20,699 matches
-
grad mai mic. El își pro-pune să țină seama de capacitățile contributive ale fiecăruia. Altfel spus, impozitul crește odată cu venitul sau cu cheltuiala. El poate crește în mod proporțional, dacă rata de impozitare este unică, sau progresiv, dacă rata de impozitare crește odată cu baza fiscală, cum este cazul în multe țări cu impozitul pe venit; al treilea se inspiră de asemenea din principiul egalitar, dar într-o manieră diferită, interesîndu-se de utilizarea mai mult sau mai puțin importantă de servicii publice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
averilor unui individ sau firmă. Dar mărimea sa variază funcție de valoarea patrimoniului; impozitul pe venit se raportează la fluxul anual de resurse. El poate fi proporțional sau progresiv. În acest ultim caz, se practică tranșe de venit, cu rate de impozitare diferite. Cu cît venitul este mai ridicat, cu atît rata marginală de impunere crește; drepturile din accize și alte forme de impozite pe cheltuieli, pre-cum vechea taxă pe cifra de afaceri, sau actualul TVA. În acest caz, mărimea impozitului depinde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
publice și, în fine, un vast program de dereglementări au fost puse în operă. Acestor măsuri privind intervențiile Statului le-a fost adăugată o politică de flexibilizare a pieței muncii. Potrivit teoreticienilor economiei ofertei, cum este A. Laffer, "prea multă impozitare distruge impozitarea". Creșterea ratei prelevărilor obligatorii pînă la un anumit prag generează o creștere a încasărilor, dar depășirea acestui prag duce la rețete fiscale descrescătoare, pentru că agenții economici vor prefera să se odihnească decît să muncească. Oferta de muncă și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în fine, un vast program de dereglementări au fost puse în operă. Acestor măsuri privind intervențiile Statului le-a fost adăugată o politică de flexibilizare a pieței muncii. Potrivit teoreticienilor economiei ofertei, cum este A. Laffer, "prea multă impozitare distruge impozitarea". Creșterea ratei prelevărilor obligatorii pînă la un anumit prag generează o creștere a încasărilor, dar depășirea acestui prag duce la rețete fiscale descrescătoare, pentru că agenții economici vor prefera să se odihnească decît să muncească. Oferta de muncă și capitalul scade
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la un anumit prag generează o creștere a încasărilor, dar depășirea acestui prag duce la rețete fiscale descrescătoare, pentru că agenții economici vor prefera să se odihnească decît să muncească. Oferta de muncă și capitalul scade odată cu creșterea ratei marginale de impozitare (Curba Laffer). Rezultă că trebuie prioritizate cheltuielile publice și redusă rata prelevărilor obligatorii. Anumite critici au fost totuși formulate împotriva acestei teorii. În primul rînd, nu ne este indicat cu precizie acel prag critic al impozitării dincolo de care încasările scad
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
creșterea ratei marginale de impozitare (Curba Laffer). Rezultă că trebuie prioritizate cheltuielile publice și redusă rata prelevărilor obligatorii. Anumite critici au fost totuși formulate împotriva acestei teorii. În primul rînd, nu ne este indicat cu precizie acel prag critic al impozitării dincolo de care încasările scad. În concluzie, nu poate fi determinat nici un optim fiscal plecînd de la aceste analize. În al doilea rînd, această teză are un caracter prea general, ea nu ține seama de specificitățile fiscale naționale și nici de diferențele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sociale). Al doilea tip, de inspirație mai liberală, vizează ameliorarea condițiilor generale de exercitare a activității productive prin: reglementarea sau dereglementarea activităților economi-ce vizînd creșterea ocupării, protecția mediului, legislație privind concurența, piețele publice ș.a. o anumită politică în materie de impozitare a capitalului și a muncii, o alta în materie de amenajare a teritoriului cheltuieli de infrastructură, politici de cercetare, politici comerciale, vamale, politici de schimb etc. 5.1.3.2. Intervențiile directe ale Statului Intervențiile directe ale Statului se traduc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cel mai adesea, în prelevarea de resurse de la regiunile bogate și redistribuirea lor către regiunile sărace. Teoretic creșterea indusă a ocupării și implicit a veniturilor în acestea din urmă, trebuie să conducă cu timpul la o lărgire a bazei de impozitare, la dezvoltare și înlăturarea disparităților. De multe ori, însă, se întîmplă exact contrariul, iar continuarea intervenției statale va spori tot mai mult sarcina fiscală a regiunilor bogate, putînd destructura și aici mecanismele dezvoltării. Deci, o politică și un sistem fiscal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
activități industriale tradiționale intrate în declin și cu o supraofertă de mînă de lucru. Se consideră, de către aceeași Comisie, că cei mai importanți factori determinanți ai dezvoltării regionale sunt: Existența mîinii de lucru calificate și costurile acesteia; Costul creditului; Nivelul impozitării (la nivel local și național); Rata de creștere economică, la nivel național; Nivelul și calitatea reglementărilor; Existența și calitatea infrastructurii; Cursul de schimb al monedei respective; Costul energiei, combustibililor, materiilor prime și materialelor de bază; Politica sectorială practicată; Se observă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în vederea atingerii unor obiective stabilite; cofinanțarea prin contribuția financiară a diverșilor actori implicați în realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare regională. Printre factorii determinanți ai dezvoltării regionale reținem: existența unei mîini de lucru calificate și costurile acesteia; costul creditului; nivelul impozitării; rata națională de creștere economică; nivelul și calitatea reglementărilor; cursul de schimb; costul energiei, al combustibililor, al materiilor prime și materialelor de bază; politicile sectoriale practicate ș.a. În domeniul dezvoltării regionale, la noi, situația actuală se caracterizează prin: centralizare excesivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de administrat, e necesară delimitarea clară a necesarului de cheltuieli, pe categorii și capitole, pentru fiecare nivel administrativ (local, regional și național); în funcție de necesarul de cheltuieli, delimitarea clară a veniturilor cuvenite bugetelor locale, regionale și naționale, practicarea de baze de impozitare distincte; colectarea tuturor impozitelor și taxelor va fi cedată în responsabilitatea autorităților locale. După colectare, acestea vor repartiza eșalonului regional și celui național fondurile care le revin; pentru activitățile desfășurate în comun, se va colabora pe bază de contract între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
directe sau indirecte, pentru toți. Așadar, în general, analiza economică justifică descentralizarea. Una dintre cele mai importante preocupări pentru autoritățile locale trebuie să fie alegerea unei structuri fiscale optime, care să atragă contribuabilii și să conducă la mărirea bazei de impozitare. Această structură fiscală trebuie să cuprindă venituri ușor previzibile, cu incidență locală, iar costurile gestionării materiei fiscale trebuie să fie cît mai mici posibile. Impozitele trebuie să fie clare, încasarea cît mai sigură, pentru a reduce la minimum evaziunea fiscală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
impunere unitar pe întreg teritoriul țării, cu rate fiscale și reguli bine determinate ce revin fiecărui buget, stabilite de către autoritatea centrală; 3) Împărțirea impozitelor stabilite pe aceleași surse (baze), ratele fiind stabilite de autoritatea locală; 4) Practicarea de baze de impozitare separate pentru bugetul central și cel local, veniturile obținute utilizîndu-se distinct; 5) Împrumuturi ale colectivităților locale. Măsura în care sunt practicate cele cinci modalități de finanțare depinde de gradul de autonomie și de condițiile specifice ale fiecărei colectivități. Oricum ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de autonomie și de condițiile specifice ale fiecărei colectivități. Oricum ar fi ele, însă, utilizate, rezultă că autonomia fiscală a autorităților locale nu poate fi decît limitată. De cele mai multe ori, acestora li se impun prin lege limite ale ratelor de impozitare, pentru a se evita astfel diferențe prea mari între regiuni, care ar putea genera fenomenul de migrare a forței de muncă și /sau a capitalului, care ar putea afecta politica economică desfășurată la nivel național. În România, potrivit Legii finanțelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
evidențiază, între altele, fenomenele de extindere urbană sub formă de periurbanizare. Bineînțeles că o atare atitudine strategică a contribuabililor conduce la un răspuns nu mai puțin strategic al colectivităților locale. Lărgirea geografică a cîmpului lor de competențe și deci de impozitare. Mai precis, rezultatul efectelor de debordare, pe de o parte, ca și necesitatea unei anumite adecvări între plătitorii și beneficiarii de servicii, pe de altă parte, conduc la o etajare a administrațiilor publice al căror cîmp spațial de competență variază
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
bărbați și în care rata de ocupare a lucrătorilor vârstnici (41,4 % în 2012) este considerabil mai mică decât media UE. O provocare majoră pentru sistemul fiscal al României este nivelul redus de conformitate fiscală, în special în ceea ce privește TVA și impozitarea veniturilor salariale. Nivelul taxelor de mediu este sub media Uniunii Europene. Datoria publică a României este în continuare scăzută, reprezentând în 2011 un nivel de 34,7 % din PIB. Se așteaptă ca nivelul datoriei publice să ajungă la 38% în
CE vrea egalizarea vârstei de pensionare la bărbaţi şi femei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78719_a_80044]
-
2. Totuși, aceste dividende pot fi impuse în statul contractant în care este rezidență societatea plătitoare de dividende, potrivit legislației acestui stat; impozitul astfel stabilit nu poate depăși însă 15% din suma brută a dividendelor. Prevederile acestui paragraf nu privesc impozitarea societății pentru beneficiile din care se plătesc dividendele. 3. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă venituri din acțiuni, acțiuni sau titluri de folosință, părți miniere, părți de fondator sau alte drepturi - exceptînd creanțe - cu participare la beneficii sau venituri
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
1. Dacă o persoană rezidență într-un stat contractant realizează venituri sau dispune de avere și aceste venituri sau această avere sînt impozabile conform acestei convenții în celălalt stat contractant, atunci primul stat menționat, sub rezerva paragrafului 2, exclude la impozitare aceste venituri sau această avere; acest stat poate însă la stabilirea impozitului pentru restul veniturilor sau pentru restul averii acestei persoane să aplice cota de impozit care ar fi aplicabilă dacă respectivele venituri sau respectivă avere nu ar fi fost
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
sau această avere; acest stat poate însă la stabilirea impozitului pentru restul veniturilor sau pentru restul averii acestei persoane să aplice cota de impozit care ar fi aplicabilă dacă respectivele venituri sau respectivă avere nu ar fi fost excluse de la impozitare. 2. Dacă o persoană rezidență într-un stat contractant realizează venituri care, conform articolelor 10, 11 12 ar trebui să fie impozabile în celălalt stat contractant, atunci primul stat menționat ia în considerare la impozitul pe care acesta trebuie să
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
stat contractant. 3. În sensul acestui articol, beneficiile întreprinderilor de stat române vărsate la bugetul statului sînt considerate că impozit al Republicii Socialiste România. Articolul 25 Nediscriminarea 1. Cetățenii unui stat contractant nu sînt supuși în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligații legate de impunere, diferită sau mai împovărătoare decît aceea la care sînt sau vor fi supuși cetățenii celuilalt stat aflați în aceeași situație. 2. Termenul cetățeni indică: a) toate persoanele fizice care au cetățenia unui stat contractant; ... b
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
aflați în aceeași situație. 2. Termenul cetățeni indică: a) toate persoanele fizice care au cetățenia unui stat contractant; ... b) toate persoanele juridice, societățile de persoane și alte asociații de persoane înființate conform legislației în vigoare într-unul din statele contractante. Impozitarea unui sediu stabil pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu se stabilește în acest celălalt stat într-un mod mai puțin favorabil decît impozitarea întreprinderilor acestui alt stat care exercită aceeași activitate
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
legislației în vigoare într-unul din statele contractante. Impozitarea unui sediu stabil pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu se stabilește în acest celălalt stat într-un mod mai puțin favorabil decît impozitarea întreprinderilor acestui alt stat care exercită aceeași activitate. Această prevedere nu trebuie interpretată astfel încît să oblige un stat contractant să acorde persoanelor rezidente în celălalt stat contractant scutiri și reduceri de impozite în funcție de situația sau sarcinile familiale pe care
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
supuse celelalte întreprinderi de același fel din acest prim stat. 5. Se stabilește că perceperea diferențiată de impozite asupra veniturilor, beneficiilor și averii care sînt prevăzute în Republică Socialistă România pentru întreprinderile socialiste nu contravine prevederilor acestui articol. 6. Termenul impozitare indică în prezentul articol impozitele de orice natură sau denumire. Articolul 26 Procedura amiabilă 1. Cînd un rezident al unui stat contractant apreciază că măsurile luate de un stat contractant sau de fiecare din cele două state contractante îi atrag
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
de orice natură sau denumire. Articolul 26 Procedura amiabilă 1. Cînd un rezident al unui stat contractant apreciază că măsurile luate de un stat contractant sau de fiecare din cele două state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impozitare care nu este conformă cu prezența convenție, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația națională a acestor state, să supună cazul său autorității competențe a statului al carui rezident este. 2. Această autoritate competența se va strădui
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
competența se va strădui, daca reclamația îi pare întemeiata și dacă ea însăși nu este în măsură să aducă o rezolvare satisfăcătoare, să rezolve problema pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competența a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este conformă cu convenția. 3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui, pe calea înțelegerii amiabile, să rezolve dificultățile sau să înlăture dubiile la care poate da loc aplicarea convenției. Ele pot, de asemenea, să se consulte
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]