2,622 matches
-
prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), în componenta sa referitoare la principiul previzibilității și clarității normelor, astfel cum a fost dezvoltat într-o bogată jurisprudență constituțională. Autorii sesizării susțin că Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție (Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014 și Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017), Curtea stabilind în jurisprudență sa constantă că respectarea prevederilor
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
incitare la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane, indiferent de criteriile care stau la baza acelei categorii, ci vor fi avute în vedere, în baza acestei sintagme, numai acele criterii bine conturate, similare celor enumerate expres în textul incriminării. ... 26. Raportat la Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, Guvernul consideră că orice grup de persoane care prezintă anumite caracteristici comune trebuie protejate împotriva
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
la alte criterii decât rasa, culoarea, religia, descendența sau originea națională sau etnică, cum ar fi statutul social sau convingerile politice“. ... 42. Având în vedere dispozițiile Deciziei-cadru nr. 2008/913/JAI, Curtea constată că legiuitorul a modificat norma penală națională în sensul incriminării formelor deosebit de grave de rasism și xenofobie, definind criteriile de identificare a categoriilor de persoane împotriva cărora se poate produce incitarea la violență, ură sau discriminare, respectiv rasa, naționalitatea, etnia, limba sau religia, și a completat incriminarea cu „alte
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
în sensul incriminării formelor deosebit de grave de rasism și xenofobie, definind criteriile de identificare a categoriilor de persoane împotriva cărora se poate produce incitarea la violență, ură sau discriminare, respectiv rasa, naționalitatea, etnia, limba sau religia, și a completat incriminarea cu „alte criterii“: gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, care pot fi considerate, de asemenea, drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte și care sunt
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017). De asemenea, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, de unde rezultă că Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție (Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014). ... 44. Pornind de
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
inferiorității unei persoane în raport cu celelalte. ... 45. Pentru aceste argumente, Curtea constată că dispozițiile criticate, prin faptul că stabilesc configurarea elementelor constitutive ale infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare, sunt clare și previzibile și respectă principiul legalității incriminării, prevăzut de art. 1 din Codul penal și de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, care se referă la calitatea legii, și ale art. 23
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare și predictibile este obligatorie. Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege, principiul legalității incriminării, nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege, impunând ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar acesta supunându-se sancțiunii penale (Decizia nr. 561 din 15 septembrie
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
369 din Codul penal, în care a enumerat expres temeiurile de discriminare care atrag incidența legii penale. ... 47. În continuare, Curtea reține că, în exercitarea competenței de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ultima ratio. În jurisprudența sa, Curtea a apreciat că, în materie penală, acest principiu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală este
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
a faptelor care produc anumite consecințe, legiuitorul trebuie să se plaseze în interiorul marjei sale de apreciere, care nu este absolută, întrucât nicio dispoziție constituțională nu obligă explicit/implicit la stabilirea unui standard de referință care să determine în mod automat incriminarea penală a oricărei vătămări aduse unei valori consacrate constituțional sau legal (Decizia nr. 561 din 15 septembrie 2021, paragraful 33). ... 48. Curtea reține că pericolul social al infracțiunii, stabilit în abstract de legiuitor în momentul incriminării faptei, trebuie să existe
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
determine în mod automat incriminarea penală a oricărei vătămări aduse unei valori consacrate constituțional sau legal (Decizia nr. 561 din 15 septembrie 2021, paragraful 33). ... 48. Curtea reține că pericolul social al infracțiunii, stabilit în abstract de legiuitor în momentul incriminării faptei, trebuie să existe, să se verifice prin fiecare faptă săvârșită, pentru a caracteriza fapta respectivă ca infracțiune. Așadar, Curtea reține că, deși, formal, fapta săvârșită poate să îndeplinească toate trăsăturile pentru a fi caracterizată ca infracțiune - adică este prevăzută
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
de lege obligația de a individualiza fapta și de a o încadra în una dintre cele două tipuri de răspundere juridică, contravențională sau penală, asigurând protecția adecvată valorilor sociale pe care legea le apără. ... 51. De altfel, Curtea reține că incriminarea penală a faptei corespunde și obligației de transpunere în legislația națională a Deciziei-cadru nr. 2008/913/JAI, care în paragraful 6 din preambul prevede că decizia vizează „combaterea formelor deosebit de grave de rasism și xenofobie prin intermediul dreptului penal“. Din coroborarea
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
Deciziei-cadru nr. 2008/913/JAI, care în paragraful 6 din preambul prevede că decizia vizează „combaterea formelor deosebit de grave de rasism și xenofobie prin intermediul dreptului penal“. Din coroborarea cu paragraful 10 din preambul, rezultă posibilitatea statelor membre de a extinde incriminarea penală și „pe alte criterii decât rasa, culoarea, religia, descendența sau originea națională sau etnică, cum ar fi statutul social sau convingerile politice“. Obiectivul actului de drept european este acela de a garanta că faptele constituie infracțiune în toate statele
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
specifice profesiei, respectiv „unde nu pot fi folosite însemnele și denumirile arătate“. Arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prevederile art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracțiuni, prevede și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
nu este absolută, poate fi limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. Legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor juridice în funcție de valoarea socială ocrotită, respectarea Constituției fiind obligatorie, de unde rezultă că Parlamentul nu-și poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție (Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014). Astfel, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
nu-și poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție (Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014). Astfel, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ultima ratio, care are semnificația comună de procedeu sau metodă ultimă folosită pentru a atinge scopul urmărit, acela de a apăra
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
124 alin. (3) privind independența judecătorilor, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării și a pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv ale art. 4 privind dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori din Protocolul nr. 7 la Convenție. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014, și Decizia nr. 158 din 14 martie 2017, precitată, paragraful 21). ... 25. De asemenea, prin Decizia nr. 30 din 19 ianuarie 2021, citată anterior, paragrafele 33 și 34, Curtea a reținut că incriminarea și sancționarea faptelor de exercitare fără drept a unor profesii sau activități, pentru care se cere o anumită pregătire și, în consecință, sunt supuse autorizării, exprimă necesitatea apărării unor valori sociale de o importanță deosebită, inclusiv viața și integritatea fizică
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
ianuarie 2021, mai sus menționată, paragraful 35, Curtea a constatat că dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 sunt clare și neechivoce, fiind în concordanță cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât destinatarul normei penale de incriminare are posibilitatea să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea ei, sens în care își poate adapta conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea a statuat în jurisprudența sa (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2016). De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, așadar, Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale, decât cu respectarea normelor și a principiilor consacrate prin Constituție (Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014). ... 23. Curtea
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Prin adoptarea și menținerea acestor norme în fondul activ, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere, prevederile de lege criticate având natura unei norme de incriminare speciale care creează un regim sancționator specific. ... 25. Curtea a observat că în ipoteza infracțiunii de evaziune fiscală, în forma agravată, legiuitorul a apreciat că este necesară o sancționare fermă a acesteia, având în vedere actualitatea aspectelor reținute în expunerea
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
de 3 ani. “ ... 14. În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3), referitor la accesul liber la justiție, și ale art. 23 privind libertatea individuală și legalitatea incriminării și a pedepsei. Se invocă, de asemenea, dispozițiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil și ale art. 7, referitor la legalitatea incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
1)-(3), referitor la accesul liber la justiție, și ale art. 23 privind libertatea individuală și legalitatea incriminării și a pedepsei. Se invocă, de asemenea, dispozițiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil și ale art. 7, referitor la legalitatea incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 301 alin. (1) din Codul penal sunt criticate pentru o pretinsă lipsă de claritate și precizie, cu motivarea
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
modificarea și completarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006. ... 19. În ceea ce privește conținutul constitutiv al infracțiunii, Curtea a reținut că acesta desemnează totalitatea condițiilor prevăzute în norma de incriminare cu privire la actul de conduită interzis (sub aspect obiectiv și subiectiv) pe care trebuie să îl realizeze subiectul pentru a înfrânge legea penală și a da naștere raportului penal de conflict. Deci conținutul constitutiv al infracțiunii îl constituie totalitatea
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
material/patrimonial pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv (…). Curtea a constatat că infracțiunea de conflict de interese nu poate presupune doar obținerea unor foloase materiale necuvenite, ci obținerea oricărui tip de folos, întrucât incriminarea nu urmărește sancționarea unor situații în care sunt încălcate normele legale care conferă temei și justificare obținerii unor foloase materiale, ci a situațiilor în care exercitarea imparțială a atribuțiilor de serviciu ale funcționarului public ar putea fi afectată. “ . ... 21. Tot
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
astfel, prin Decizia nr. 315 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1130 din 24 noiembrie 2020, paragraful 13, Curtea a reținut, cu privire la natura acestui folos la care face trimitere norma de incriminare analizată (sens în care a invocat și Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014, respectiv Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]