362 matches
-
viteza orizontală care are rol în asigurarea unei rotații complete a corpului în partea a doua a mișcării. Zborul înalt este asigurat de concordanța acțiunilor picioarelor (balans și impulsie) și împingerea din brațe. La răsturnarea înapoi zborul este realizat prin impulsia din picioare și acțiunea energică a brațelor. 7.2.5. Salturi Salturile constau în mișcări de rotație completă a corpului în aer în jurul axelor corpului fără sprijinul mâinilor pe sol. Se pot clasifica după: direcția în care se execută: înainte
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
Inserția terminală se găsește pe falanga a treia a fiecărui deget. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea este de: 1. slab flexor al falangelor degetelor, 2. flexor plantar, 3. supinator-pronator al piciorului, 4. intervine în mers, în faza de impulsie a piciorului, 5. susținerea bolții plantare. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
subzistența individului sau perpetuarea lui, capătă caracter afectiv și emotiv, iar după cum sunt favorabile sau nefavorabile individului ele vor deveni plăcute (atracție, dorință, trebuință), sau neplăcute (repulsie, scârbă, teamă). Întotdeauna ideile particulare afective sau emotive provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere (repulsie), după cum provoacă plăcere (satisfacție) sau neplăcere (insatisfacție). Prin urmare o idee particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
recunoaște 3 etape: 1. alegerea nerațională - în care se realizează apropierea de tipul ideal al speciei, dar de sex opus, cu scopul ignorat însă de conservare a acestui tip, 2. selecția sexuală și 3. dorința de unire (iubire sexuală), acea impulsie irezistibilă de a îndeplini actul reproducerii cu scopul ignorat privind reproducerea speciei, dar care în schimb este însoțit de o vie plăcere până la voluptate. Ca derivate ale acestui instinct sunt: instinctul matern, instinctul familial și instinctul social. “Aceste lucruri atât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
finalitate biologică valabilă. Ambele sunt exemple de transformare a instinctelor în acte voluntare care împlinesc finalitatea fiziologică și biologică. Raționamentul face pe om să reziste până la un punct instinctelor prin ceea ce Paulescu denumea voință inhibitoare ca rezultat al educației, totuși impulsia instinctivă, oricât de puternică ar fi, dispare în fața unui risc serios, mai ales atunci când existența individului este amenințată. Voința inhibitoare ca act voluntar, urmare a raționamentului, nu acționează niciodată asupra reflexelor inconștiente, ci numai asupra celor conștiente, mai ales asupra
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
câte unul pentru fiecare dintre degetele de la II la V. Inserția terminală se găsește pe falanga a treia a fiecărui deget. Acțiunea este de: - slab flexor al falangelor degetelor, flexor plantar, - supinator-pronator al piciorului, - intervine în mers, în faza de impulsie a piciorului, - susținerea bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR (m. tibialis posterior) Origine: - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Inserția terminală se realizează pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mobilitatea stărilor de excitație și inhibiție; - coordonarea neuromusculară; - izocronismul neuro-muscular; - rezistența scoarței (tenacitatea); - existența stereotipului dinamic corespunzător; - rezistența fizică specifică. Viteza de accelerare este determinată de: - viteza de reacție, de demaraj și de repetiție ; - nivelul forței rapide în activitatea de impulsie și de agățare-tracțiune; - capacitatea de mobilizare voluntară pentru efort și capacitatea de concentrare a atenției; - pragul „absolut” și „diferențial” al sensibilității chinestezice, favorizând angajarea în mod progresiv a forței de impulsie, de agățare tracțiune, a frecvenței și amplitudinii mișcărilor; - capacitatea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și de repetiție ; - nivelul forței rapide în activitatea de impulsie și de agățare-tracțiune; - capacitatea de mobilizare voluntară pentru efort și capacitatea de concentrare a atenției; - pragul „absolut” și „diferențial” al sensibilității chinestezice, favorizând angajarea în mod progresiv a forței de impulsie, de agățare tracțiune, a frecvenței și amplitudinii mișcărilor; - capacitatea de relaxare musculară. Viteza de deplasare este cauzată de : - viteza de repetiție; - gradul de stăpânire a tehnicii; - capacitatea de relaxare musculară; - raportul optim între frecvența și lungimea pasului; - nivelul de dezvoltare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
atenției au în vederea numai acțiunea motoare. Semnalul, pocnetul pistolului, nu trebuie plasat în prim-plan, fiind un eveniment inerent, căci el se produce oricum. Revenind la acțiunea de plecare, aceasta coincide cu învingerea forței de inerție și este determinată de impulsiile puternice ale picioarelor, concomitent cu acțiunea de desprindere a palmelor de pe sol, de avântare energică înainte-sus a coapsei piciorului din spate și a brațului opus și de extensie rapidă a piciorului din spate. Brațele servesc drept contrabalansare a acțiunii picioarelor
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de pe sol, de avântare energică înainte-sus a coapsei piciorului din spate și a brațului opus și de extensie rapidă a piciorului din spate. Brațele servesc drept contrabalansare a acțiunii picioarelor și ele trebuie forțate să se miște rapid și continuu. Impulsiile puternice ale picioarelor, dezvoltă forțele care acționează pe durata componentei motorii. Ele au putut fi studiate prin intermediul înregistrărilor cu ajutorul unor dispozitive speciale tensiometrice fixate pe „blocurile de start”. Înregistrările (graficul Nr. 7) realizate au scos în evidență că „cea mai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
25 s, dar mai puternică decât acțiunea piciorului din față care este mai lungă de 0.38 s”. și mai puțin puternică. Aceste studii aduc în prim plan opinii, verificate științific, ce contravin vechilor idei care susțineau că forța de impulsie a piciorului din față este mai mare decât a piciorului din spate. Eficiența startului nu depinde întotdeauna numai de un maximum de forțe aplicate, ci și de momentul și direcția de aplicare. Privind tipurile de start, sunt cunoscute: „startul clasic
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
față de axa de deplasare, care la începutul cursei este mai mare, el micșorându-se până la eliminare după 15¬20 de m (12-16 pași); - așezarea tălpilor în primii pași se realizează pe pingea, înapoia proiecției centrului de greutate pe sol, pe impulsie directă, fapt ce determină lipsa fazei de amortizare; - o dată cu înaintarea și îndreptarea trunchiului, tălpile iau contact cu solul din ce în ce mai înaintea proiecției centrului de greutate, printr-o acțiune de agățare-tracțiune a solului; - viteza de deplasare crește treptat, ajungând la valori maxime
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
temporar. Faza de accelerare se caracterizează prin: - mișcarea de ridicare a genunchiului, în partea anterioară spre orizontală și pendularea gambei înainte, fapt ce asigură creșterea lungimii pasului (fuleului); - contactul tălpii cu solul pe pingea, într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului de masă; - mișcarea energică a brațelor cu coatele îndoite în pendularea anterioară și cu ele întinse în cea posterioară; - o impulsie puternică în sol ca rezultat al acțiunii mușchilor triplei extensii; - creșterea lungimii pașilor (fuleelor); - creșterea frecvenței
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
creșterea lungimii pasului (fuleului); - contactul tălpii cu solul pe pingea, într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului de masă; - mișcarea energică a brațelor cu coatele îndoite în pendularea anterioară și cu ele întinse în cea posterioară; - o impulsie puternică în sol ca rezultat al acțiunii mușchilor triplei extensii; - creșterea lungimii pașilor (fuleelor); - creșterea frecvenței de pășirea ca rezultat al mobilizării și a voinței alergătorului. Prezentările din literatura de specialitate scot în evidență mai multe concepții, privind dinamica accelerării
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de alergare pe distanțe scurte; - atât pentru copil, cât și pentru adult, orice cursă de sprint înseamnă de fapt o serie de salturi controlate pe un picior și pe celălalt, pentru a păstra proiecția centrului de greutate înaintea piciorului de impulsie la fiecare contact cu solul; - copiii aleargă cu frecvențe de pășire mai mari decât adulții. Pe măsură ce cresc (înălțimea corpului și lungimea membrelor inferioare crește), frecvența de pășire se reduce ca rezultat al măririi pârghiilor, copiii au nevoie de o putere
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și dintre trunchi - pământ vor fi egale. Glezna este îndoită înaintea contactului puternic cu pământul. F. Urtebise, 1994, susține că suprafața sintetică pe care se aleargă astăzi impune o noua tehnică de alergare și mai ales învățarea de către copil a impulsiei pe suprafețe artificiale. Despre acest fapt, autorul evidențiază următoarele aspecte: -eficacitatea impulsiei unui atlet depinde de modul cum sistemele lui fiziologice contribuie cu energia elastică și chimică necesară în alergarea de viteză. -pe suprafața sintetică, atletul trebuie să țâșnească ca
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
puternic cu pământul. F. Urtebise, 1994, susține că suprafața sintetică pe care se aleargă astăzi impune o noua tehnică de alergare și mai ales învățarea de către copil a impulsiei pe suprafețe artificiale. Despre acest fapt, autorul evidențiază următoarele aspecte: -eficacitatea impulsiei unui atlet depinde de modul cum sistemele lui fiziologice contribuie cu energia elastică și chimică necesară în alergarea de viteză. -pe suprafața sintetică, atletul trebuie să țâșnească ca o “riglă metalică” și nu ca un baton de plastilină; în noua
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fi numită împingere, ci “întindere”. În acest caz există 3 tipuri de întinderi: -întindere aeriană - când membrul inferior se află în perioada de oscilație; -întindere de tensiune - când începe faza de contact; -întindere de transmitere (propulsia propriuzisă) astfel „faza de impulsie” este mai mult o tracțiune-întindere decât „împingere-întindere” (n.a), adică întindere aproape completă orientată înainte cu o mai puternică componentă a forței orizontale ca acțiune și implicit și reacțiune. F. Urtebise, 1994. În altă ordine de idei, puterea (mecanică) este
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
aspecte: 1. traseul de deplasare a picioarelor și brațelor trebuie să fie strict spre înainte, nu spre exterior sau interior; 2. înaintarea este dată de acțiunea de extindere completă a genunchiului și gleznei în perioada de sprijin, în faza de impulsie; Este discutabilă, (n.a.) extinderea completă a genunchiului în condițiile tehnicii de alergare pe pistele sintetice; 3. echilibrul corpului trebuie menținut prin ținerea capului, umerilor și trunchiului într-o aliniere naturală, aproape de verticală, fără aplecări exagerate din șolduri; 4. eliminarea contracțiilor
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în partea anterioară (adică succesiunea de mișcări ale piciorului ce se desfășoară în partea anterioară a corpului) și o limitează pe cea posterioară. O prelungire a mișcării în partea anterioară avantajează înaintarea, iar o scurtate în partea posterioară asigură o impulsie mai puternică. Reducerea forțelor de frânare sau reducerea forțelor ce descresc viteza de deplasare a sprinterului se realizează în primul rând prin modalitatea de luare a contactului cu solul, nu prea departe față de proiecția centrului de masă al corpului, printr-
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fază a alergării de viteză a preocupat și pe alți specialiști. K. Wiemann (1986), citat de W. Wonstein, 2007, o numește „fază de sprijin” sau „de susținere”, fiind componenta dinamică esențială în probele de sprint prin acțiunea de frânare și impulsie. Acțiunea de frânare și impulsie transformată în forță de reacție de sens pozitiv determină viteza de deplasare. Modalitatea de realizare a perioadei de sprijin determină viteza de execuție, dar la rândul ei aceasta este influențată și de „mișcarea piciorului în timpul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a preocupat și pe alți specialiști. K. Wiemann (1986), citat de W. Wonstein, 2007, o numește „fază de sprijin” sau „de susținere”, fiind componenta dinamică esențială în probele de sprint prin acțiunea de frânare și impulsie. Acțiunea de frânare și impulsie transformată în forță de reacție de sens pozitiv determină viteza de deplasare. Modalitatea de realizare a perioadei de sprijin determină viteza de execuție, dar la rândul ei aceasta este influențată și de „mișcarea piciorului în timpul de curbă”, adică în timpul de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
forța aplicată suprafeței de contact, care la rândul ei sporește lungimea fuleului (zborul) ceea ce coincide cu o deplasare a corpului mai lungă și scădere a timpului de contact al piciorului cu solul. Deci, eficiența crescută se obține atunci când forța de impulsie este mare, iar timpul de contact al piciorului cu solul este mic. Marii alergători de viteză, după cum s-a precizat deja, dezvoltă în timpul alergării forțe ce măresc faza de zbor și scad faza de impulsie, fapt ce asigură o mărire
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
se obține atunci când forța de impulsie este mare, iar timpul de contact al piciorului cu solul este mic. Marii alergători de viteză, după cum s-a precizat deja, dezvoltă în timpul alergării forțe ce măresc faza de zbor și scad faza de impulsie, fapt ce asigură o mărire a frecvenței și a lungimii pașilor. În activitatea practică această problemă nu este una simplă, deoarece mărirea frecvenței duce la scăderea amplitudinii și invers. Se mai știe că în opinia unor practicieni cu experiență, bazați
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
L. Seagrave, 1996, la Congresul antrenorilor de atletism de la Roma, din același an, au adus câteva clarificări ale tehnicii pasului de alergare pentru viteza maximă. Vom releva în continuare aceste idei care aprofundează în același timp și câteva aspecte ale impulsiei pe suprafață sintetică: a. sprinterii, în alergare, se deplasează pe direcția orizontală de-a lungul pistei, iar forța care acționează are atât o componentă orizontală cât și una verticală. Forța verticală este necesară pentru ridicarea și coborârea centrului masei sportivului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]