692 matches
-
activ” al acestei organizații (prof. C. Russu) a început cu o acțiune organizată în Vaslui. De altfel, în acele timpuri erau în mare vogă paradele, festivalurile, chermesele, întrunirile de tot felul, toate acestea având ca unic scop momirea tineretului încă indecis în a se înscrie la UTC. De fapt, credem că este impropriu să spunem UTC deoarece viclenii activiști care se plângeau în luna aprilie a aceluiași an că tinerii (în special din mediul rural) cam strâmbă din nas când aud
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
diferențele dintre aceste tipuri de alegători. A doua parte a capitolului se va opri în principal asupra caracteristicilor celor care votează cu un anumit partid, cu intenția de a explica opțiunile de vot, dar vom fi atenți și la categoriile indecișilor și non-votanților actuali. Tipuri de alegători Cu privire la partide (individual, dar și împreună) ne pot interesa diferite aspecte cum ar fi: notorietatea (ponderea celor care au auzit de partidul respectiv), încrederea (ponderea celor care nu au încredere într-un partid, au
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de vot analizate aici au fost culese la aproximativ un an după alegerile generale din 2004, prin intermediul unei întrebări deschise. Ca urmare a acestei situații, doar jumătate dintre respondenți au exprimat o opțiune pentru un partid, restul declarând că sunt indeciși (31%), că nu vor vota (16%) sau că nu vor să răspundă (3%). În plus, dat fiind faptul că tendința respondenților este să supraraporteze votul pentru putere, respectiv subraporteze pe cel pentru opoziție (Comșa, 2004), ne așteptăm ca votanții care
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
încrederii într-un partid, în liderii acestuia și al partizanatului (orientării pe termen lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în lideri sau sunt partizani), iar cei care nu votează sau sunt indeciși nu au încredere în nici un partid (în lideri și nu sunt partizani). Mai mult chiar, indecișii și non-votanții au profile foarte apropiate, în special în ceea ce privește caracteristicile care contează în orientarea spre un anumit partid (încredere și partizanat). Prin urmare este
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și nu sunt partizani). Mai mult chiar, indecișii și non-votanții au profile foarte apropiate, în special în ceea ce privește caracteristicile care contează în orientarea spre un anumit partid (încredere și partizanat). Prin urmare este foarte probabil ca cea mai mare parte a indecișilor declarați să fie în realitate non-votanți. Revenind la categoria celor care declară o opțiune de vot, șansele de a vota cu un anumit partid cresc foarte mult dacă alegătorul are încredere în acel partid și nu are încredere în alte
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Ref129234062 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 22), majoritatea celor care au încredere într-un partid, declarând că vor vota cu acel partid. Reciproc, majoritatea celor care nu au încredere în cel puțin un partid, declară că nu vor vota sau că sunt indeciși (în realitate o mare parte dintre aceștia nu vor vota). Încredere Vot PSD D.A. PRM UDMR MIXT Relația dintre încredere și vot (% pe coloane) Sursa: „România Urbană” FSD, septembrie 2005 Exemplu de citire: Din totalul celor care au încredere în
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
configurații, reorientarea alegătorilor va fi în ponderi diferite spre un alt partid (PSD sau PRM, în principal) sau spre absenteism. Din nou, bătălia pentru voturi nu va fi una desfășurată în zona partizanilor, nici în cea a non-votanților sau a indecișilor non-votanți (cei fără încredere într-un partid), ci una în zona indecișilor probabil votanți (cei cu o oarecare încredere într-un partid și mai ales cu încredere în mai multe partide) sau cea a votanților pragmatici. Câmpul actual al alegătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
PSD sau PRM, în principal) sau spre absenteism. Din nou, bătălia pentru voturi nu va fi una desfășurată în zona partizanilor, nici în cea a non-votanților sau a indecișilor non-votanți (cei fără încredere într-un partid), ci una în zona indecișilor probabil votanți (cei cu o oarecare încredere într-un partid și mai ales cu încredere în mai multe partide) sau cea a votanților pragmatici. Câmpul actual al alegătorilor din mediul urban descris anterior poate fi ilustrat grafic astfel: Figura SEQ
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
încrederii într-un partid, în liderii acestuia și al partizanatului (orientării pe termen lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în liderii acestuia sau sunt partizani), iar cei care nu votează/sunt indeciși nu au încredere în nici un partid (în liderii acestuia și nu sunt partizani). Mai mult chiar, indecișii și non-votanții au profile foarte apropiate, în special cu privire la caracteristicile care contează în orientarea spre un anumit partid (încredere și partizanat), fiind foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
liderii acestuia și nu sunt partizani). Mai mult chiar, indecișii și non-votanții au profile foarte apropiate, în special cu privire la caracteristicile care contează în orientarea spre un anumit partid (încredere și partizanat), fiind foarte probabil ca cea mai mare parte a indecișilor declarați să fie în realitate non-votanți. La nivelul partidelor, cele trei surse principale ale votului au o pondere diferită (încrederea în cazul PSD, partizanatul, în cazul Alianței D.A. și încrederea în lider, în cazul PRM). Aceste rezultate, dar și altele
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
M8 M0 și sentimentul general față de noua realitate economică și politică M9 M0 și neintegrare M10 Toate (model complet) Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 4. Predictori ai intenției de vot pentru partide (regresie logistică) Vot Variabilă independentă PSD DA PRM Indecis Nu votează Sociodemografice Bărbat 1,37 Vârsta 0,98 1,01 Numărul de ani de școală 1,17 0,96 1,07 Relații 0,91 1,08 Venit net în ultima lună Dotarea materială a gospodăriei 1,46 Maghiar 0
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
oameni sunt capabili să plătească pentru a nu sta la rând, „adică nu au învățat nimic din pelerinaj, degeaba mai vin aici, vai de soarta lor”. Încerc să-l întreb cum percepe el, ca jandarm, prezența rromilor la pelerinaj, răspunde indecis, ca și ceilalți organizatori ai pelerinajului pe care i-am chestionat de-a lungul timpului : pe de o parte, se declară „mulțumit” că vin aici și se „amestecă și ei cu românii”, pe de altă parte, se arată dezamăgit, o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
află mai mulți colegi în pauză. Iar atunci când ies efectiv din rând, sub privirile reprobatoare ale celor din jur și de-a dreptul supărate ale jandarmului responsabil din zonă, deranjat că trebuie să mute gardul doar pentru un singur pelerin indecis ca mine, mă întâlnesc cu o fostă colegă de la un celebru institut de cercetare academică din Franța, în trecere prin București. Este tipul acela special de „intelectuală ortodoxă”, suavă, îmbrăcată cu gust, care apreciază muzica psaltică grecească și se extaziază
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
va atinge de raclă : o pelerină în vârstă, femeie de la țară, o tot întreba pe femeia rroma care vindea batiste dacă „sunt din in și sunt curate”. Vânzătoarea, vizibil deranjată de faptul că pierde timpul și banii cu un cumpărător indecis, spune : „Mamaie, dacă la angrou la Europa mi-au spus că sunt făcute din in, așa spun și eu la oameni. Dar acuma, știți cum e să lucrezi cu chinezul, cine știe ce pune el acolo”. Trece mai departe fără a mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de pelerine, femei în jur de 55-60 de ani, urbane, casnice. Într-una dintre ele, „Doamna Mariana”, după cum singură se recomandă, cred că am găsit tovarășa ideală de pelerinaj și o excelentă sursă de informații. Aleg să joc jocul pelerinului indecis, spun că nu pot sta decât o oră-două, copilul este la grădiniță etc. Doamna Mariana mă ascultă atent, apoi spune scurt și răspicat : „Dragă, ai venit, trebuie să reziști, mergem toți până la capăt, nu dăm înapoi”. Apoi începe să povestească
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al locurilor de pelerinaj creștin-ortodoxe din România, pentru a coborî pe harta țării, din văzduhul nebulos al unei tradiții prea legate de oralitate (un fapt normal pentru „creștinismul cosmic”, pentru a relua formula clasică a lui Mircea Eliade, un mare indecis între perenialism și istorism - ca orice antimodern -, dar problematic pentru o istorie propriu-zisă a creștinismului românesc), o geografie simbolică indisociabilă de construcția continuă a identității naționale, în special de ceea ce eu am numit ontologie etnică. Nu ar fi simplu, fiindcă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din prima pereche, El-Așerat. Și totuși, în ciuda epitetelor care-1 reprezintă ca pe un zeu puternic, adevărat "Domn al Pământului", în ciuda faptului că pe listele sacrificiale numele său este întotdeauna menționat în frunte, El apare în mituri ca fiind fragil fizic, indecis, resemnat. Unii zei îl tratează cu dispreț, în fine, cele două soții, Așerat și 'Anat, îi sunt luate de către Baal. Trebuie să conchidem, deci, că epitetele exaltante reflectă o situație anterioară, când El era efectiv șeful panteonului, înlocuirea unui vechi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
agitație care sugerează o posibilă, nesperată, salvare. S-a scris enorm despre această capodoperă. A fascinat pe toți psihologii, a prilejuit serii nesfârșite de analize psihiatrice, s-au. făcut psihanalize peste psihanalize. La marginea dintre abjecție și sublim o margine indecisă, schimbătoare se întrevede dacă nu salvarea condiției umane, totuși încleștarea pătimașă cu care omul visează la această schimbare. Adevăratul balamuc nu are puterea de a dori o schimbare. Diploma de "psihiatru" a lui Dostoievschi se justifică, adăogându-i calitatea de filozof
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
două bijuterii, câte una pentru fiecare și, banii fiind la Panaitescu, ne-am prezentat la bijuteria Șehter, cea mai distinsă, de fapt unica, din oraș (mai erau încă două ceasornicării care, însă, nu vindeau bijuterii). În fața galantarului ne-am foit, indeciși, foarte mult: erau mici exemplare de aur și de argint (domnul Șehter, un negustor foarte bogat, nu se preta la tinichele). Am ales cu mare grijă un elefant burtos, cu o trompă micuță, care ni s-a părut distins. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
spini, săraci, uscați, țepoși... singurul semn de viață. Și vântul... vântul care se zbenguie, când ușor ca o boare, când vijelios, încercând să smulgă din această crustă câte un rest dintr-un fost obiect, prefăcut cu timpul într-o formă indecisă, bună doar pentru a inspira pe câte un grafician suprarealist. Dar nu trece pe acolo nici un artist suprarealist. Numai vântul, cu suflarea lui plină de toane, viguros iarna, când învăluie sau spulberă zăpada, leneș în celelalte anotimpuri. Nici hoții nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
există și totodată nu există, se simte, ușoară ca o boare, răsuflarea lui Dumnezeu. Peste casele care încă nu s-au prăbușit și peste gardurile încă nerisipite de putreda lor senectute, stăruie o blândă lumină. Nu știu ce stare sufletească este această indecisă și ocultă înfiorare care mă cuprinde. Este o așteptare, de o "venire"; dar și ea indecisă; ca într-o gară, de demult, când un bang-bang răsunător anunță o venire și ea greu de denumit. Se putea să fie un semn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care încă nu s-au prăbușit și peste gardurile încă nerisipite de putreda lor senectute, stăruie o blândă lumină. Nu știu ce stare sufletească este această indecisă și ocultă înfiorare care mă cuprinde. Este o așteptare, de o "venire"; dar și ea indecisă; ca într-o gară, de demult, când un bang-bang răsunător anunță o venire și ea greu de denumit. Se putea să fie un semn al ecoului. * Nu l-am mai văzut demult pe Dumnezeu. Timpul ne-a înstrăinat pe unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
decalajului - după o premieră, nimic nu rămânea „intens“ mai mult de-o clipă. Călătoriile, da, Îmi dădeau satisfacția unei trăiri intense, dar când nu călătoream, mă simțeam cuprins de neliniști necreatoare. Dacă În teatru eram puternic, În viață mă simțeam indecis, slab, confuz. Ce căutam de fapt? Mi-am adus aminte, În toiul acestui zgomot interior ce se derula pe când vedeam contururile Manhattanului la orizont, revenind de la aeroport, de cartea pe care mi-o oferise Peter Brook În grădina persană, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
recădem în convențional. Dar ce importanță are, din moment ce a fost o clipă în care am văzut limpede în noi înșine și asta ne-a dat forța necesară pentru a suporta de-acum mult timp înainte minciunile noastre, oboselile, dorințele noastre indecise și nemărturisite... 10 aprilie 1954 Iată cele două extremități în care, după părerea mea, merită să faci dragoste fizică: 1) Atunci când, în fața unei mari iubiri, rușinea de a fi animal dispare; 2) Atunci când reușești a savura animalitatea și nerușinarea proprie
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
să mă bucur că sunt acolo, că viețuiesc și eu în... mulțimea aceea umană imposibil de descris în cuvinte obișnuite. Pipăiam țesături, admiram imprimeuri, desfăceam sari-uri, alegeam... în fine, mă răzgândeam apoi, pentru că alte culori îmi impresionau retina. Ieșeam indecis din prăvălie, căci altele mă așteptau cu porțile larg deschise, cu alți vânzători răbdători în șiretenia lor de comercianți versați în relația cu turiștii străini - se întrevedeau doar vânzări substanțiale, la prețuri duble sau triple sau... mai mult, oare? Naveai
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]