1,694 matches
-
amenințare potențială serioasă sau ireversibilă asupra sănătății sau mediului Înconjurător, unde există nevoia de a acționa pentru a reduce hazardul potențial Înainte de a exista o dovadă irefutabilă a efectelor dăunătoare, luând În considerare costurile și beneficiile probabile ale acțiunii și inacțiunii”26. Principiul precauției este elaborat să permită autorităților guvernamentale să raspundă preventiv, precum și după ce stricăciunile au avut loc, cu un nivel mai scăzut de evidență științifică decât a fost norma În trecut. „Certitudinea științifică” a fost temperată de noțiunea de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la K.W. Thomas (Steers, 1988, pp. 366-369); autorul ne propune patru stadii ale apariției conflictului: 1) frustrarea - conflictul apare în momentul în care, așa cum am văzut când ne-am referit la o posibilă definiție, cineva devine frustrat de acțiunea/inacțiunea altcuiva; 2) conceptualizarea - în cadrul acestui stadiu, părțile încearcă să stabilească natura problemei, caută o posibilă rezolvare a acesteia, încearcă să înțeleagă cum dorește cealaltă parte să rezolve conflictul; această stare este denumită de K. Thomas o stare de „rezolvare de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putea fi presa interbelică, preocupată de mulajul propriei identități, entuziast apreciată de comentator. SCRIERI: „Iubite cetitoriule...”. Lectură, public și comunicare în cultura română veche, București, 2001; Mass-comedia. Situații și moravuri ale presei de tranziție, București, 2001; Intelectualul român față cu inacțiunea. În jurul unei scrisori de G. M. Tamaș, București, 2002. Ediții, antologii: Șerban Cioculescu, introd. edit., București, 1987; Lucian Blaga, Luntrea lui Caron, postfața edit., București, 1990 (în colaborare cu Dorli Blaga); Cercetarea literară azi. Studii în onoarea profesorului Paul Cornea
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
Locul variabilelor culturale în explicarea acțiunii rămâne neclar. Totuși, consistența asocierilor dintre unele caracteristici biografice și disponibilitatea pentru implicare mă fac să cred că resursele culturale joacă un rol secundar, mai ales acela de instrumente pentru justificarea acțiunii sau a inacțiunii. Chiar și identitățile de lider sau de activist, care pot fi formate de-a lungul unei lungi cariere de implicare și succese în diverse situații, sunt doar mediatori între un impuls inițial pentru implicare și instanțe ulterioare de participare mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din partea unei persoane, a societății; persoana care suferă urmările unei întâmplări nenorocite, cum ar fi boala, accident, catastrofă. Astfel, prin victimă se înțelege orice persoană umană care suferă direct sau indirect consecințele fizice, materiale sau morale ale unei acțiuni sau inacțiuni criminale (Mitrofan, Zdrenghea, Butoi,1994, p. 69). Însă nu orice ființă umană care suferă o consecință a unui act criminal poate fi considerată victimă, pentru această calitate fiind necesar să mai fie îndeplinită o condiție: persoana care a suferit consecința
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
consecință a unui act criminal poate fi considerată victimă, pentru această calitate fiind necesar să mai fie îndeplinită o condiție: persoana care a suferit consecința să nu își fi asumat conștient riscul, deci să ajungă jertfă în urma unei acțiuni sau inacțiuni criminale făra să vrea. Pe de altă parte definiția introduce o serie de elemente prețioase pentru înțelegerea fenomenului victimal, precizând pe langă consecințele directe și pe cele indirecte, pe lângă consecințele fizice sau materiale și pe cele morale, adesea mult mai
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
altor tratamente umilitoare ori degradante, dreptul de a fi crescut în condiții care să-i asigure dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială .Legea a prevăzut situațiile în care un copil poate deveni victimă, interzicând în mod expers acțiunile sau inacțiunile de natură să aducă atingere drepturilor acestuia, arătând modalitățile efective de protecție, precum și măsurile ce trebuie luate în asemenea situații. Protecția minorilor victimă prin Legea 678. Protecția și asistența victimelor traficului de persoane. Potrivit alin.4 al art.26 „minorilor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
răspuns cognitiv, fiziologic, psihosenzorial și comportamental se auto-întrețin prin bucle de întărire. Evitând să înfrunte situația fobogenă, pacientul are sentimentul că nu activează răspunsul fiziologic dar, în paralel, sentimentul de neputință și de ineficiență în fața declanșării acestei reacții psihofiziologice perpetuează inacțiunea sau evadarea, amplifică aprehensiunea anxioasă și accentuează sentimentul său de vulnerabilitate. Obiectivul esențial al terapiei constă, deci, în ruperea acestui cerc vicios: - prin propunerea unor instrumente care să controleze reacția emoțională și să amplifice sentimentul de eficiență personală, - ajutând pacientul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
murdară decât să fiu fraier (w > z); vreau să am curtea curată, dar numai dacă tu ești fraier (y > x). Astfel, în timp ce „Asigurarea” poate obține o acțiune satisfăcătoare de pe urma unei hotărâri unilaterale a unuia dintre jucători, „Dilema prizonierului” produce doar inacțiune, deoarece ambii jucători decid rațional să nu coopereze. În timp ce „Asigurarea” se rezolvă prin comunicare cinstită, iar „Lașul” folosește comunicarea ca parte a procesului său de negociere, în „Dilema prizonierului” comunicarea este complet irelevantă, căci nimic din ceea ce poate spune sau
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
necesar bunuri care să fie raționale și dezirabile pentru acei indivizi din comunitatea respectivă care ar trebui să-și asume în mod voluntar costurile de producție. Într-un joc de tip „Asigurarea” de n persoane, indivizii preferă acțiunea colectivă față de inacțiune, dar numai în cazul în care sunt siguri că un număr suficient de alți indivizi vor acționa și ei. Într-o societate mare este dificil să se facă un astfel de schimb de informație la nivelul necesar. Costurile specifice de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de consum, de acțiune etc. Ea se manifestă printr-o inflație necontrolată a aspirațiilor și opțiunilor și printr-o dilatare a subiectivității. Autonomia și libertatea personală, în confruntare cu o mulțime de opțiuni posibile, riscă să genereze o stare de inacțiune și de perpetuă prospectare. Prea multe scopuri posibile și nici unul mobilizator, prea multe căi de acțiune și nici o opțiune pentru o alternativă, o permanentă reflecție și nici o decizie, chemarea căii impuse, inexistența ei și căderea în depresie. Maladia depresiei psihice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
perpetuă prospectare. Prea multe scopuri posibile și nici unul mobilizator, prea multe căi de acțiune și nici o opțiune pentru o alternativă, o permanentă reflecție și nici o decizie, chemarea căii impuse, inexistența ei și căderea în depresie. Maladia depresiei psihice, convertită în inacțiune, este de fapt reversul identitar al lipsei de construcție a sinelui și al lipsei de suport în protecția structurală dispărută. Cealaltă maladie e generată de confuzia valorică și de starea anomică specifice tranziției. Este maladia confuziei valorice. Știm că orice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fie aduse daune ireversibile. Funcționarul responsabil și-a justificat decizia afirmând că refuzul de a recurge la toate mijloacele pentru a afla locul unde este ascuns copilul punea poliția sub acuzația de a fi făcut posibilă crima prin așteptare și inacțiune. Cunoscuți juriși germani au apreciat că, în acest caz, încălcarea unei interdicții legale ar putea fi justificată în măsura in care reprezenta singura posibilitate care mai stătea la îndemână pentru a încerca salvarea vieții unei ființe nevinovate. Președintele Asociației Judecătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
excrescență inutilă, e parte a jocului psihologic dintre detectivul particular aflat el însuși la marginea câmpului infracțional și polițiștii a căror brutalitate nu mai poate fi ținută sub control. Straniul armistițiu stabilit între Marlowe și polițiști trebuie să ia forma inacțiunii aproape absurde, dar perfect motivată de confruntarea psihologică dintre cele două tabere. Deși își petrece noaptea într-o așteptare plină de tensiune în fața unui personaj a cărui minte pare complet confiscată de maniile jocului de cărți solitar, Marlowe știe că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu violenței. Parafrazând definirea pe care o dă David Gil abuzului copilului, Mildred Pagelow sugerează următoarea definiție pentru violența intrafamilială: „violența intrafamilială se referă la orice act comis sau omis de către membrii familiei și orice consecințe ale acestor acțiuni sau inacțiuni, prin care alți membri ai familiei sunt deprivați de drepturi și libertăți egale și/sau care impietează asupra dezvoltării lor optime și asupra exercitării libertății de alegere” (Pagelow, 1984, p. 21). Această definiție este mult mai cuprinzătoare în ceea ce privește natura violenței
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Editura Medicală, București, 1984, p. 608) CITAT RETRAS!!! Întreruperea cursului prescripției extinctive. 25. Principiu și justificare. Stingerea dreptului la acțiune prin efectul prescripției presupune, pe de o parte, o Încălcare a dreptului subiectiv al titularului, iar pe de altă parte, inacțiunea sau pasivitatea din culpă a titularului dreptului. Dacă una din aceste condiții dispare, fie că creditorul iese din pasivitate, fie că debitorul nu se mai Împotrivește dreptului, continuarea cursului prescripției nu-și mai găsește justificare. Drept urmare, acest curs se Întrerupe
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de menținut prin integrare; asocierile labile și entropice între comportamentele de cooperare și cele de confruntare ale actorilor organizaționali cenzurează viabilitatea acestei formule de întemeiere pe cunoaștere. O evoluție conformă unui asemenea scenariu este susceptibilă a interveni în condiții de inacțiune sau de întârziere a concertării, la scară națională, a eforturilor de susținere a avansului țării către societatea cunoașterii. Scenariul dezvoltării strategice este unul bazat pe proiecte care vizează întemeierea pe cunoaștere prin facilitarea transformărilor adecvate în organizații existente și prin
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
frică de acțiune, pentru că nu poate reacționa, atunci realitatea nu-l mai interesează. Atunci vine incuriozitatea (oboseala nervoasă, neurastenia, a fost definită și ca o rarefiere a stărilor sufletești). Incuriozitatea este vestitul "urît" (ennui) al lui Baudelaire. 20. ... oboseala, deziluzionarea, inacțiunea, slăbind instinctul vieții, slăbește și instinctul moral. Și, la sufletele de elită, locul instinctului moral îl ia întotdeauna simțul estetic. Un "pervers" rafinat se abține de la o faptă rea, numai dacă, pe lângă rea, e și inestetică. 21. Legea vieții este
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de pe munte și am descoperit în schimb, demnitatea. Haina neputinței. Până când ai sosit tu. Vultur-în-Zbor izbucni: — Virgil, ce să fac? Ce pot să fac? Ah, exclamă Virgil, lingându-și buzele cu frenezie. Aici voiam să ajung. Poți alege între retragere, inacțiune și acțiune. Nu-i nici o rușine în nici una din ele. — Nu înțeleg, spuse Vultur-în-Zbor. — Retragerea înseamnă să ieși afară și să te lași linșat. Nu-i deloc plăcut. Sau să te furișezi cumva afară și să cobori muntele, lăsând evenimentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
înseamnă să ieși afară și să te lași linșat. Nu-i deloc plăcut. Sau să te furișezi cumva afară și să cobori muntele, lăsând evenimentele să-și urmeze cursul. Sincopele temporale, febra și toate celelalte. Să le lași în urmă. Inacțiunea înseamnă să rămâi pe loc și să aștepți să vezi dacă Iocasta te aruncă în gura lupilor. Acțiunea implică totuși mai degrabă să faci ce-ți spun eu. — Tu ai ales inacțiunea, spuse Vultur-în-Zbor. N-ai făcut prea multe în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și toate celelalte. Să le lași în urmă. Inacțiunea înseamnă să rămâi pe loc și să aștepți să vezi dacă Iocasta te aruncă în gura lupilor. Acțiunea implică totuși mai degrabă să faci ce-ți spun eu. — Tu ai ales inacțiunea, spuse Vultur-în-Zbor. N-ai făcut prea multe în ultimul timp. — Normal, răspunse Virgil. Eu nu pot să fac nimic. Tu poți. — Asta nu pentru că Dimensiunile Interioare mi-ar fi pârjolit mintea, spuse Virgil. Sau că n-aș fi putut dansa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
se pare o idee bună, e vorba doar de mutat o scenă. - Tocmai. Și pe urmă, stilul. Să luăm un fragment la Întâmplare, uite, aici, unde băiatul vine În avanscenă și-și Începe meditația asta a lui despre acțiune și inacțiune. Pasaju-i frumos, Într-adevăr, dar nu-l simt destul de plin de nerv. „A acționa sau a nu acționa? Aceasta e neliniștita-mi Întrebare! Trebuie să sufăr oare jignirile unei sorți potrivnice sau...” De ce „neliniștita-mi Întrebare“? Eu l-aș pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în comiterea faptei. (Art. 48 Cod Penal, definește iresponsabilitatea: ,,nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârșirii faptei, fie din cauza alienației mintale, fie din alte cauze, nu putea să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori nu putea fi stăpân pe ele"). După cum se poate deduce, legiuitorul obligă specialiștii psiholog și psihiatru să stabilească post-actum discernământul prin diagnosticarea capacității psihofizice sub aspect intelectual și volutiv, a făptuitorului din timpul comiterii faptei. În urma analizei anterioare
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
excesivă: comite acte de conflict; tipul oscilant, agitat și schimbător caracterizat printr-o stare de agitație: comite acte de violență sau neglijență; tipul schizoid (introvertit) comite acte de imprudență. b) Criminali psihonevrotici : tipul psihostenic caracterizat prin stări de îndoială, teamă, inacțiune; tipul neurostenic, sensibil la oboseală, ipohondru; tipul isteric. 4. Criminalul lipsit de scrupule sexuale Infracțiunile în legatură cu viața sexuală sunt cele mai periculoase și cu urmări individuale și sociale dezastruase: violul, "raportul social de orice natură cu o altă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de suicid este actul astfel definit, dar oprit înainte ca moartea să se producă. Intenția morții este subliniată de sociolog îmbinând conștiința finalității cu fatalitatea care depășește individul; complicitatea la propria moarte se referă atât la acțiunea cât și la inacțiunea subiectului, pentru că și omisiunea poate fi considerată, în unele împrejurări, ca o alegere a morții în situația în care voluntariatul este puternic și perseverent (ca de exemplu, în cazul inaniției datorate unei greve a foamei prelungite). Halbwachs (1930) distinge suicidul
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]