2,599 matches
-
Toate Articolele Autorului ROMÂNULE, NU UITA! La ce să se aștepte românul, Când el nu mai e stăpânul? Ei fac doar ce le convine Fără jenă și rușine. Fac promisiuni deșarte, Dar degeaba așteptate. Nu se întâmplă nimic, Căci Guvernu-i inamic. Se vaită că nu sunt bani, Când toți sunt milionari. Își fac legi doar pentru ei, Nu le pasă de plebei. Când ajung sus la putere Își fac de cap, n-au temere. Uită de unde-au plecat, Țara au vandalizat
ROMÂNULE, NU UITA ! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373387_a_374716]
-
totuși nicio șansă. Rămâne doar iubirea care plânge Când vede că nu are vreo speranță. Încet, încet murim de când ne naștem În viață n-avem dreptul la nimic. Nici nu prea știm acuma ce să facem Fiind al vieții noastre inamic. Brăila, septembrie 2016 Referință Bibliografică: INAMICUL VIEȚII... / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2080, Anul VI, 10 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin Cezar Călin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
INAMICUL VIEȚII... de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371452_a_372781]
-
le puneam pe cap. Tovarășii de la Sector, cam odată la doi ani, veneau să țină un soi de conferințe în sala de consiliu, să ne prezinte marile pericole care ne pasc datorită amenințărilor NATO din vecinătatea țării noastre, când dușmanul inamic putea veni oricând în batalioane și companii motorizate să atace biata noastră țărișoară. Noi nu aveam destulă tehnică militară, dar aveam voința de a ne apăra țara cu orice preț împotriva agresorului imperialist!... Când aveam de lucru peste vârful capului
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
echipament vestimenar precar, slab dotați cu armament și echipament de luptă și prost hrăniți. Ah, eterna CORUPȚIE, bat-o vina! -descrie suferințele ostașilor români, cauzate atât de aliații nemți, care i-au părăsit în luptele de la Stalingrad, lăsându-i pradă inamicilor ruși. Aceștia i-au încercuit, i-au decimat și i-au făcut prizonieri., deportându-i în gulagul siberian și deșertul Kazahstanului, unde i-au umilit, i-au torturat, lipsindu-i de cele mai elementare drepturi omenești. Mai mult, deși la
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
care provoacă suferințe insuportabile, asemănătoare arsurilor. Armata admite că arma Active Denial System este în curs de testare în Afganistan. Concomitent cu apariția noii arme au prins glas mai multe dileme etice: are această armă „dreptul” de a tortura combatanții inamici?, respectă drepturile omului? Convenția de la Geneva, precum și alte înțelegeri internaționale care se referă la armele chimice, biologice sau de alte tipuri precum armele inteligente, nu acoperă gama de răspunsuri, sugerând un alt semn de întrebare: utilizarea înaltei tehnologii pentru a
BINECUVANTARE SAU BLESTEM? de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344850_a_346179]
-
care provoacă suferințe insuportabile, asemănătoare arsurilor. Armata admite că arma Active Denial System este în curs de testare în Afganistan. Concomitent cu apariția noii arme au prins glas mai multe dileme etice: are această armă „dreptul” de a tortura combatanții inamici?, respectă drepturile omului? Convenția de la Geneva, precum și alte înțelegeri internaționale care se referă la armele chimice, biologice sau de alte tipuri precum armele inteligente, nu acoperă gama de răspunsuri, sugerând un alt semn de întrebare: utilizarea înaltei tehnologii pentru a
BINECUVANTARE SAU BLESTEM? de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344850_a_346179]
-
spinoasele probleme ale pulsiunilor erotice pe timpul conflictelor veni cu o idee genială. Toate fetele de pe centuri, trotuare și stabilimente, care oricum aveau afacerile în cădere liberă, fură mobilizate și dispersate de-a lungul granițelor în scopul hărțuirii continue a trupeților inamici. Cu tot cu pești. Afacerea se dovedi a fi una demnă de cartea recordurilor. Trupele se lăsau hărțuite zi și noapte iar veniturile fetelor erau mult mai consistente decât industria energetică de exemplu. Pe fluviu, acolo unde granița nu era chiar la
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
amplu program de investiții care urma să aducă locuri de muncă și, evident, prosperitate. Pe sub arcurile de triumf făcute la repezeală din crengi și flori din flora spontană treceau cu mândrie batalioanele de femei care ținuseră piept, la propriu, tuturor inamicilor, dar și câteva plutoane ale gărzilor patriotice fiindcă un alt intendent inteligent găsise în depozite uniformele vechi de decenii ale acestor formațiuni. Semn al faptului că, iată, și spiritul conservator al instituției folosea acum. Forțele armate de pe teatrele de operațiuni
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
de antrenament pe poligon. Salut regulamentar, pas de front, firea lui de militar înnăscut respira prin toți porii. În misiunile periculoase se făcea una cu pământul și ajungea fără să se facă simțit până sub nasul celei mai apropiate santinele „inamice”. Era comandantul postului de gardă. Câți soldați nu surprinsese el moțăind în timpul serviciului! Se apropia ca un șarpe pe burtă și le scotea încărcătorul de la automat. Închipuiți-vă că trebuie apăsată o clemă care elibera încărcătorul iar mișcarea oricât de
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
nici nu atingeau covorul smălțuit. Cum era năuc de-atâta uimire, Mărțișor îngăimă: “Pană, penișoară, în zbor lin coboară!” Cufundați în fermecata reverie, ei nici nu observară mișcările căpcăunilor de la zidurile grădinii, alergările bezmetice și semnalele lor: - Căpcă șapte, zbor inamic în sectorul tău, dreapta sus trei sute de metri! - Observat! Căpcă cinci, iau măsuri de atac! Transmit la Căpcă opt! - Căpcă opt, zbor inamic, stânga sus, trei sute de metri! Și așa din Căpcă-n Căpcă, toți căpcă(unii) fură alertați și agitați
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
ei nici nu observară mișcările căpcăunilor de la zidurile grădinii, alergările bezmetice și semnalele lor: - Căpcă șapte, zbor inamic în sectorul tău, dreapta sus trei sute de metri! - Observat! Căpcă cinci, iau măsuri de atac! Transmit la Căpcă opt! - Căpcă opt, zbor inamic, stânga sus, trei sute de metri! Și așa din Căpcă-n Căpcă, toți căpcă(unii) fură alertați și agitați. Toți începură să-și umfle foalele fălcilor și să arunce cu flăcări și bolovani fierbinți. - Văleleu! Aoleu! începu să se văicărească Norocel, tupilându
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
plutea și cobora deasupra grădinii foarte încet, învăluită în pânza alburie a norilor. Când ajunse deasupra grădinii, un nătăfleață de căpcăun, rezemat de zid, cu ochiul închis și sforăind nevoie mare, începu să bolborosească pițigăiat: - Mie!... îmi... mi... a-nghiroasă a inamic! Ceilalți căpcăuni începură să râdă în hohote: - Ia uite la Căpcă 22! S-a încins jăratecul în el. - A băut cam multă smoală! Dar Căpcă 22 o ținea într-una: a-nghiroase-a inamic! a-nghiroase-a inamic! Și-n hohotele lor de râs
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
pițigăiat: - Mie!... îmi... mi... a-nghiroasă a inamic! Ceilalți căpcăuni începură să râdă în hohote: - Ia uite la Căpcă 22! S-a încins jăratecul în el. - A băut cam multă smoală! Dar Căpcă 22 o ținea într-una: a-nghiroase-a inamic! a-nghiroase-a inamic! Și-n hohotele lor de râs, ceilalți căpcăuni începură să-l maimuțărească pe Căpcă 22: - A-nghiroase a inamic, a-nghiroase a inamic! Bietul Mărțișor! I se făcuse inima cât un purice, dar nu sufla o vorbuliță. Norocel, de frică, amorțise de-
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
22! S-a încins jăratecul în el. - A băut cam multă smoală! Dar Căpcă 22 o ținea într-una: a-nghiroase-a inamic! a-nghiroase-a inamic! Și-n hohotele lor de râs, ceilalți căpcăuni începură să-l maimuțărească pe Căpcă 22: - A-nghiroase a inamic, a-nghiroase a inamic! Bietul Mărțișor! I se făcuse inima cât un purice, dar nu sufla o vorbuliță. Norocel, de frică, amorțise de-a binelea. Pana plutea din ce în ce mai încet, iar norișorii albi o învăluiau tot mai mult și o purtau spre
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
lutul negru mustind de lacrimi iar degetele adună grămezi de suspine, rostogolindu-le peste fluturii agonizanți ai iluziilor, zădărnicite de neputință și dezolare. Câtă tristețe!... Câtă descurajare!... Cât dor!... Răsuflarea se întretaie și apoi se oprește sporadic sub presiunea timpului inamic. Creierul geme cu fulgere ascuțite, brăzdând întunericul durerii, de curcubee sângerii. Ochii se închid, goliți de lumină și plâng în tăcere sub pleoapele ermetice. Citește mai mult Privesc pagina albă ce așteaptă nedumerită dezmierdarea cuvintelor, dar acestea rătăcesc amestecate prin
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
lutul negru mustind de lacrimi iar degetele adună grămezi de suspine, rostogolindu-le peste fluturii agonizanți ai iluziilor, zădărnicite de neputință și dezolare. Câtă tristețe!... Câtă descurajare!... Cât dor!... Răsuflarea se întretaie și apoi se oprește sporadic sub presiunea timpului inamic. Creierul geme cu fulgere ascuțite, brăzdând întunericul durerii, de curcubee sângerii. Ochii se închid, goliți de lumină și plâng în tăcere sub pleoapele ermetice.... VII. DILEME ( FRAGMENT 34), de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2287 din 05 aprilie 2017
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
Pena Publicat în: Ediția nr. 1723 din 19 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Despre poeți nu se mai știe nimic, neiubirea îi întristează, uneori, gloria pentru ei - un pronostic - drumul lor, presărat cu nimic. Viața le-a fost, un veșnic inamic, trăiesc cum pot, cu capul în nori; perpetuu amărăciuni își dedic, despre poeți este greu să prezic; cu fiecare zi, se-apropie de dric. Referință Bibliografică: DESPRE POEȚI... George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1723, Anul V, 19
DESPRE POEŢI... de GEORGE PENA în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372602_a_373931]
-
război mondial - vâlvătaia scăpată de sub control și la dimensiune apocaliptică a prăpădului incandescent, care a cuprins satul pe 25 martie 1953. Locuitorii mai vârstnici asemuiau prăpădul cu întâmplarea petrecută în urmă cu 40 de an, când pârjolul devastator al invaziei inamice germano-aulice din toamna anului 1916 (cardinal, pentru români!) se întindea rapid și în Rucăr și apoi în întregul principat-regat, cu toate mijloacele (unele eroice!) de a-i pune stavilă. „Ciuma teutonică” căpătase aproape o expresie endemică și era pe cale să
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
teama de nimic, de frigul uitării, ori la cauza unui fel de exasperare existențială, semnificații care se țes în versurile poetei Tatiana Dabija. „Și încâlceala sorții minte - / Că totul e mai optimist,/ Atunci când nu mai sunt cuvinte/ i timpu-ți este inamic.” (Nebunia culorilor). Astfel de stări sunt acaparatoare, ne încearcă pe toți într-un fel sau altul și știm fiecare că fără tristețe, fericirea nu ar mai avea sens. În poezia „Gând abrupt" autoarea afirmă răspicat: „Sunt zile când universul întreg
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
căile feroviare și aerodromul) și, pentru prima dată, Brașovul, marele centru industrial care fabrica avioanele IAR. Pentru a lovi orașul transilvănean, (legăturile feroviare și Uzinele IAR) a decolat o formație de 158 de bombardiere B-24 Liberator. Venind dinspre Bulgaria avioanele inamice au intrat în țară prin zona Rusciuk-Giurgiu. Între orele 9:50 și 13:00 au fost alarme aeriene în orașele Giurgiu, București, Craiova, Ploiești, Brașov și Sibiu. Orașul Brașov a fost bombardat de la ora 11.00, fiind lovite Uzinele IAR
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
-și atingă scopul. La aerodromul din Tecuci, unde comandantul Escadrilei din Grupul 9 Aviația de Vânătoare, Ioan Dobran, era dislocat, se dă alarma. Avioanele românești decolează și deasupra Galațiului se întâlnesc cu cele americane. Separat de formație zboară două avioane inamice. Dobran, crezând că e vorba de o patrulă, se decide să le înfrunte. Îl alege pe cel mai din dreapta pentru tir. Îl lovește, avionul e în picaj și pilotul român vede ceva sărind din avion. Nu are timp să se
MĂRTURII DIN RĂZBOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369147_a_370476]
-
în care se găseau Aliații de a-și îndeplini toate angajamentele luate, acțiunea militară a României s-a efectuat, atrăgînd pe frontul românesc mai mult de patruzeci de divizii și scoțînd din luptă mai mult de 200.000 de soldați inamici. Această primă abandonare din partea Aliaților a fost urmată de debandada rusească: "În sfîrșit, ca urmare a trădării și a atacurilor trupelor rusești ce s-au întors împotriva românilor", România se găsea în imposibilitatea de a-și continua efortul militar. "Trădată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
practică o ambivalență abilă. Puterea afișează în 1968 o pseudo-ruptură cu Moscova: ea este aplaudată, iar șeful statului trece drept erou patriot. În 1971, aceeași putere lovește și reamintește distanța ce trebuie menținută față de toate atracțiile perverse ce vin din partea inamicului occidental. Neînțelegerea dintre unii intelectuali și putere este atît de mare, încît se vorbește de o "revoluție culturală" și se evocă influența modelului chinez asupra șefului statului. Poate că inundațiile din 1970 și dezastrul pe care 1-au antrenat întrețin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de a ridica nivelul formării ideologice a cadrelor și membrilor de partid este evocată cu regularitate. Au loc numeroase programe de reciclare. Elanul este înlocuit de minuția organizatorică. Controlul asupra opiniei nu mai evidențiază eliminarea directă sau încarcerarea opozanților considerați inamici ca în anii '50, ci menținerea ordinii și disciplinei. În 1971, Ceaușescu a enunțat dogma; în anii ce urmează, conducerea partidului se străduie să normalizeze discursurile și conduitele. Stilul care se conturează nu este unul al moderației, ci acela al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în cestiunea polonă. Tot astfel în politica Imperiului, și anume în cestiuni de existență precum bugetul armatei, legea socialiștilor, în proiecte de impozite, partidul catolic, unit ca un singur om, stă în contra noastră și ia sub scutul lui orice tendență inamică Imperiului. Pornească o asemenea tendență de la socialiști, de la poloni sau de la fronda velfilor, sistemul rămâne constant același, de-a combate cu energie guvernul împăratului. Se zice că fracțiunea e adusă pe căi rătăcite de cătră unii din conducătorii ei cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]