353 matches
-
acordată statului Preferința acordată statului și unităților administrativ-teritoriale pentru creanțele lor se reglementează prin legi speciale. O asemenea preferință nu poate afecta drepturile dobândite anterior de către terți. Articolul 2.329 Clauzele de insesizabilitate (1) Condițiile cerute pentru validitatea clauzelor de inalienabilitate se aplică în mod corespunzător clauzelor prin care se stipulează insesizabilitatea unui bun. ... (2) Toate bunurile care sunt, potrivit legii, inalienabile sunt insesizabile. ... (3) Pentru a fi opozabile terților, clauzele de insesizabilitate trebuie înscrise în registrele de publicitate mobiliară sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240863_a_242192]
-
351 Bunurile inalienabile sau insesizabile (1) Bunurile inalienabile sau insesizabile nu pot fi ipotecate. (2) Ipotecarea bunurilor inalienabile sau insesizabile va fi valabilă ca ipotecă asupra unui bun viitor, în situațiile în care bunul în cauză este afectat de o inalienabilitate sau insesizabilitate convențională. ... Articolul 2.352 Ipoteca nudei proprietăți Ipoteca nudei proprietăți se extinde asupra proprietății depline la stingerea dezmembrămintelor. Articolul 2.353 Ipoteca unei cote-părți indivize (1) Dacă în urma partajului sau a unui alt act constitutiv ori translativ de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240863_a_242192]
-
limita creanței sale ipotecare, dauneinterese pentru prejudiciile suferite prin distrugerea, deteriorarea ori diminuarea valorii bunului grevat, chiar și atunci când creanța sa nu este lichidă ori exigibilă. Dauneleinterese plătite astfel creditorului se impută asupra creanței ipotecare. Articolul 2.376 Clauza de inalienabilitate Actele de dispoziție asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar dacă dobânditorul bunului cunoaște stipulația din contractul de ipotecă ce interzice transferul sau declară că acest transfer este echivalent cu neîndeplinirea obligației garantate. Secțiunea a 2-a Ipoteca imobiliară §1. Constituirea ipotecii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240863_a_242192]
-
de alți creditori nu sunt opozabile creditorului ipotecar după notarea începerii urmăririi silite, cu excepția cazului în care aceste acte au fost notate în cartea funciară înainte de notarea începerii urmăririi silite. §2. Drepturile și obligațiile părților Articolul 2.384 Clauzele de inalienabilitate (1) Actele de dispoziție asupra imobilului ipotecat sunt valabile chiar dacă cel care a dobândit bunul cunoaște stipulația din contractul de ipotecă ce interzice asemenea acte sau declară că încheierea lor este echivalentă cu neîndeplinirea obligației. ... (2) Clauzele care impun debitorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240863_a_242192]
-
o activitate de transport al petrolului prin sistemul național de transport, pentru care percepe tarife de transport, stabilite de Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Fiind vorba de bunuri proprietate publică, potrivit art. 136 alin. (4) din Constituție, acestea "sunt inalienabile". Inalienabilitatea bunurilor proprietate publică nu exclude, dimpotrivă, presupune o integrare în circuitul economic și juridic al acestor bunuri. De aceea, acest text constituțional prevede că "În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrarea regiilor autonome ori instituțiilor publice sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167446_a_168775]
-
în stare de indiviziune terenuri forestiere pe vechile amplasamente asupra cărora s-a reconstituit, total sau parțial, dreptul de proprietate al foștilor proprietari sau al moștenitorilor acestora, cu terenuri forestiere aparținând domeniului public al statului român, pentru considerentul că atributele inalienabilității, imprescriptibilității și insesizabilității, specifice acestora din urmă, nu pot fi extinse și asupra terenurilor particularilor. 8. În sfârșit, în privința art. 24 alin. (1^2) și (1^4) din Legea nr. 1/2000 , autoarea excepției precizează că, prin Decizia nr. 652
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
Constituție, potrivit căreia " Bunurile proprietate publică sunt inalienabile". În temeiul acestui principiu constituțional, dezvoltat prin prevederile art. 11 din Legea nr. 213/1998 , bunurile care fac obiect al proprietății publice sunt scoase din circuitul civil general. Or, este evident că inalienabilitatea bunurilor care constituie obiect al dreptului de proprietate publică impune nu numai soluția interdicției înstrăinării lor, ci, ca o consecință, și imposibilitatea dobândirii acestora de către terți prin oricare alt mod de dobândire reglementat de lege. Curtea a reținut că nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233892_a_235221]
-
comasare și respingerea acesteia, respingerea cererii de recepție și/sau de înscriere, în cazul imobilelor cu carte funciară deschisă; h) obligații de a nu face; interdicțiile de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, comasare, construire, demolare, restructurare și amenajare; i) clauză de inalienabilitate a imobilului, potrivit art. 628 alin. (2) din Codul civil și clauză de insesizabilitate, potrivit art. 2.329 alin. (3) din Codul civil; j) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a
Cartea Funciară () [Corola-website/Science/317402_a_318731]
-
liberal a vrut să trateze această pierdere de teritorii ca pe o simplă rectificare a limitelor statului astfel încât nu considera că era nevoie de o adunare constituantă pentru a o aproba. Eminescu, pe baza articolului 2 din Constituție, care proclama inalienabilitatea teritoriului României, considera că Parlamentul ales în cu totul alte condiții nu avea dreptul să hotărască în această privință. Cu toate acestea, în septembrie 1878 Parlamentul „autorizează” guvernul de a retrage autoritățile civile și militare din Basarabia și de a
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
rectificat teritoriul României la circumscripțiunea Fefeleiului. Sofisma "Romînului", departe de a fi de o fineță deosebită, e din contra atât de ordinară încît, stabilindu-se odată clar și bine status controversiae, argumentațiunea "Romînului" devine absurdă. Stabilindu-se în mod absolut inalienabilitatea teritoriului României, e de sine înțeles că nu poate urma în alinea a doua o dispoziție care să facă iluzoriu principiul general, căci între două dispoziții contradictorii dintre care una susține inalienabilitatea cealaltă alienabilitatea, e sau una sau alta adevărată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Romînului" devine absurdă. Stabilindu-se în mod absolut inalienabilitatea teritoriului României, e de sine înțeles că nu poate urma în alinea a doua o dispoziție care să facă iluzoriu principiul general, căci între două dispoziții contradictorii dintre care una susține inalienabilitatea cealaltă alienabilitatea, e sau una sau alta adevărată, nici când însă amândouă dodată. Ar trebui să se admită ca legiuitorul n-a știut ce vorbește, că-n șirul de întîi stabilește un lucru pe care îl anulează prin șirul al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
contrazicere, nu se poate petrece într-un cap sănătos omenesc și că toate contrazicerile sânt numai aparente. C-un cuvânt un om nu poate susține în aceeași vreme despre unul și același lucru că și există, și nu există. Sferele inalienabilității și schimbării (rectificării) teritoriului nu pot fi deci contradictorii, ci una, inalienabilitatea, e sfera mare, care cuprinde în sine sfera a doua, a schimbării sau rectificării. {EminescuOpX 100} "Romînul" ia schimbare și rectificare în sensul cel mai larg al cuvântului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu pot fi deci contradictorii, ci una, inalienabilitatea, e sfera mare, care cuprinde în sine sfera a doua, a schimbării sau rectificării. {EminescuOpX 100} "Romînul" ia schimbare și rectificare în sensul cel mai larg al cuvântului, care sens larg esclude inalienabilitatea sau o preface într-o simplă frază banală; pe când legiuitorul o ia în sens restrâns. Omul e schimbător, va să zică că o mulțime de lucruri accidentale se modifică, rămâind totuși el ceea ce-a fost în privirea celor esențiale ale existenței
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
privirea celor esențiale ale existenței sale. El rămâne identic acelaș cu toate schimbările. Și moartea e o schimbare, și decompozițiunea organismului în elementele chemice e o schimbare, dar nu o schimbare în înțelesul tezei de mai sus. C-un cuvânt inalienabilitatea teritoriului statului ca principiu general nu admite și nu poate admite decât schimbări sau rectificări neesențiale, nu însă esențiale, precum e pierderea a trei județe, a unei porțiuni din malul Mării Negre, a unei guri a Dunării. Cari pot fi însă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Teoria generală a stalului zice: .. Astăzi teritoriul e zis inalienabil și indivizibil: nu poate fi alienat decât printr-un mod escepțional și în formele dreptului public, în virtutea unei legi. Și, ca comentariu, Bluntschli adauge: "Constituțiunea prusiană de la 1850, care stabilește inalienabilitatea teritoriului, otărăște la art. 2 că limitele teritoriului nu pot fi schimbate decât printr-o anume lege". Iacă un autor, și un autor de o autoritate universale, care susține întocmai teza noastră. Așteptăm acum de la "Presa" să-și ție cuvântul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
autoritatea rezidă În voința liberă a poporului. Această suveranitate populară, spune Rousseau, nu se poate aliena niciodată (pentru că atunci poporul și-ar pierde calitatea de popor și ar deveni „un agregat de oameni”), și nici nu se poate diviza. Afirmând inalienabilitatea suveranității, Rousseau se opune lui Pufendorf și contractului său de supunere, iar insistând asupra indivizibilității ei, se opune teoriei lui Hobbes cu privire la reprezentare; pentru acesta din urmă, unitatea reprezentantului, care este exterior pactului social, este cea care dă unitatea poporului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
delimitare precisă a frontierelor sale. Frontiera reprezintă o instituție juridică importantă, iar dreptul internațional o definește ca o zonă care separă teritoriul unui stat de altul sau la care se limitează atributele suveranității statale. Teritoriul prezintă două mari caracteristici: indivizibilitate; inalienabilitate. Indivizibilitatea teritoriului vizează unitatea acestuia. Teritoriul, fiind un element constitutiv al statului, nu poate fi divizat și înstrăinat altor entități statale. Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi înstrăinat altui stat. În practica internațională este acceptată ideea modificării frontierelor, dar numai ca
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
unui stat de altul sau la care se limitează atributele suveranității statale. Teritoriul prezintă două mari caracteristici: indivizibilitate; inalienabilitate. Indivizibilitatea teritoriului vizează unitatea acestuia. Teritoriul, fiind un element constitutiv al statului, nu poate fi divizat și înstrăinat altor entități statale. Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi înstrăinat altui stat. În practica internațională este acceptată ideea modificării frontierelor, dar numai ca expresie a acordului între statele suverane interesate. Acestor două caracteristici li s-a adăugat impenetrabilitatea teritoriului, interdicția ca pe teritoriul unui stat
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
păstra indiviză și, pentru a nu se micșora puterea politică a familiei, se moștenea în cele mai multe cazuri de cătră unul singur, mulțumindu-se ceilalți copii cu cîte-o zestre în bani sau în avere mobiliară. Din documente se văd resturi de inalienabilitate și o îngreuiare foarte mare a cumpărătorii. Pentru a se vinde o moșie trebuiau consultați toți membrii familiei, precum și toți megieșii. Dacă unul din. membrii familiei ar fi lipsit din țară dreptul lui de a răscumpăra moșia nu se prescria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
diferențiindu-se doar modalitățile concrete de rezolvare, era cu putință realizarea, în cele din urmă, a unui compromis. Astfel, în Senat, Al. Marghiloman recunoștea existența unei disproporții între marea și mica proprietate pe care o punea pe seama prelungirii în timp inalienabilității lotului împroprietăriților reformei din 1864 și a inexistenței unei industrii capabilă să absoarbă brațele de muncă disponibile din mediul rural, unde pământul devenise insuficient. Tot la Senat, I. N. Lahovari remarcase că în ceea ce privește reforma agrară, între opoziție și majoritatea parlamentară
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
cu dobânzi mici, a inventarului agricol viu și mort și a altor mărfuri, spre a convinge pe săteni de avantajele muncii în comun. Proiectul interzicea cu desăvârșire arendarea oricăror bunuri rurale. El cuprindea, totodată, o serie de referiri privitoare la inalienabilitatea loturilor, la moșteniri, la succesiuni și la vânzarea pământurilor obținute prin împroprietărire 45. S-a solicitat ca, după stabilirea principiilor de bază, Comisia de reformă agrară a Cercului de studii să purceadă de urgență la redactarea detaliată a legii și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de recunoașterea sau acțiunile acestora)... Drepturile omului sunt acele drepturi naturale care sunt înnăscute și care nu pot fi pierdute (nu pot fi cedate, confiscate sau luate). Drepturile omului au următoarele caracteristici: universalitatea, independența (față de recunoașterea socială sau juridică), naturalețe, inalienabilitatea și imprescriptibilitatea... În concluzie, drepturile omului sunt drepturi deținute de către toate ființele umane ("din toate timpurile și din toate locurile"), pur și simplu în virtutea umanității lor"5. Michael Freeden dă următoarea definiție: "un drept al omului este o formulă conceptuală
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
În detaliile ei tehnice, fie În principiile ei, cerând de pildă să se adopte sau sistemul regalian, sau sistemul proprietății subsolului rămas În patrimoniul proprietarului suprafeței, au invocat mai multe articole din Constituție (art. 2, 7 și 19), vorbind de „inalienabilitatea teritoriului României”, de „cazurile de expropriere prevăzute de Constituție”, de „proprietatea funciară rurală, care nu poate fi decât În mâinile românilor” (legea minelor dădea dreptul de explorare și exploatare și străinilor), argumente combătute foarte ușor de conservatorii, dar mai ales
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
tip medieval ("dijme", "rușfeturi" etc.) cu raporturi de producție prezente (n societățile capitaliste avansate; o dimensiune legislativă, implic(nd "desființarea totală ș( definitivă a tuturor legilor de excepție așa numite tutelare" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 371); renunțarea la prevederea referitoare la inalienabilitatea păm(ntului, ș( (n general toate prevederile legate de diferitele tocmeli agricole; asigurarea pentru fiecare familie de țărani a unei mici proprietăți funciare (n măsură să (( asigure existența; (n legătură directă cu precedenta, ideea respectării (n practică a reglementărilor juridice
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
delimitare precisă a frontierelor sale. Frontiera reprezintă o instituție juridică importantă, iar dreptul internațional o definește ca o zonă care separă teritoriul unui stat de altul sau la care se limitează atributele suveranității statale. Teritoriul prezintă două mari caracteristici: indivizibilitate; inalienabilitate. Indivizibilitatea teritoriului vizează unitatea acestuia. Teritoriul, fiind un element constitutiv al statului, nu poate fi divizat și înstrăinat altor entități statale. Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi înstrăinat altui stat. În practica internațională este acceptată ideea modificării frontierelor, dar numai ca
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]