362 matches
-
care alergătorul va așeza piciorul de ,,bătaie” pe blocstartul din față; * șapte sau nouă pași - mai rar - situație în care piciorul ,,de bătaie” se va așeza în spate. În alergarea până la primul gard contactul cu solul se face pe pingea, impulsia piciorului de sprijin este completă și viguroasă, iar direcția impulsiei este pe un unghi mai deschis decât alergările pe plat; brațele pendulează viguros, îndoite din cot la un unghi de 900; trunchiul grăbește ridicarea și privirea este îndreptată înainte. Lungimea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
față; * șapte sau nouă pași - mai rar - situație în care piciorul ,,de bătaie” se va așeza în spate. În alergarea până la primul gard contactul cu solul se face pe pingea, impulsia piciorului de sprijin este completă și viguroasă, iar direcția impulsiei este pe un unghi mai deschis decât alergările pe plat; brațele pendulează viguros, îndoite din cot la un unghi de 900; trunchiul grăbește ridicarea și privirea este îndreptată înainte. Lungimea pașilor până la primul gard crește progresiv, cu excepția ultimului, care este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mică a vitezei orizontale datorată micșorării reacției tangențiale; * poziția centrului general de greutate (C.G.G.) cade puțin înapoia bazei de susținere; * în același timp C.G.G este proiectat pe o traiectorie mai înaltă, în creștere după penultimul pas, continuând pe rezultanta impulsiei ultimului pas; * trecerea primului gard se poate face în viteză și fără ezitări. Trecerea peste garduri Această fază a oricărei alergări de garduri este o fază complexă deoarece cuprinde mai multe elemente tehnice caracteristice tehnicii pasului alergător de garduri: a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
trunchiului, corpul destinzându-se ca un briceag, ceea ce determină la aterizare o poziție înaltă, favorabilă reluării alergării după gard (fig. 29, 30, 31). a) Atacul gardului se realizează printr-o acțiune de prelungire a timpului de sprijin pe piciorul de impulsie, întinderea energică a acestuia începând din momentul când corpul a atins o înclinare accentuată către gard, favorizând-se astfel obținerea unei traiectorii de zbor mai razantă, adaptată înălțimii gardului. Unghiul de impulsie este mai mare decât la alergările de plat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prelungire a timpului de sprijin pe piciorul de impulsie, întinderea energică a acestuia începând din momentul când corpul a atins o înclinare accentuată către gard, favorizând-se astfel obținerea unei traiectorii de zbor mai razantă, adaptată înălțimii gardului. Unghiul de impulsie este mai mare decât la alergările de plat, fapt ce provoacă înălțarea evidentă a centrului de greutate rezultanta impulsiei fiind și ea mai înălțată și de intensitate mai mare realizată, ca urmare a doi factori: * contracție musculară puternică și rapidă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
atins o înclinare accentuată către gard, favorizând-se astfel obținerea unei traiectorii de zbor mai razantă, adaptată înălțimii gardului. Unghiul de impulsie este mai mare decât la alergările de plat, fapt ce provoacă înălțarea evidentă a centrului de greutate rezultanta impulsiei fiind și ea mai înălțată și de intensitate mai mare realizată, ca urmare a doi factori: * contracție musculară puternică și rapidă; * mișcările de avântare ale piciorului de atac și ale brațului opus acestuia. În momentul începerii atacului, trunchiul este aplecat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și de intensitate mai mare realizată, ca urmare a doi factori: * contracție musculară puternică și rapidă; * mișcările de avântare ale piciorului de atac și ale brațului opus acestuia. În momentul începerii atacului, trunchiul este aplecat înainte în direcția piciorului de impulsie astfel încât orientarea acestuia să ajungă pe direcția rezultantei impulsiei ce trece prin C. G. G. (figurile 29, 30). Piciorul liber (de atac) începe mișcarea din poziția pasului posterior, în care se realizează un unghi mai mic între gambă și coapsă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
doi factori: * contracție musculară puternică și rapidă; * mișcările de avântare ale piciorului de atac și ale brațului opus acestuia. În momentul începerii atacului, trunchiul este aplecat înainte în direcția piciorului de impulsie astfel încât orientarea acestuia să ajungă pe direcția rezultantei impulsiei ce trece prin C. G. G. (figurile 29, 30). Piciorul liber (de atac) începe mișcarea din poziția pasului posterior, în care se realizează un unghi mai mic între gambă și coapsă, continuă prin creșterea vitezei de rotație a coapsei în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
gamba începe acțiunea de pendulare, cu laba piciorului în flexie dorsală. Brațul opus piciorului de atac este dus înainte și ușor în afară, cu palma în jos (nu spre atac); celălalt braț rămâne îndoit pe lângă corp. La terminarea fazei de impulsie (părăsirea solului) segmentele corpului sunt în poziții diferite : * genunchiul piciorului de atac a atins înălțimea maximă; * trunchiul se află pe aceeași linie cu piciorul de sprijin ceea ce înseamnă că impulsia s-a realizat pe traiectoria CGG; * brațul opus este întins
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
celălalt braț rămâne îndoit pe lângă corp. La terminarea fazei de impulsie (părăsirea solului) segmentele corpului sunt în poziții diferite : * genunchiul piciorului de atac a atins înălțimea maximă; * trunchiul se află pe aceeași linie cu piciorul de sprijin ceea ce înseamnă că impulsia s-a realizat pe traiectoria CGG; * brațul opus este întins înainte. Imediat după desprindere acestea își schimbă pozițiile : * piciorul de atac se întinde rapid (extensia gambei) în flexie dorsală; * trunchiul își mărește înclinarea pe piciorul de atac; * piciorul remorcat atârnă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se împiedică trecerea gardului prin săritură, pasul peste gard devenind 131 astfel un pas prelungit. Pentru 110 mg distanța optimă considerată de specialiști este în jur de 1,95m (T. Tatu, D. Alexandrescu, T. Ardeleanu). b) Trecerea gardului După terminarea impulsiei, corpul în zbor are ca obiectiv trecerea cât mai economică peste gard (fig.32,33) și în acest scop se realizează următoarele: * trunchiul se apleacă accentuat peste piciorul de atac, ca mișcarea compensatorie pentru membrele inferioare care sunt ridicate mult
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cel mai scurt; * pasul al II-lea este cel mai lung; * pasul al III-lea, care precede ,,bătaia” este mai scurt decât al II-lea și mai lung decât primul. Această structură a pașilor dintre garduri reflectă pregătirea alergătorului pentru impulsia puternică, asemănătoare cu cea efectuată de săritorii în lungime, de unde și denumirea de „bătaie” a acestei faze. Scurtarea ultimului pas permite o impulsie eficientă de o intensitate mare executată într-o viteză mare. Raționamentul biomecanic explicat la descrierea ultimului pas
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
II-lea și mai lung decât primul. Această structură a pașilor dintre garduri reflectă pregătirea alergătorului pentru impulsia puternică, asemănătoare cu cea efectuată de săritorii în lungime, de unde și denumirea de „bătaie” a acestei faze. Scurtarea ultimului pas permite o impulsie eficientă de o intensitate mare executată într-o viteză mare. Raționamentul biomecanic explicat la descrierea ultimului pas în lansarea de la start până la primul gard este valabil și în execuția pasului al III-lea dintre garduri. Raportul de lungime dintre cei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
La alergările de semifond, contactul cu solul se realizează pe toată talpa pe exteriorul ei, cu rularea până la vârf, iar în cele de fond și mare fond, contactul se face pe călcâi rulându-se toată talpa pe sol. * unghiul de impulsie este mai mic la alergările de semifond, determinând o vârstă mai mare de cursă; * flexia gambei pe coapsă este, în faza pasului posterior, mult mai redusă decât în alergările de viteză (figura 36); * la alergările de semifond și fond, trunchiul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
lansat în tempo moderat, tehnica de alergare trebuie să realizeze următoarele cerințe ale unei alergări eficiente: * asigure echilibrul general al corpului; * să opereze modificări ale pasului alergător în funcție de configurația solului, astfel la urcare pasul alergător este mai scurt, are o impulsie incompletă (derulare incompletă a tălpii), contactul cu solul se realizează exclusiv pe pingea; nu există fază de amortizare, iar trunchiul este înclinat înainte, etc.; la coborâre contactul cu solul se face pe călcâi sau cu toată talpa: pasul este scurtat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
20-1,40 m. Săritura corectă pe obstacol se realizează printr-un pas sărit executat pe o direcție oblică - sus. Desprinderea de la sol se face ca o continuare a alergării, prin scurtarea firească a ultimului pas de alergare, urmată de o impulsie completă a piciorului de sprijin și o pendulare a coapsei piciorului pendulant până la orizontală. Sprijinul pe obstacol și săritura implică avântarea piciorului de atac însoțită de înclinarea trunchiului spre înainte-sus, mișcare ce favorizează traiectoria razantă de zbor a C.G.G. Când
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de zbor a C.G.G. Când piciorul atinge obstacolul, acesta se flextează din genunchi până la un unghi de 90, menținând traiectoria razantă de zbor. Piciorul se așează cu mijlocul tălpii pe obstacol și cu vârful la marginea lui, poziție ce favorizează impulsia care urmează în momentul în care trunchiul depășește verticala obstacolului. Piciorul care a realizat desprinderea, oscilează puternic cu coapsa înainte, până la orizontală și gamba începe să se întindă spre locul de aterizare. faza de zbor, aterizarea și ieșirea din groapă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
accelerare, urmat de trecere în alergare lansată pe diferite distanțe. * alergare cu genunchii sus, exercițiu prin a cărei execuție se poate realiza: dezvoltarea forței mușchilor ridicători ai coapsei; îmbunătățirea mobilității articulare a piciorului; un pas alergător amplu prin realizarea unei impulsii eficiente. Ca formă se poate executa pe loc, cu deplasare, cu sprijin oblic, cu partener care opune rezistență, în tempo mai lent sau mai accelerat, pe distanțe de 10- 20- 30 m și număr de repetări (3-5) determinate de vârstă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu partener care fixează nivelul la care trebuie să ajungă coapsa piciorului pendulant. Indicațiile metodice trebuie să aibă în vedere: modalitatea corectă de sprijin pe sol, realizarea unei mișcări complete de extensie la nivelul piciorului de sprijin în faza de impulsie, extensie la nivelul gleznei, genunchiului, bazinului; ridicarea coapsei piciorului pendulant la orizontală; păstrarea trunchiului într-o poziție perpendiculară pe sol, fără înclinarea lui înapoi. 5.1.c.. Predarea - învățarea alergării cu joc de gleznă Aparent ușor, acest exercițiu solicită multă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pasul lansat de semifond și pasul d repetate și însușite suficient, asigurându-se prin aceasta consolidarea dep și dezvoltarea corespunzătoare a unor indici de forță și viteză. Predarea presupune explicarea exercițiului, explicarea modalității de așezare a piciorului pe sol, caracteristica impulsiei, acțiunea picioarelor, mișcarea brațelor, poziția capului în alergare. * contactul cu pista se va face exclusiv și permanent pe pingea; * pasul este mai lung decât cel lansat în tempo moderat, cu o ridicare relativ înaltă a călcâiului piciorului din spate, fără
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
i este importantă acțiunea de depistare a greșelilo ul eficientizării efortului specific și creșterii rand Explicându-le aceste elemente elevilor, efectuând o ,,apropiere” de tehnica deja cun start și exerciți se urmărește formarea deprinderii de ,,cădere în față” și de impulsie energică ă, țarea tehnicii startulu jos și a s oferă poziția cea mai a antajoasă pentru creștere oscută a startului înalt, precum și legătura dintre mișcările de la comenzile de start, în activitatea de învățare se vor putea folosi următoarele i: Exerciții
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
energic; * piciorul pendulant coboară activ, cu “agățarea” terenului. Pe parcursul elanului cele mai semnificative diferențe ce se manifestă sunt următoarele: * corpul se îndreaptă treptat (70-800) și pe penultimul pas ajunge aproape la verticală; * alergarea este mai activă (ritmată) decât la sprinteri; * impulsia este mai puternică; * coapsa piciorului pendulant se ridică până la orizontală. Pe ultimii 6-8 pași ai elanului se remarcă următoarele aspecte: * pașii ating lungimea maximă optimă; * viteza atinsă este cea optimă; * tempoul alergării trebuie menținut în condițiile realizării unei relaxări funcționale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
realizarea următoarelor acțiuni tehnice: a) redresarea corpului (îndreptarea) la un unghi de aprox. 900 față de orizontală, aceasta se încheie pe penultimul pas și permite piciorului de bătaie să ia contact cu solul înaintea proiecției C.G.G. a săritorului, favorizând efectuarea unei impulsii către înainte sus. b) coborârea C.G.G., cu 5-7cm pe penultimul pas, acțiune ce se realizează prin lungirea acestuia; c) modificarea lungimii pașilor dinaintea bătăii, ultimii 3 pași când crește tempoul acestora în raport cu pașii anteriori și apar diferențe de lungime . Există
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
calității dominante, respectiv a vitezei. II. Bătaia este faza fundamentală a săriturii prin care se realizează: obținerea înălțării verticale, optime și menținerea, în limita posibilităților, a vitezei orizontale. Elemente tehnice esențiale ale acestei faze sunt: a) așezarea piciorului de bătaie (impulsie) pe prag, ce reprezintă momentul decisiv pentru structura dinamică și spațială a bătăii. Așezarea piciorului se face în mod activ, de sus în jos și dinainte înapoi, pe toată talpa. În momentul așezării piciorului de bătaie pe prag / sol, acesta
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
printr-o ușoară cedare în articulația genunchiului, unghiul optim de îndoire fiind 1450, cu limite între 142- 1480. Îndoirea optimă a genunchiului: facilitează orientarea bătăii înainte și în sus și pune mușchii extensori în stare de pretensiune, favorizantă în vederea efectuării impulsiei explozive. Starea de pretensiune trebuie să fie maximă atunci când C.G.G. se află deasupra piciorului de sprijin. Faza de amortizare trebuie să fie cât mai scurtă și în consecință, începerea impulsiei mai devreme mărește amplitudinea acțiunii de bătaie, ceea ce determină o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]