Deși modelele imediate par a fi luate din lumea vegetală, de la ipostază de sămînță la aceea a exploziei germinative și pînă la forma eflorescenta și aeriană, în fond, modelele artistei sînt tot culturale. Vegetația de porțelan a Gherghinei Costea este
Trei ipostaze ale autenticitătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18185_a_19510]
-
într-un cer de țipete" (cercul de frig te cuprinde fără să te atingă). Și nu mai puțin, prin amoralismul său, artificiul stimulează un egotism împins pînă la trufia paradoxală a unei depersonalizări (formă a spleen-ului), pînă la mînuirea imponderabilelor de către o făptură hibridă, "omul simbiotic" al lui Joel de Rosnay cyborgul: "clipești și îmi spui că doi oameni care fac dragoste / se scufundă și ard fiecare în privirea celuilalt / mă tocmesc cu tine să nu ne amestecăm cenușile / bine
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
desprins de niște ființe vii și nu pot căpăta contur. ... A scoate pe om din starea de umbră înseamnă de cele mai multe ori a-i răpi din farmec..." Și chiar, pînă la urmă, a-i răpi din "realitate", din acea "realitate" imponderabilă, misterioasă, indefinibilă, care poate fi la fel de "reală ca orice prezență, ca oamenii în carne și oase, ca obiectele..." Toată această estetică a "umbrei" - inclusiv umbra adevărului, sau minciuna care nu minte, adică arta, teoretizată în prelungirea paradoxurilor din The Decay
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
jumătate grotești, ale lui Aurel Vlad. Ele reprezintă, în economia întregului, palierul gregarității, împărăția amorfului și a masificării. Exploatată subtil, scara preia ascensional, ca un fel de purgatoriu, aceasta viermuiala infernala de trupuri și privitorul este descărcat direct în ceremonialul imponderabilelor de la etaj, acolo unde se întîlnesc și se armonizează nu numai autori, stiluri și viziuni disperse, ci și timpuri istorice și forme de gîndire diferite. În mod simbolic, acest spațiu este acela al împăcării, un loc în care materia se
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
de text și de obiect. Mesajul scriitorului, universul său liric sau narativ, coabitează natural cu reprezentările grafice și cu viziunea obiectuală pe care le administrează artistul plastic. în construcția Cărții intră, așadar, cu egală îndreptățire, o dimensiune materială și una imponderabilă. Iar înainte ca textul să devină, prin exercițiul lecturii, din virtualitate, act, Cartea se oferă cititorului ca o realitate fizică, puternic determinată vizual și tactil. Conștientizînd acestă banală situație de fapt, artistul plastic a încercat să disocieze cele două stări
Despre obiectși iluzie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7371_a_8696]
-
să urmărească efecte imediate. Cum scăpăm unul de altul?, o povestire aparent umoristică despre cum îl "urmărea" ziarul "Scînteia" pe un imprudent doritor de abonament, ascunde radiografia societății dominate de un regim totalitar. O proză salvabilă, Frustare, gravitează în jurul unei imponderabile - nevroza. Autoarea se abține, în maniera unui prozator veritabil, să-și numească tema, ca în majoritatea celorlalte povestiri. Discursul, mai autentic aici, e o însăilare de obsesii prinse în sintagme aproximative. Scriitoarea nu se mai apropie frontal de subiect, nu
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
am mai întâlnit nici de-atunci încoace niciodată -, știindu-mă, probabil, un ,fan" al lui Tudor Arghezi (căruia, însă, nu i-am fost nicicând ceea ce vrea să zică acum abrevierea citată, pe-atunci necunoscută, ci doar un devotat însoțitor printre imponderabilele și îngeriile poeziei), mi-a dăruit un plic cu următoarea dedicație: ,D-lui Gh. Pienescu, aceste patru fotografii inedite și probabil de nimeni acum posedate (eu am păstrat clișeele), în amintirea unui timp de două ori revolut: acum cel din
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
putea fi pe picioarele ei, va recupera rapid liceul și apoi se va înscrie la Arte Plastice. După moartea bătrânei, prin 75, a trăit o vreme un adevărat miracol. Se visa noaptea zburând alături de bunică-sa ori chiar în spatele ei, imponderabilă, peste cartierele capitalei. Ziua desena aceste "vederi de sus", rezultatul se asemuia acelor hărți cu care am ieșit din Evul Mediu, cu toate simbolurile desenate în amănunt. Mă lua uneori sâmbăta prin vechile cartiere "să se convingă", descoperirile erau uluitoare
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
reușise să cumpere doi saci de cartofi, unul era pentru noi. Cumpărase și vin alb, și mă invita și pe mine la cartofi fierți, cu unt și pătrunjel. Erau zilele grele care puteau să-și piardă greutatea și să devină imponderabile dacă noi ne adunam jucând mimuri sau pantomime, un fel de scurte comedii (ca la greci și romani!) prin care se exprimau idei și sentimente fără cuvinte, numai prin gesturi și mimică. Intrând în camera mare în care trona biroul
Frații serafimi by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/10018_a_11343]
-
și o lăsase vederea și era atât de înceată, încât nici pe scaun nu putea sta, ci mai mult întinsă pe pat și totuși, când ieșea prin ogradă uneori, lui Ștefan îi părea că e un glob de păpădie ușor, imponderabil. Luciia desfăcuse o fașă, o încălzea lângă cuptor, ca să-i panseze antebrațul, dar Ștefan privind fașa, începu să se creadă iar prunc, urcă în pat și se întinse și gânguri acolo cu mâinile și picioarele în sus și așteptând să
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
mișcările vieții, resimțite ca pulsații sau tresăriri celulare; o ebrietate de numai cîteva clipe, în care germinau intuiții și așteptări de o intensitate aproape dureroasă. Palpitînd tot mai frenetic, celulele sale se ordonau în noi configurații, iar materia lor devenea imponderabilă, încît reverberația unei energii implacabile deschidea, la orizontul minții, ceva ca o fereastră către a doua conștiință. În momentele acelea, Valerian știa că, urmînd traseul unor sinuoase defileuri de profunzime, atomii și moleculele din trupul Mirelei îi invadau propriul trup
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
de un perete proaspăt văruit și prind într-o plasă de fluturi trecutul muribund ești foarte aproape dar nu ating decât o parte răpită de gravitația unei vederi care îmblânzește căderile pot să-nfășor apariția ta, însă ea este o imponderabilă printre blocurile-chilii în care se duc lupte multicolore cu marginile lumii, în orașul în care pășești cu îndrăzneală spre chipul ce sparge zid după zid și lovește cu veșnicia trupul sleit de strânsoarea absenței suflarea e un dar ce nu
Poezie by Florin Caragiu () [Corola-journal/Imaginative/7517_a_8842]
-
de om Variantî Acum când vara dă în clocot sunt prea aproape sau prea departe de trup mă privesc în tăcere mă înfășor într-un fel de ocrotitoare înfiorare aș vrea să-i cunosc taina dar mă strecor printre nimicuri imponderabile bărbatul de alături mă privește îndelung până pătrunde noaptea în el Zodia gemenilor Stele pe o jumătate de cer vii bucăți de carne aprinsă Noaptea în două s-a frânt ziua încă-i departe ce tărâm să alegi văile curg
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]
-
ca un fund de apă tulbure Aud cum vocea i se propagă cu greu, Se lovește de pereți, Se-ntoarce, Se lovește de lucruri: Mă tot gândesc la o fată care-mi place mult... Părul lui de Făt Frumos Plutește imponderabil printre noi, Uneori îl simt deasupra Și-mi imaginez că mă-nvelește. Un pește plat îi trece senzual pe lângă obraz, Apoi se-apropie, Dar din mine doar mușcă și mușcă Bucată cu bucată Din spate. La fiecare mușcătură Vocea mea
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
de toamnă de duminică de aur și har ziua aceasta cu un copac acolo pe deal ascuns în crepuscul și lumina domoală care nu arde nu arde ci doar încălzește și mîngîie 2. atît de ușoară atît de pufoasă apa imponderabilă spumoasă ca pielea unei copile 3. trei morți aliniați ca la morgă pregătiți de nuntă ca niște miri îmbrăcați sufletele lor fîlfîiau din aripi sufletele lor erau răvășite de popoarele de frunze barbare din brumărel trei morți, trei bărbați morți
Poezii by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/16409_a_17734]