720 matches
-
Aparenta derivă narativă a intrigii ce începe odată cu declanșarea primei alarme aeriene ce anunță sosirea misilelor trasând pe cer curcubeul gravitației și aducând moarte la sol, este dublată de o diversitate de voci, asumând stiluri foarte diferite, de la cel foarte impresionist al fluxului conștiinței la cel mai sec al scenariului de film. Vastul puzzle de personaje, voci și teme este animat de viziuni paranoice ale unor conspirații ce proliferează în toate direcțiile, pe toate traiectoriile, mai ales de cele trasate de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
la Eminescu. Potrivit teoriei lui C., stilul eminescian nu e produsul abaterii de la normele interne ale limbii române, al „siluirii” acesteia; este, din contra, suprema valorificare a potențialului expresiv specific graiului nostru. Situată principial în diametrală opoziție cu întreaga critică impresionistă, polemizând pe tot cuprinsul, direct sau subtextual, cu monografia călinesciană, Opera lui M. Eminescu, criticând și Poezia lui Eminescu de T. Vianu, Arta cuvântului..., fără a fi izbutit să îndrepte istoria literară pe alt făgaș, a deschis, fără îndoială, atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
stilizat din Rondelurile de porțelan sunt de orientare parnasiană, ca și unele viziuni clasicizante (Ospățul lui Pentaur), cu „exotismul” lor temporal. De simbolism îl apropie pe M. muzica vagă a trecerii (Fântâna, Rondelul lucrurilor, Rondelul lunei), penumbra melancolică a instantaneelor „impresioniste” (Pe balta clară), nostalgia plecărilor, atracția himericului (Tutunul, Castele-n Spania), anticipative tonalități bacoviene (Rondelul orașului mic) și voluptățile senzuale, de mare rafinament, mai ales olfactiv (Rondelul crinilor, Rondelurile rozelor). Utilizarea pe scară largă a refrenului, încercările instrumentaliste, sinesteziile, apelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
transpoziția de senzații, infuzia sentimentului în peisaj, jocul nuanțelor, sugestia. O noapte în Sulina, Pădurea Ulmilor, Soare și grâu, Moară pe Dunăre, veritabile proze simboliste, sunt reluări amplificate ale unor poeme. Notația luminii în schimbare aduce în descriere tușe fluide, impresioniste. Chiar lucrurile, în excelente naturi moarte, primesc un puternic suflu de viață: obiectele vorbesc, prin ele însele, despre timp, oameni și obiceiuri (Casa cu no. 10). M. este între primii noștri prozatori citadini, peisagist urban, evocator al Bucureștilor. Preferințele sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
formule, relativitatea lor, în pofida adverbului cu semnificație categorica réellement. În ciuda atașamentului realiștilor și naturaliștilor, portretul Parizienelor în românul secolului al XIX-lea nu insistă asupra prozopografiei; el este, de regulă, foarte vag, reprezentând o ființă vaporoasa, purtând amprenta unui tablou impresionist: "Mme Arnoux părut. Comme elle se trouvait enveloppée d'ombre, îl ne distingua d'abord que să tête" [Flaubert, L'Education sentimentale, p.80]. Farmecul Parizienei ascunde, în sărăcia detaliilor care o caracterizează, un mister provocator. Pariziana este, de regulă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
p.366]. "C'était une sauvagesse adorable, une fille barbare et voluptueuse, à peine cachée dans une vapeur blanche, dans un pan de brume marine, où tout son corps se devinait" [idem]. Transparență costumului care profilează distinct corpul sugerează pânzele impresioniste. 250 "Et rien n'était d'une gaieté plus clăire que ce carnaval de gamins, ces bouts d'hommes et de femmes qui mélangeaient là, dans un monde en raccourci, leș modes de tous leș peuples, leș fantaisies du român
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ailleurs, leș deux premières fois, elle était aussi en amazone, costume qui lui donnait une liberté de garçon, et dont la longue jupe devait lui sembler une protection suffisante" [ibidem, p.135-136]. 398 Culorile în vogă sunt cele ale pânzelor impresioniste (în special movul) și dau femeilor un aer visător și melancolic. Culorile hainelor au o putere structurantă, fie că fiecare personaj este orchestrat, pe parcursul tuturor aparițiilor, de o culoare, ale cărei nuanț profilează ascensiunea/degradarea socială sau evoluția psihologică, fie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sorte de saveur de son lever, l'impression matérielle et chaude du lit quitté et de la chambre parfumée!" [Maupassant, Fort comme la mort, p.248]. Olivier Bertin, autorul lucrărilor cu subiecte clasice cum ar fi Cléopatre, Jocaste, pictează în nuanțele impresioniste ale modei. "La mode dans un ville où cette déesse est și inconstante (...). A Paris, leș personnes qui suivent exactement leș modes șont extrêmement occupées; elle n'ont pas un moment de la journée à perdre: toilette du lever, toilette du
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
colegi de neuitat. Portretistica - se rețin figurile unor Mihail Galino, N. Luchian, C. Bălănescu, Grigore Manolescu și Aristizza Romanescu - colorează întrucîtva filele nostalgicelor suveniruri. Capacitatea de a admira a autoarei nu îi diminuează reflexivitatea, ea discutând în limitele unei „critici impresioniste”, în care afectul se conjugă cu luciditatea, „concepția” unor întruchipări scenice. Mai există în carte „autocritica”, adică o rememorare, în deplină, orgolioasă conștiință de sine, fără false sfiiciuni, a vieții unei dive căreia ursitoarele nu s-au îndurat să-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
din opera unor mari pictori clasici și contemporani ai lumii ești verificat ce tablouri ai văzut în prima sală de expoziție, să nominalizezi pictorii expuși în cea de-a zecea sală și să-ți aduce aminte ce tablouri aparținând pictorilor impresioniști ai văzut pe peretele de est al penultimei săli. Cam așa trebuie să nominalizezi fosilele conducătoare dintr-o anumită perioadă geologică, dintr-un anumit etaj și să precizezi în ce strat fosilifer anume sunt dispuse. La aceasta se adaugă ?i
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
manieră Grigorescu, o țigancă frumoasă întinsă lenevos cu țigara aprinsă în mână. Deși plecarea i-a fost precipitată, tata a reușit totuși să ia cu el două capete de expresie, unul neiscălit, din școala Băncilă, altul semnat Georgescu în stil impresionist. Le păstrez, împreună cu puținele relicve care ne-au mai rămas după dezastrele prin care am trecut. În acest cabinet copiii nu aveau acces decât cu motive bine întemeiate. Ajutată de Soltana, mama gătea în bucătărie. Mâncarea noastră preferată era șalăul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
din opera unor mari pictori clasici și contemporani ai lumii ești verificat ce tablouri ai văzut în prima sală de expoziție, să nominalizezi pictorii expuși în cea de-a zecea sală și să-ți aduce aminte ce tablouri aparținând pictorilor impresioniști ai văzut pe peretele de est al penultimei săli. Cam așa trebuie să nominalizezi fosilele conducătoare dintr-o anumită perioadă geologică, dintr-un anumit etaj și să precizezi în ce strat fosilifer anume sunt dispuse. La aceasta se adaugă și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
se recompune dintr-o infinitate de experiențe de bază. Elementul fugitiv, integrat operativ și aureolat valoric Într-un mod corespunzător, deschide persoanei posibilitatea unei Înaintări spirituale indiscutabile. Întreaga cultură modernă și postmodernă confirmă fugacitatea și glisarea temporală. Pictura de tip impresionist, arta cinetică, filosofia de tip „romantic” și fulgurația deconstructivistă a metafizicii contemporane - toate acestea demostrează o nouă poziționare față de ceea ce presupune trecerea fulgerătoare a clipei. Timpul omului actual este din ce În ce mai „desfigurat”, parcelat și expus disipării. Experiența așteptării, a răgazului, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
în Parisul dinaintea revoluției 10. Istoria civilizației ar putea fi rescrisă sărind de la un centru cultural la altul, adică de la un oraș de însemnătate majoră la altul. O asemenea întreprindere ar prezenta riscul de a ajunge la observații mult prea impresioniste. E preferabil, de aceea, să ne limităm la un singur exemplu, de pildă la Paris, destinația turistică cea mai căutată din întreaga lume, vizitatorii fiind de 20 de ori mai numeroși decât locuitorii. Alte exemple ar putea fi oferite de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
mulți dintre cei cei mai cunoscuți politicieni italieni de două decenii. Aceia care se află într-o poziție de putere sunt uneori corupătorii și alteori cei corupți. În La Democratie en Amerique, Tocqueville distingea, trebuie să recunoaștem într-o manieră impresionistă, două tipuri de regimuri: aristocratic și democratic. Ilustrul comparatist nota astfel: "Aristocrația și democrația își reproșează reciproc facilitarea corupției: o distincție trebuie făcută. În guvernările aristocratice cei care ajung să conducă sunt oamenii bogați dornici doar de putere. Oamenii de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
de eseul critic pe marginea textelor literare. Așa cum declară în prefața la Plânsul lui Bacovia. O interpretare psihanalitică (1997), inițial teză de doctorat, intenția exegetului ar fi să „retrăiască pe Bacovia, în toate sensurile”, de unde și stilul discursiv - cu devieri impresioniste - în analiza textului bacovian, văzut din perspectiva freudiană și jungiană, într-un demers lipsit de argumentări și redundant nu o dată. SCRIERI: Exerciții de adorație, Cluj-Napoca,1989; Nudul și moartea, București, 1991; Marele Inchizitor, București, 1993; Veghea și Departele, București, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290043_a_291372]
-
exprimării opiniei și judecății de valoare cu privire la practica artistică asistăm la o abandonare a pretențiilor evaluative ale esteticii în favoarea unor poziții descriptive și interpretative. Tipurile de critici dominante, cea tehnică, așa-zis instruită, avertizată, și cea poetică, așa-zis subiectivă, impresionistă, combină date despre dimensiunea cognitivă a artei și experiența estetică. Evaluarea poate fi pusă în relație atât cu descrierea proprietăților artistice și experienței estetice, cât și cu interpretarea, respectiv comprehensiunea și explicarea acestora. Tocmai în acest context teoretic se poate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a delimita anumite criterii și practici comune, despre o critică juridică, care se manifestă prescriptiv printr-un ton legislativ, despre o critică biografică, care se manifestă constatativ prin încercarea de a relaționa viața autorului cu opera sa, despre o critică impresionistă, care se manifestă poetic în încercarea de a exprima sentimentele criticului în raport cu lucrările de artă, și despre o critică pragmatică, care se manifestă strategic prin evidențierea relației stabilite între critic și publicul său119. În raport cu construcția și întrebuințarea teoriei și practicii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o sensibilitate aparte pentru identificarea semnificațiilor și cunoștințe specializate. Descrierea apreciativă stă la baza evaluării implicite, având conexiuni directe mai curând cu retorica decât cu logica. Abordarea sistematică a criticii de artă, în ideea de a studia arta dincolo de discursul impresionist și intimist al criticii apreciative, a dus la apariția criticii analitice. Acest gen de critică presupunea organizarea termenilor, propozițiilor și argumentelor care serveau la construirea discursului asupra naturii obiectelor vizate și asupra intențiilor și circumstanțelor în virtutea cărora a acționat autorul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Neagu Djuvara a permis, și de această dată, ilustrației să preia foarte oportun funcția epică a divagațiilor textuale. În general, toate desenele concordă cu tonul povestirii: culori nuanțate, dispuse în pete discrete; tușe fine, contururi atent sugerate și reprezentări uneori impresioniste, pastelate, utilizate mai ales pentru a sugera distanța ori a evidenția, prin contrast, personajele principale. Volumele sunt delicate, ușor idealizate. Scenele sunt construite cu grijă, printr-o bună corespondență a spațiilor și a personajelor, nu prin simpla aglomerare de grupuri
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
publică apoi, între 1958 și 1968, patru volume de Studii italiene. Problematica diversă și personalitățile avute în vedere acoperă evoluția literaturii italiene de la Dante până în vremea noastră, impunând un specialist de prestigiu. Pentru decriptarea sensurilor operei, B. folosește predilect demersul impresionist și pe cel al criticii istoriste, la care se adaugă în formularea judecăților estetice, și alte metode critice, cele sociopsiho-biografice, printre altele. Stilul nu evită metafora temperată, denotând implicarea uneori puternică, dominantă chiar a emoționalității, turnată însă mai totdeauna în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
munților, codrii deși, dumbrăvile tăinuite, labirintul gârlelor închipuie o fortăreață naturală. Izolarea ei îngăduie încă umanității descrise de S. să își apere valorile. Poetul naturii este totodată un moralist, descoperitor de robustețe sufletească și înțelepciune în această existență retrasă. Pictura impresionistă a peisajului se împletește cu observarea vieții elementare, iar simbioza om-natură prilejuiește pagini antologice, ca în Venea o moară pe Siret..., Împărăția apelor, Uvar, Nopțile de Sânziene, Ochi de urs, Ostrovul Lupilor. Punctul cel mai înalt în studiul sadovenian al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
umane cu funcții complice și inițiative secrete. Dintre nenumărate exemple citabile, o mențiune specială merită strania istorisire Ochi de urs, unde natura se demonizează, ca și cum asupra ei ar fi fost azvârlită o vrajă rea. Tablourile sunt zugrăvite cu tehnica pictorilor impresioniști. Efectele de lumină primează asupra formelor. Culorile preferate - vânătul, argintiul - destramă conturul lucrurilor și le dă o înfățișare ireală, fantomatică. Fiindcă autorul e conștient că retragerea în sălbăticia naturală nu poate fi o soluție istoric durabilă, ci doar schița unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
un mod mai personal și mai evoluat de exprimare, în sensul că încetează să mai descrie forma în integritate ei, mulțumindu-se să o sugereze prin tușe largi și rapide, care capătă coerență deplină de la oarecare distanță, ca în picturile impresioniste. Următorul pas este făcut de I.Andreescu care a încercat să lumineze colorat unele zone sau răspândește tonul în afara granițelor sale creând "ambianță". Dar cel care a făcut să triumfe culoarea în arta românească, cel care a aprins literalmente, pictura
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
care lumina este încorporată ca un atribut al acesteia și umbrele tot colorate, iarăși ca moduri cromatice ale întunericului". Sentimentul de atracție pentru culoarea puternică, expresivă, este nou la Luchian față de culoarea lui Grigorescu și Andreescu și față de întreaga mișcare impresionistă ce se ține în limitele aspectului natural din natură. Caracterul popular al cromaticii lui Luchian a fost, în general, considerat ca o calitate esențială de către istoriografia românească. Luchian n-a teoretizat asupra culorii, dar opera sa și cu deosebire apogeul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]