1,306 matches
-
teoriilor psihologice și a tehnicilor ce pot fi aplicate în sport și în exerciții, în vederea îmbunătățirii performanței și a cultivării capacităților celor implicați în activitatea fizică . Scopul antrenamentului psihologic este să învețe să se creeze consecvent tensiunea mentală ideală care impulsionează acele calități fizice ce permit sportivilor să dea tot ce este mai bun. Factorul psihologic este hotărâtor în obținerea performanțelor de valoare în marile întrecerii atunci când se înfruntă sportivi cu un nivel ridicat de pregătire tehnică, tactică, fizică. Însemnătatea, fie
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
asupra ț...rănilor și s... adopte o atitudine mai conciliant... făt... de naționalit...ți. S-ar fi putut crede c... aceast... schimbare circumstanțial... va fi menținut... și chiar accentuat... dup... Încheierea conflictului. S-a Întîmplat Ins... exact contrariul. Stalin a impulsionat trecerea sub control a colhoznicilor (c...rora li s-au impus din nou obligații foarte grele) și Îngenuncherea naționalit...ților. Toți cei care reușiser... s... scape o vreme de sistemul stalinist au fost considerați În cel mai bun caz suspecți
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
dezvoltarea comerțului. Folosind moneda metalică era lesne de dedus că mai mulți bani în circulație putea însemna o posibilitate mai mare de a mobiliza și de a dezvolta schimbul economic. A. Smith, așa cum spuneam, nu recunoaște posibilitatea banilor de a impulsiona în vreun fel activitatea economică. A. Smith vorbește despre o "neutralitate logică a banilor"729. În anul 1691, John Locke 730 determină existența unei stricte proporționalități între masa monetară și nivelul general al prețurilor. De asemenea, "în concepția lui David
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
să mai spunem că legea ciclurilor economice este implacabilă 1. O economie intră în criză mai devreme sau mai târziu, în momentul în care își consumă capacitățile de dezvoltare și posibilitățile de expansiune ale unui ciclu economic. Moneda, deci, poate impulsiona economia, dar nu creează economia. Economia este creată de oameni, de resurse, de inteligență, de competitivitatea și capacitățile pe care le dezvoltă o națiune. Pietrele devin pâine doar prin om și celelalte resurse, ele nu devin pâine de la sine. Fig
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economii cea financiară și cea reală, așa cum vom mai vedea, se declanșează și crizele economico-financiare. Există un temei fundamental pentru care folosința monedei de hârtie a prins atât de bine în economie și anume permanenta putere a sa de a impulsiona activitatea producției și mai ales ocuparea. După modul în care expansiunea monetară încurajează cererea, cererea impune ocuparea deplină, iar ocuparea înseamnă progres, liniște și împăcare socială. În aceste condiții putem spune că expansiunea monetară nu este o simplă teorie care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
guvernele le pot avea ca urmare a folosinței raționale a banului în susținerea expansiunii economice și în fructificarea tuturor oportunităților pe care le oferă realitatea economică. Există, în consecința demonstrației anterioare, funcție de producție a monedei? Există capacitatea monedei de a impulsiona economia? Această capacitate, funcție a sa, acționează în sine? Depinde manifestarea acestei funcții de conținutul economic și social al unei țări și de contextul economic global, atunci când discutăm de moneda contemporană. Răspunsurile sunt acum simplu de aflat. Da, există o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de "încălzire" a economiei, accelerarea vitezei de rotație a monedei, presiuni inflaționiste. Expansiunea economică este susținută de regulă printr-o expansiune monetară, realizată printr-o politică relaxată a dobânzii bancare. Evident că așa cum discutam în alt capitol, banii ieftini pot impulsiona activitatea economică și viteza de consumare a ciclului economic respectiv. Măsura în care acești bani ieftini se găsesc sau nu în inflație depinde de un set de caracteristici ale economiei pe care le-am enumerat la momentul respectiv. NBER arată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economie politică globală, Editura Economică, București, 2010, p. 43. 703 Nicolae Dardac, Teodora Barbu, Monedă, bănci și politici monetare, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 2005, p. 116. 704 Ibidem, p. 117. 705 Acordurile de la Bretton Woods au anticipat și impulsionat dezvoltarea economiei internaționale și a globalizării economice. Lumea ieșea astfel din epoca economiilor naționale și intra în epoca economiei modiale. Pentru doctrina economică a "economiilor naționale". Vezi Fr. List, Sistemul național de economie politică, Editura Academiei RSR, București, 1973. 706
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
daco-romană este atestarea, în vechile scrieri bisericești, a expresiei "Doamne, miluiește", care provine din "miserere Domine", folosit în Biserica latină, după cum a arătat Petre Ș. Năsturel, ceea ce demonstrează elaborarea unei "forma mentis".25 Cultul martirilor în spațiul daco-roman a fost impulsionat de practicarea acestuia în bisericile de pe malul drept (sudic) al Dunării. Anul liturgic, marile sărbători, în nordul Dunării, erau: Nașterea, Boboteaza, Paștele, Înălțarea, Cincizecimea. Ritul funerar în Dacia nord-dunăreană, universul funerar al credincioșilor locali erau dominate de numeroase elemente păgâne
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Oltenia dintre Dunăre și "Brazda lui Novac", creștinismul se leagă de populația latinofonă, locală ori venită din sudul Dunării, și nu aparținea grupurilor alogene. Prin urmare, având ca punct de plecare comunitățile creștine răzlețe din spațiul și timpul Daciei romane, impulsionat prin acțiunile concertate, statornice și decisive provenite din sudul Dunării, în timpul lui Constantin cel Mare, creștinismul a cuprins treptat întreaga populație nord-danubiană, mai ales în intervalul 350-450. Învingând în timpul acesta rezistența păgânismului, el s-a generalizat treptat și în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
călugării sciți", implicați în controversele teologice din secolul al VI-lea, amintim pe Leonțiu de Bizanț, Ioan Maxențiu, Petru Diaconul ș. a. În secolele V-VI, în Scythia Minor, s-a constituit o adevărată rețea episcopală, ceea ce nu putea decât să impulsioneze creștinismul. Episcopia Scythia Minor, sub aspect canonic, depindea de Patriarhia de Constantinopol, iar episcopii tomitani aveau drept de jurisdicție (control) asupra creștinilor din stânga (nordul) Dunării, episcopia fiind înzestrată cu un apartat bisericesc numeros. Încă de la sfârșitul secolului al IV-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nord-vestul Daciei, bastion al păgânismului, materiale creștine din secolele V-VI lipsesc cu desăvârșire. La sud și est de Carpați crește numărul materialelor creștine, în aceste secole, ceea ce probează aici un adevărat misionarism creștin de factură internă, fapt ce a impulsionat răspândirea creștinismului. În Muntenia, s-au aflat obiecte creștine în județele Ialomița și Prahova, la Dulceanca (jud. Teleorman), București-Străulești, Cândești (jud. Buzău), Băleni (jud. Dâmbovița), Budureasca (jud. Prahova). În Moldova, în secolele V-VI, obiectele aflate indică creștinarea unei mari
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cavaleri germani, care au descoperit în teritoriile baltice un nou teren de cruciată. Aceasta avea să devină, în secolele XII-XIII, o realitate permanentă în regiunile menționate. Înființarea, în 1202-1203, a Ordinului de călugări-cavaleri, "Milites Christi", Gladiferii (Purtătorii de spadă), a impulsionat expedițiile în teritoriile baltice. După înființarea orașului Riga, la gurile Dvinei, cucerirea germană a înaintat spre interior și spre nord, în regiunea Livoniei, convertită treptat la catolicism. Începând cu 1215, aria cuceririi germane s-a extins asupra Estoniei, care, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
convertească pe ungurii păgâni de la periferia Europei, în a doua misiune din 1234-1235dominicanul Iulian a reușit convertirea lor la creștinism, după ce a ajuns singur în regiunile lor de la răsărit de Volga. Pătrunderea (atacul) mongolilor dincoace de Urali, în 1236-1237, a impulsionat încă o dată apropierea de Roma, în sânul lumii ruse. Ajuns în țara mordvinilor, locuitori păgâni din zonă, dominicanul Iulian află despre dorința lor de a se converti la creștinism. Reușitele lumii catolice în spațiul cuman, rus apusean și baltic, la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cumani și mongoli. Astfel, așezarea de la București ce data încă din secolul al XI-lea, ocupa o mare suprafață. În procesul de accelerare a urbanizării, un rol l-au avut factorul politic și cel bisericesc, voievodatele și episcopiile existente au impulsionat viața urbană. Concret, la Curtea de Argeș, încă de la sfârșitul secolului al XII-lea, luase ființă o curte voievodală, iar în secolul al XIII-lea, aici se afla reședința, prima capitală a Țării Românești. Argeșul oferă un model de habitat urban pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pentru a înlătura dominația baronilor. La moartea sa, în 1301, regatul ungar se afla în plină descompunere. Însă destrămarea regatului arpadian a avut pe lângă componenta politică și una confesională: șocul invaziei mongole din 1241 a redus considerabil influența papalității, care impulsionase politica confesională anterioară a regatului și a blocat, practic, prozelitismul catolic. Toleranța față de schismatici (români) și păgâni (cumani) a luat proporții sub Bela IV și Ladislau Cumanul. Relaxarea presiunii confesionale a fost o caracteristică a politicii regalității ungare, după 1241
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
era rezultatul unui îndelungat proces de dezvoltare social-economică, în condițiile dominației populațiilor migratoare, de stepă, în special a cumanilor și mongolilor. Extinderea schimburilor comerciale, favorizată de apariția târgurilor și orașelor, intensul comerț de tranzit au asigurat premisele economice ce au impulsionat efortul de unificare politică a teritoriilor est-carpatice. Portulanul lui Angelino Dulcert din 1339 notează de-a lungul drumului comercial ce trecea prin Moldova, legând Marea Baltică de Marea Neagră, mai multe târguri: Baia, Siret, Suceava. Iorga atribuie și el un rol Maramureșului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
evolutiv intern, firesc, a fost perturbat de invazia și dominația mongolă și de politica expansivă a regalității ungare. Confruntările cu Hoarda de Aur și cu regatul Ungariei, ca și întărirea pozițiilor Poloniei și Lituaniei la hotarele nordice ale țării au impulsionat unificarea formațiunilor teritoriale românești de la est de Carpați. Pe de altă parte, nu se poate nici susține că organismul statal din Moldova a apărut ca o necesitate de a asigura securitatea importantelor căi comerciale ce legau centrele hanseatice cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
traducea într-o specializare îngustă. Astfel apărea așa-zisul fenomen al „miopiei strategice”, concretizat în faptul că nu se „vedeau” avantajele sau implicațiile pe termen lung ale unui fenomen. Noua orientare strategică, indusă de utilizarea efectului economiei de scop, a impulsionat diferite strategii de creștere, nu numai diversificarea de tip conglomerat, specifică marilor corporații americane. În realitate, diferența dată de demarcația dintre diversificarea de tip conglomerat și diversificarea de tip concentric este discutabilă și se bazează pe elemente convenționale, mai degrabă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de căutare a deciziilor posibile, cu diminuarea riscului asociat rezultatelor. Chiar dacă anumite explicații teoretice nu au o confirmare practică satisfăcătoare sau sunt considerate a avea o argumentație insuficientă, se poate considera pozitiv faptul că ele induc un comportament prudent și impulsionează cercetări suplimentare. Este logică o abordare prudentă și atunci când se utilizează experiențe trecute pentru transferul de know-how legat de costuri. O talie economică optimă determinată acum zece ani s-ar putea dovedi inadecvată în contextul actual. 1.3. Exemplu de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
percepția legată de prețul produselor, mai exact raportul preț/calitate. Se pare că opțiunile strategice imprimate de Ioan Bălan se dovedesc justificate de ceea ce se prognozează pentru piața românească a produselor lactate în anii postaderare. Dispariția unor bariere vamale va impulsiona consumul unor produse de import la prețuri comparabile cu cele ale producătorilor autohtoni. Spre exemplu, laptele UHT de import va duce probabil la coborârea prețurilor acestui produs pe piața românească. Un șoc similar va exista și în zona brânzeturilor, unde
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
economică, pentru că există exemple interesante din alte părți ale lumii, unde echipe sportive au reușit să genereze un impuls economic care a antrenat afacerile zonei și au generat, ele însele, afaceri deosebit de rentabile. Cazul orașului italian Napoli, care și-a impulsionat viața economică prin echipa de fotbal animată de starul argentinian Diego Maradona, sau cel al orașului Chicago, ce a resimțit efectul economic pozitiv al echipei de baschet Chicago Bulls, animată de starul Michael Jordan, sunt doar două exemple. Dar paralela
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Giulio Cesare Croce della Lira, Le sottilissime astuzie di Bertoldo (1592). Interesul cărții trece de la înțelepciunea lui Solomon, înlocuit cu regele longobarzilor, la eroul popular Bertoldo, înzestrat cu vervă, spirit satiric mușcător și independență față de convențiile și servilismul de la Curte. Impulsionat de succes, Croce continuă povestirea cu isprăvile lui Bertoldino, iar scriitorul Camillo Scaligeri della Fratta compune un text despre Cacaseno, nepotul lui Bertoldo. Acest ciclu de povestiri, bogat în snoave, farse, proverbe și enigme cu răspunsuri epigramatice, a fost transformat
BERTOLDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
dezbaterii publice sunt creșterea economică și dezvoltarea. Specializarea științelor economice a favorizat canalizarea energiilor intelectuale din mediul academic spre cele două domenii care s-au cristalizat în teorii distincte. Atât teoria creșterii economice, cât și cea a dezvoltării au fost impulsionate de apariția și consolidarea macroeconomiei keynesiene. Dar evoluția acestor teorii se datorează, în mare parte, altor factori și circumstanțe decât interesul profesional și curiozitatea intelectuală a economiștilor. În bună masură, contextul politic și realitățile sociale explică concentrarea preocupărilor de cercetare
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
holistică sau integratoare a lui Adam Smith este totuna cu viziunea asupra dezvoltării unei națiuni. În ultimă instanță, scopul științei economice nu este altul decât acela de a descoperi căile creșterii unei națiuni, cum ar spune Simon Kuznets, de a impulsiona creșterea economică modernă. În pofida consacrării teoriei microeconomice (școala marginalistă) și a altor curente dizidente în gândirea economică, nici unul din marii economiști, timp de un secol și jumătate după Adam Smith nu și-a pus problema formulării unei teorii distincte a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]