584 matches
-
spre un final înscris pe o orbită antropologică. Și totuși, FILIGRAN este un roman în care nu se întâmplă nimic, pentru că protagonistul, Paul Alexandrescu, profesor de matematică și poet, precum altădată celebrul Ion Barbu, este un insomniac, stare provocată de inadaptare la universul în care a căzut din pură întâmplare, că, din nefericire nu ne alegem noi lumea în care trăim și e posibilă o neînțelegere și, într-un moment în care starea aceasta a devenit acută și stresantă, reconstituie o
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
și rolul lor în apariția comportamentului antisocial Sistemul axiologic actual este extrem de labil și fluctuant, iar incertitudinea unei grile de valori autentice are efecte nefaste și stagnante pentru evoluția subiectului individual, astfel există riscul de a dezvolta diferite reacții de inadaptare. Cauzele psihopatologice pălesc în fața celor psihosociale, corelate cu un amplu complex cauzal. În acest tablou social este lesne de intuit o creștere semnificativă a tendinței spre comportamente antisociale, cu diferite forme și grade. Cunoașterea acestora, precum și a factorilor "predispozanți" reprezintă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
din punct de vedere socio-legislativ o reprezintă delincvența care implică reacții puternice de control social deoarece aceasta afectează puternic relațiile și valorile sociale, încălcând normele și regulile social-juridice care îndeplinesc rolul de reper pentru conduita actorului social. Delincvența reflectă o inadaptare la sistemul juridic și moral al societății, fiind cea mai importantă dintre devianțele negative, care includ violarea și încălcarea normelor de conviețuire socială, integritatea persoanei, drepturile și libertățile individului. În literatura de specialitate se pot identifica o serie de trăsături
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
celelalte sunt întâmplătoare și nu depind de condițiile interne și stabile, ci de condițiile variabile neesențiale 2.2. Indici ai delincvenței juvenile Ținând seama de acești indici ai delincvenței, putem privi fenomenul ca fiind definit prin: a. instabilitatea emotiv-acțională; b. inadaptare socială; c. căutarea satisfacției materiale sau morale prin delict; d. duplicitatea comportamentului delincvent. a. Instabilitatea emotiv acțională reprezintă caracteristica generatoare a unui profil ce face posibil un comportament delincvent. Acastă trăsătură poate fi întâlnită și la restul populației, dar este
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sistemul axiologic valid, precum și de mediul ambiant. În cazul reacțiilor negative, nonconformiste și infracționale sunt menționați indivizii care prezintă o carență educțională semnificativă (deprinderi antisociale), precum și o labilitate emotiv-afectivă, cu reacții inconsistente vis a vis de stimulii din jur. b. Inadaptarea socială este cauzată de o insuficientă maturare socio-afectivă asociată cu carențe instructiv-educative, caracteristice grupurilor din care provine delincventul medii dezorganizate: orfani, părinți divorțați, părinți infractori, părinți alcoolici. Implicarea carențelor educative care afectează dezvoltarea maturității sociale a fost analizată de R.
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
V. Dragomirescu (1976, p. 54) propune, cu scop de explicare a fenomenului, acesta considerând semnificative afecțiunile psihiatrice în predilecția individului către comportamente antisociale, delincvente. Autorul amintit sugerează următoarele tipuri de personalități care conturează comportamente delincvente: a) personalitatea nevrotică caracterizată de inadaptare prin instabilitate, intoleranță sau contracție. Prezintă conduite agresive, fiindu-i teamă de propria violență și dorință; b) personalitatea dizarmonică sau psihopatică cu următoarele particularități: comportament delincvent prin inadaptări sociale; mare potențial de asocialitate; comportament delictual polivalent; spontaneitate în acțiunile delictuale
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
tipuri de personalități care conturează comportamente delincvente: a) personalitatea nevrotică caracterizată de inadaptare prin instabilitate, intoleranță sau contracție. Prezintă conduite agresive, fiindu-i teamă de propria violență și dorință; b) personalitatea dizarmonică sau psihopatică cu următoarele particularități: comportament delincvent prin inadaptări sociale; mare potențial de asocialitate; comportament delictual polivalent; spontaneitate în acțiunile delictuale care decurg nu din incapacitatea de deliberare, ci din cea de satisfacere imediată a pulsiunilor instinctiv-emoționale și imaturitate afectivă. Acest tip de personalitate este caracterizat printr-o agresivitate
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
altă parte indivizii care comit acte antisociale sunt caracterizați și prin incapacitatea de a se conforma diferitelor cerințe sociale. Astfel că, respectarea unui sistem normativ determină dezvoltarea anumitor conduite față de semeni, iar în cazul individului amintit anterior se remarcă o inadaptare socială semnificativă (Voinea, 1999). Acești indivizi sunt extrem de refractari la diferite forme de influențe social educative organizate, de cele mai multe ori crează dificultăți în grupul de apartenență. De cele mai multe ori, mediul de provenință al acestor indivizi este unul puternic carențat educativ
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de profesionalism al infracțiunii comise, gradul de adaptare socio-afectivă a individului, precum și diferitele fenomenologii delincvențiale: d. nivelul semnificativ acordat infracțiunii de către indivizii devianți îi împarte în delicvenți profesioniști și cei ocazionali. Cei dintâi se caracterizează printr-un nivel crescut al inadaptării și al antisocialității, fiind mereu preocupați de organizarea riguroasă a actului infracțional, aceste reprezintă sensul vieții lor, un mod de a exista. În mod curent, profesioniștii sunt inteligenți, prevăzători, activi și plini de inițiativă, calmi și hotărâți. Din punct de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
1997, p. 167). Pentru Cioran, ca și pentru tînărul Mircea Eliade, Moldova este însuși spectrul obsedant al Provinciei, loc dezolant al ratării, al minoratului fără ieșire... Atît în cazul lor, cît și în cel al lui Tzara, Fondane sau Ionesco, „inadaptarea” la condiția periferică a fost depășită printr-o ruptură modernă, voluntaristă, prin evadarea în universalitate... Un descendent mai tînăr al simbolismului moldav este Ilarie Voronca, și el expatriat mai tîrziu (după o lungă „navetă” avangardistă) în Franța. Debutul său editorial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aleși ne pot conduce pe drumurile minunii”. Mai rezervat, Ion Barbu - la acea dată tovarăș de drum al „contimporanilor” - va prefera să vadă în suprarealismul francez un triumf al pozitivismului asupra unei mistici specifice: „Consider poezia franceză iremediabil ratată prin inadaptarea tipului social, intelectual și retoric la marele romantism. (...) fiind o atitudiune de vis și de extaz, poezia trece pe deasupra oricărui accident. (...) Ca și naturaliștii, reprezentanții acestei maniere sînt schematici. Suprarealiștii degajează din vis mai mult logica de succesiune a visului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mereu la aceeași distanță cînd oare se vor Întretăia orbitele noastre așteaptă ciocnirea ca o sonerie CIOCNIREA Un lirism ambiguu, specific Întregii creații a poetului, amestec de uimire și exaltare În fața feeriei metropolei cu surprizele ei mereu reînnoite, și de inadaptarea izolatului aspirînd la universala comuniune sufletească, colorează de altfel toate secvențele acestui „film” al „orașului tentacular”. Dinspre agitația și neliniștile lui, textul alunecă pe nesimțite către spații În care, În chiar miezul acesteia, mai poate fi Întîlnită natura frustă cu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în formare ale copiilor și tinerilor. Iar dacă în industrie rebuturile pot fi recondiționate și reintroduse în circuitul economic (pierderile nefiind prea însemnate), în educație eșecurile înregistrate în procesul de formare pot avea consecințe individuale și sociale nefaste: incompetență, analfabetism, inadaptare, delincvență. Apreciem, pornind și de la aceste considerente, că perspectivele de abordare a activităților din clasa de elevi într-o formulă nouă și modernă, aceea a managementului clasei, vin în întâmpinarea unei nevoi obiective de perfecționare și de eficiență. Susținem punctul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
din industrie, unde între conducător și personal se interpune mașina, în procesul educațional din clasă conducerea se realizează nemijlocit asupra personalității elevilor. Dacă în industrie rebuturile pot fi recondiționate și reintroduse în procesul tehnologic, în educație, consecințele unor erori sunt inadaptarea, delincvența, incompetența. Esența rolurilor manageriale ale cadrelor didactice în activitatea de la clasă este orientarea și dirijarea resurselor umane și materiale, de care dispun clasa și procesul instructiv-educativ la un moment dat, către realizarea obiectivelor proiectate, în condiții de eficiență maximă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a unor necesități și drepturi, stridențe comportamentale, izolarea și apariția fenomenului de marginalizare etc.; - sindromul de instituționalizare/hospitalism - prezent la copil după o perioadă mai Îndelungată de timp petrecută Într-o instituție de asistență și ocrotire - generează o stare de inadaptare la condițiile dificile ale vieții, o incapacitate de identificare cu alții, concretizată prin lipsa de rezistență față de solicitările biologice și psihice obișnuite, reacții de frică, neliniște, teamă fără obiect imediat. Copilul aflat În această stare nu se poate orienta corect
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și aprofundată a fiecărui copil În parte. Este știut faptul că din categoria copiilor cu cerințe educative speciale fac parte nu numai copiii cu dizabilități, dar și cei care, chiar dacă nu au tulburări organice sau fiziologice, prezintă manifestări repetate de inadaptare la cerințele și exigențele programei școlare (de exemplu, copiii hiperactivi, copiii traumatizați de mediul familial dezorganizat, cei cu carențe afectiv-comportamentale etc.). Pornind și de la această realitate, pentru a realiza o intervenție educativă, recuperatorie și integrativă eficientă, este necesară o cunoaștere
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
acțiunii: - o pregătire specială prealabilă integrării, care să favorizeze achiziția operațiilor elementare, condiție a Însușirii elementelor fundamentale ale programei comune; - o asistență psihopedagogică și medicală de specialitate, pe toată durata școlarizării În unitățile obișnuite de Învățământ, pentru preîntâmpinarea fenomenelor de inadaptare școlară. Aceste cerințe reclamă existența unei rețele instituționalizate de asistență și servicii pentru categoriile de elevi cu cerințe speciale. În unele țări cu tradiție În acest sens există instituții de readaptare cu profil special, psihopedagogic și medical: centre de reeducare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
creștere a polarizării sociale. Marginalizarea și excluziunea sociale se referă la procesul de plasare a anumitor indivizi sau grupuri sociale la periferia societății, ceea ce presupune izolare și acces limitat la resursele comunității respective. Efectele acestui proces se regăsesc în alienare, inadaptare, agresivitate, violență, comportamente deviante, dezorganizări familiale, reacții ostile față de normele și valorile societății etc. Fără îndoială că problema excluziunii sociale reprezintă una dintre provocările secolului XXI. Pe de o parte, excluziunea socială se manifestă în plan global, regional și comunitar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
afectate de HIV/SIDA, persoane fără adăpost, refugiați, persoane în vârstă, familii monoparentale, familii cu mulți copii etc. Aceste grupuri își dezvoltă un stil de viață diferit de restul comunității din care fac parte, în felul acesta amplificând procesul de inadaptare și excluziune socială. Numărul persoanelor care apelează la serviciile de asistență socială a crescut chiar și în țările europene cu o economie puternică. Această realitate conduce la concluzia că nu doar lipsa resurselor materiale dintr-o societate, ci o sumă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Multe studii de specialitate identifică posibilele cauze. Acestea pot fi Împărțite În factori individuali (structura morfofuncțională a individului, perturbările structurii și funcțiilor creierului, prag scăzut de rezistență neurofiziologică a organismului, intelect redus, trăsături de temperament, tulburări de personalitate), microsociali (școala - inadaptare școlară, relații deficitare profesor-elev, elev-elev; familia - condiții economice și sociale nefavorabile, factori ce țin de structura familiei sau care privesc deficitul educativ al familiei; grupul de apartenență - influențe negative) și, respectiv macrosociali, societatea, sistemul de Învățământ. (E. Albu, 2002) Mai
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
categorie aceea a tehnicilor de clarificare. * Acestea urmăresc "tratamentul" sau modificarea comportamentelor care împiedică pe client să funcționeze normal. Pentru aceasta, este necesar ca însuși clientul să fi resimțit nevoia unei astfel de schimbări, conștientizându-și elementele de blocaj și inadaptare. Tehnicile de clarificare ("ventilația", confruntarea și clarificarea) fac apel la tehnicile psihanalizei și al psihoterapiei, iar pentru utilizarea lor sunt necesare niște condiții de garanție din partea clientului: a) să aibă un Eu suficient de puternic pentru a suporta introspecția; b
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
bune gânduri despre ei. Din aceleași motive, au tendința să aibă relații profunde și stabile. În schimb, un copil care este agresat, umilit, neglijat, respins în primii săi ani de viață are toate șansele să dezvolte o puternică schemă de inadaptare: neîncrederea. El va avea tendința să presupună că oamenii nu sunt și nu pot fi de încredere, că nu au intenția de a-i satisface dorințele și se va grăbi să interpreteze acțiunile lor neutre sau chiar pozitive ca pe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lega prietenii și în a menține relații apropiate (Bennett-Goleman, 2002, p. 94). Pe scurt, se formează schema neîncrederii generale, care "afectează relațiile cotidiene și îi împinge pe oameni către un teren ostil și primejdios" (idem, p. 94). Această schemă de inadaptare se caracterizează prin suspiciune exagerată; individul dominat de un atare obicei emoțional are convingerea intimă că nu poate avea încredere în oameni. Cercetătoarea nord-americană precizează: "Oamenii care au deprins acest tipar sunt în permanență vigilenți în relațiile lor, temându-se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că îi vor trăda. Pentru că sunt atât de precauți și atât de predispuși să se aștepte la tot ce este mai rău, le este greu să se apropie de ceilalți și să fie deschiși" (2002, p. 111). Între schemele de inadaptare, mai pot fi reținute: a. teama de abandon: este teama că oamenii ne vor lăsa singuri. Bennett-Goleman (2002) notează: "pentru oamenii cu această schemă, posibilitatea de a rămâne singuri trezește o tristețe profundă și un sentiment de izolare. Teama și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
va fi niciodată înțeleasă sau luată în seamă" (idem, p. 105); c. tiparul subjugării; este axat pe sentimentul că nevoile celui în cauză nu sunt niciodată prioritare într-o relație. Celălalt conduce întotdeauna (p. 108). Cum se vede, schemele de inadaptare "ne împiedică să trăim în mod direct și nemijlocit momentul. Pentru că ne deformează percepția, viața pare așa cum o arată schema" (idem, p. 140). Ele sunt "sisteme de înmagazinare, care conservă elemente emoționale specifice învățate" (p. 95); iar, pe lângă această conservare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]