366 matches
-
Heidegger le face de-a lungul a 30 de ani, ideea rămâne aceeași: limita nu este o realitate negativă; dimpotrivă, ea este pozitivul însuși, de vreme ce nu se poate vorbi de ființă decât în măsura în care există limită, pe când absența limitei, nelimitația, este indeterminarea însăși, echivalentul neființei. Limita nu este deci o limitație, ci deschidere către ființă, condiția prealabilă a participării la „a fi“. Pe scurt, a fi înseamnă a fi limitat, a dobândi o limită, a ieși din vagul neființei. Drumul către ființă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
întrebările totale, care lasă deschise mai multe posibilități de răspuns, nu cele parțiale, care sunt ancorate presupozițional și predetermină răspunsul prin cuvântul interogativ. Dintre întrebările parțiale sunt preferate cele cu ce (vezi statistica supra 7.1), care induc o relativă indeterminare a răspunsului. Când sunt folosite, întrebările parțiale sunt adesea atenuate prin: prezumtiv (Cine o fi lăsat asta aici?), semiadverbe modalizatoare ( Ce a spus oare?), cuvinte din sfera indeterminării (care-i faza cu chimitexu?, 114), prefațarea întrebării printr-un verb epistemic
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cele cu ce (vezi statistica supra 7.1), care induc o relativă indeterminare a răspunsului. Când sunt folosite, întrebările parțiale sunt adesea atenuate prin: prezumtiv (Cine o fi lăsat asta aici?), semiadverbe modalizatoare ( Ce a spus oare?), cuvinte din sfera indeterminării (care-i faza cu chimitexu?, 114), prefațarea întrebării printr-un verb epistemic (știi câte....?), introducerea unor presecvențe (vreau să te întreb ceva.../știi ceva?,,,). Observând interogativele totale sub aspectul funcționării lor în diferite contexte de comunicare, am constatat tendința de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
declanșatori de presupoziții și de implicații ori gazde semantico-sintactice ale unor semnificații discursive; atragerea pronumelor în strategii de negociere a cantității de informație din universul de discurs, în strategii ale politeții pozitive și negative ori în strategii de aproximare și indeterminare a semnificației; specializarea discursivă a unor elemente din diverse clase (pronume de întărire, pronume relative, pronume interogative); participarea pronumelor la structuri de gradare a asertivității. Preferințele discursive ale vorbitorilor indică următoarele trăsături culturale ale discursului românesc actual: codificarea și decodificarea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
informației; structurarea laxă a temelor și subtemelor; gradul scăzut de elaborare a semnificației; grad scăzut de coerență și coeziune textuală; redundanță informațională, tendință spre digresiune și tangențializare a semnificației; colectivizarea experienței individuale prin tendința autoincluderii în grup, prin impersonalizare și indeterminare. 1 Cercetarea s-a bazat pe următoarele corpusuri de limbă română vorbită: IVLRA: IV, CORV; pentru simplitatea și unitatea sistemului de transcriere, toate citatele din text sunt din IVLRA și urmează cu fidelitate transcrierea originală. Cifrele trimit la paginile la
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sau al sculptorului (al creatorului, în general). Obiectul pur intențional este determinat de un conținut (Gehalt) care însumă toate atributele și proprietăți sale, i.e. în cadrul structurii obiectului există anumite proprietăți ontologice exterioare. Totodată, obiectele pur intenționale au un spațiu al indeterminării, tot ceea ce putem ști despre ele este descris în cuprinsul lor și, astfel, nu lasă loc pentru surprize, ci doar pentru interpretarea care ține de un act propriu individual. Actul unui astfel de obiect arată direcția sa: corespondența cu un
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'imaginaire, Dunod, PUF, Paris, 1960. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, PUF, Paris, 1964. Eco, Umberto, Limitele interpretării, traducere de Ștefania Mincu și Daniela Bucșă, Editura Pontica, Constanța, 1996. Eco, Umberto, Opera deschisă. Formă și indeterminare în poeticile contemporane, ediția a II-a, traducere și prefață de Cornel Mihai Ionescu, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Empson, William, Șapte tipuri de ambiguitate, traducere, prefață și note de Ileana Verezea, Editura Univers, București, 1981. Gauthie, Theophile, Scrieri despre
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
credințe și de practici se schimbă În timp și În spațiu. Această complexitate ne Îndeamnă să fim ceva mai modești În estimările noastre referitoare la interacțiunile dintre culturi și dezvoltare. Restructurările la care asistăm evoluează În permanență, ceea ce dezvăluie o indeterminare imposibil de contestat și justifică necesitatea unei umanizări a științelor umane (Dosse, 1997). Scientismul a Îndepărtat, pentru multă vreme, științele despre Om de diversitatea Umanității și de exigențele impuse de necesitatea de a salva biodiversitatea (vezi actualitatea temei „dezvoltării durabile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să începi și tu". Nefiind înscris în structura enunțului, subînțelesul are o "existență nesigură". V. act, influență, maximă, politețe. DUCROT 1972; GRICE 1975; ANSCOMBRE - DUCROT 1983; KERBRAT-ORECCHIONI 1986; SPERBER - WILSON 1986; MOESCHLER - REBOUL 1994; MAINGUENEAU 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. NM INDETERMINARE. În mod obișnuit, determinarea contextuală (discursivă sau situațională) rezolvă cazurile de ambiguitate sau măcar oferă soluția cea mai plauzibilă. Există însă situații, arată H. P. Grice, atunci cînd se uzează de metaforă, în care implicatura conversațională are o determinare mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
arată H. P. Grice, atunci cînd se uzează de metaforă, în care implicatura conversațională are o determinare mai curînd inferioară decît superioară. Ca atare, conținuturile comunicate indirect prin enunț, care nu țin exclusiv de rolul informativ al enunțului, realizează o indeterminare (sau nedeterminare). Aceasta se întîmplă deoarece multe expresii lasă nedeterminat, în unele situații, faptul că trebuie afirmate sau negate. Astfel, cu cît o metaforă este mai frecventă și mai fixă, cu atît implicaturile ei sînt mai determinate (Casa lui e
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
șantier, deci în curs de reparare, deci nu a fost încă terminată, deci nu se poate încă locui etc. Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, indeterminarea solicită strategii interpretative pentru mai multe enunțuri în mod simultan, rezultatul fiind uneori formularea mai multor ipoteze. V. implicatură. MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995. RN INDIVIDUAȚIE. Termenul individuație este, în înțeles general, un sinonim al lui identitate, atunci cînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sunt scriitorul Radu Cosașu. În ambele cazuri citesc, din varii motive, ziare precum „Libertatea“, „Click“ etc. Le pot citi pentru amuzament sau pentru a demonstra că orice știre idioată e, de fapt, un roman de succes. Sau pentru a observa indeterminarea virgulei între subiect și predicat. Citesc gen OULIPO. Oare nu sunt un cititor mai premium decât ceilalți? Al treilea exemplu: cititor premium fiind, mi se pare că un articol quality e de fapt scris prost, fără surse și tendențios. Să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
o ruptură mai radicală între "ficțiunea” din romane și "facticitatea” din lumea reală. Nu pentru că literatura, în mobilitatea ei, nu poate să construiască pe o realitate stabilă și solidă din pricina unui abuz de "tehnică” și a unei înclinații spre indeterminare, ci pentru că simțul realității este o construcție fluidă, înclinată spre schimbarea formei, așa că redarea sa "definitivă” în literatură este imposibilă. În schimb, dacă ne gîndim la alcătuirea semiotică a oamenilor, lucrurilor și a textelor de non- ficțiune ca aparținînd aceluiași
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
înglobînd mai multe subsisteme, calculele măsurii entropiei ca dezordine maximală a particulelor echiprobabile sînt tot atîtea piste, nu neglijabile, care deschid calea către o reflecție de tipul al treilea 89. Dar, pentru ca ele să meargă toate în direcția unei anume indeterminări a ordinii, afectînd un sistem și convergînd către singura probabilitate, aceea ca un sistem să poată fi măsurat după starea sa de entropie, ele uită ceva esențial: semnificația 90. Nici un fenomen nu poate fi perceput independent de semnificația pe care
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mai scot capul pe geam, să-l scot poate din text, o ieșire afară mai cuminte decît întîlnirea cu ele! sînt pe cale să constitui o nouă specie literară: călătoria feroviară via Buhăești Roman, unde duce, față de trenul de pe aceeași relație? indeterminare in statu nascendi, trenul pe șapte-opt secunde în stația Grajduri, își dă frîu liber în hălăduirea de noapte, călători ca alde mine către al nouălea cer, stînd din starea noastră imuabilă, figé, fără grija de hrană și de băutură, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un set de semnale de natură vizuală, acustică, olfactivă, tactilă și chimică, cu semnificație semiotică, care asigură supraviețuirea în semiosferă. Astfel, Umwelt-ul și nișa semiotică sunt două laturi diferite ale aceluiași fenomen. 12. În sistemele vii, determinarea este construită pe indeterminare În loc de o lume structurată în mod armonios, dintr-o colecție de materiale și de verigi mecanice, riguros ordonate, realitatea semnalelor cu semnificație semiotică ne introduce într-o lume dezordonată, într-un amestec de procese și de semnale orientate într-o
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dezordonată, într-un amestec de procese și de semnale orientate într-o anumită direcție. Tabloul lumii newtoniene, reprezentând o lume masivă, durabilă, solidă, impenetrabilă, formată din particule mișcătoare, se destramă și ne apare în schimb o lume în care domnesc indeterminarea și spontaneitatea. Indeterminarea este prezentă în biosferă dar și în semiosferă, așa cum este și ordinea, ceea ce asigură o totală determinare și distingere. Organismele indeterminate au capacitatea de a-și desfășura sau deschide marginile (limitele), ceea ce le permite să-și continue
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
amestec de procese și de semnale orientate într-o anumită direcție. Tabloul lumii newtoniene, reprezentând o lume masivă, durabilă, solidă, impenetrabilă, formată din particule mișcătoare, se destramă și ne apare în schimb o lume în care domnesc indeterminarea și spontaneitatea. Indeterminarea este prezentă în biosferă dar și în semiosferă, așa cum este și ordinea, ceea ce asigură o totală determinare și distingere. Organismele indeterminate au capacitatea de a-și desfășura sau deschide marginile (limitele), ceea ce le permite să-și continue creșterea și să
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
este impusă întotdeauna prin seturi genetice. Edificarea organismului unui animal pluricelular se realizează prin nașteri celulare și prin moartea unor categorii de celule. Apoptoza celulară apare ca o condiție firească, impusă de edificarea unui întreg funcționabil. Limita dintre determinare și indeterminare este greu de stabilit, după cum la fel de greu de stabilit este fluxul transformărilor care produce, în evoluție, la apariția determinării ca progres biologic. 13. Evoluția biologică reprezintă o tendință de creștere a libertății semiotice Edificarea universului nostru a fost guvernată de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
este descrisă prin concepte cum ar fi: dominium („stăpânire”) și regimen („guvernare”), În timp ce spațiul ei de incidență apare, Întotdeauna, fie sub numele de regnum, fie sub cel de principatus sau terra (territorium). Laconismul acestor termeni ascunde un mare defect semantic: indeterminarea. Utili pentru a desemna actul neutru al guvernării, ei sunt infinit mai puțin evocatori În privința desemnării celor asupra cărora se putea exercita această guvernare și a justificării autonomiei ei. La drept vorbind, În legătură cu autonomia temporalului (celălalt nume al statului), o
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
sch. Și 1 tab.]. [105] IVĂNUȘ, ZOE VIORICA, Strategii ale dezvoltării vorbirii. Educarea vorbirii corecte și clare, Tribînv, 4, nr. 12, 1993, 6. [106] JĂMNEALĂ, AUREL. Personal, impersonal, nepersonal. în: ConvDid, 4, nr. 11, 1993, p. 55-58. [107] JELA, DOINA, Indeterminările textuale și investirea imaginativă în lectura școlară, BuIIȘD Constanța, 3, 1990, 65-69. [108] JIGĂU, MIHAI, Copiii supradotați și învățarea precoce a lecturii. în: RPed, 42, nr. 47, 1993, p. 53 58. [109] LEUCUȚIA, FLORENTINA, Comentariu pe marginea textelor lirice Revedere
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
deschiderea către sinele propriu pe care mizează s-o prilejuiască altora. Păstrez față de mine însumi distanța dată de diferența dintre ceea ce sunt și ceea ce aș dori să fiu. Această ruptură conține în ea și o zonă de ambiguitate, asigurată de indeterminarea nașterii voinței de a fi într-un anume fel. * Uneori din cărți îmi rămâne mai curând modelul de coerență decât ideile vehiculate. * Istoria ne creează un fals sentiment al distanței. În definitiv, strămoșii noștri ne sunt mult mai apropiați decât
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
este limfatic, nervos și... feminin; bărbatul matur a rămas oarecum copil a cărui nevoie întârziată de protecția maternă exprimă „o pasivitate ca atitudine generală de viață, care e aspect al feminității lui, comportament nu de viață, ci de sex, de indeterminare sexuală.” 2 Natură feminină, sedentară, eroul trăiește într-un „copleșitor sentiment de rudenie cu lumea vegetală”: „Feminin, pasiv, sedentar, clorotic și chiar clorofilic, atât ca organism, cât și în spirit, el dispune de un imens număr de metafore descriptive, toate
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
o sintagmă care aparținea lui Howard, pozițiile sale critice care reflectă un important moment de reflexivitate în creația nonficțională. La fel de important este faptul că aceste poziții reflectă o întreagă atitudine filosofică de rezistență față de inclinările totalizatoare ale modernismului. Pentru Garland indeterminarea lumii fenomenologice este reflectată în două observații pe care le face în Crumbling Idols, al cărui titlu este el însuși sugestiv pentru rezistența la critica totalizatoare: "Viața se schimbă mereu și literatura se schimbă și ea. Nu decade niciodată, se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
certă și să o distingi de imaginație; cum va fi ruptă succesiunea obiectelor, cum se vor confunda una cu alta părțile, și cât de multe particularități și deosebiri vor fi comprimate și topite una în alta" (139). Johnson face portretul indeterminării și a limitelor propriei cunoașteri. În mod similar, în centrul poziției lui Bakhtin "stă experiența personală și imaginația creatoare liberă." Într-o speculație, una care poate explica de ce Bakhtin a căzut în dizgrația sovieticilor și a fost exilat în Kazahstan
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]