1,115 matches
-
l’individu, Gallimard, coll. Folio-essais, Paris, 2002, p. 19. Cf. J.-C. Kaufmann, op. cit., p. 200 passim. A. Giddens, op. cit., pp. 185-187. Luana Miruna Pop, op. cit., p. 141. Perspectiva adoptată în continuare în această secțiune despre reflexivitate este deocamdată una individualistă. În cele ce urmează, voi insista și asupra dimensiunilor sociale ale reflexivității. Această ultimă dimensiune este cu atât mai importantă, cu cât, precum se știe, indivizii autonomi și singulari nu pot face mare lucru într-o societate în derivă. Sensul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de întrajutorare Cei intervievați au afirmat că sătenii se mai ajută, în special vecinii, dar spiritul de întrajutorare manifestat în trecut prin intermediul clăcii (oamenii mergeau unii la alții și lucrau când era nevoie) nu se mai păstrează. Sătenii sunt mai individualiști, fiecare fiind implicat în rezolvarea problemelor personale: „Și la sat îi invidia. Fiecare cu a lui, nu prea să ajută. Mai puțin sprijin” (agricultoare, 22 de ani). Oamenii se mai sprijină în agricultură, în sensul de a oferi servicii (arat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
având grupurile sale de presiune, fără să facă altceva decât să propage o mentalitate sectară și tehnocrată? Ce fel de conștiință religioasă reflectă o asemenea dilemă existențială: „Eu în ASCOR sau ASCOR-ul în mine?”. În primul rând, o mentalitate individualistă. Aici, ASCOR-ul - sau oricare altă asociație despre care ar mai putea fi vorba - pare să joace rolul de agent soteriologic cu răspundere limitată. Precum odinioară Legiunea Arhanghelului Mihail, ASCOR-ul apare ca una dintre acele entități, reale sau virtuale
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în Hristos Iisus. Raportul de apartenență eclezială nu poate fi înțeles în termenii unui voluntarism afectiv. Legătura ontologică a credinciosului botezat cu Biserica nu poate fi comparată cu nici o altă relație, menținută prin contract ori asociere de interese. Când subiectivismul individualist ne ancorează conștiința religioasă în prezent, atunci nu este deloc greu să emani pretutindeni un sufocant didacticism. Este foarte ușor să-ți imaginezi că ceea ce suflețelul tău a descoperit în ortodoxie reprezintă întreg potențialul ortodoxiei și singurul lucru de care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la Edmund Burke (1729-1797) pare inevitabilă - se armonizează concret cu soluția religioasă dată pentru ieșirea din nihilism. Rămâne invocarea „Viu este Dumnezeu” doar un strigăt în gol? Constatăm îndată că descrierea omului recent nu oferă neapărat soluția ieșirii din izolarea individualistă. Cum anume, pe de altă parte, „Viu este Dumnezeu” nu presupune regresia într-o formă autistă de raportare la lume, într-un sens apropiat de nostalgiile teocratice ale islamului contemporan. Propunerea comunitarienilor este o soluție, în genul celei schițate de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să fim în acord cu poemul simfonic al Providenței. Urcușul sufletului perfecționează acea acustică interioară în care sunetele lumii își regăsesc plinătatea și coerența fundamentală. Asceza creștină nu pune în practică un program al ambiției. Scopul ascezei nu este eroismul individualist, ci umilința. Nu satisfacția de sine ne orientează înspre răsăritul renașterii noastre duhovnicești, ci smerenia lui Hristos. Cei obișnuiți să se înalțe dintru slavă deșartă întru slavă deșartă vor descoperi, în plin picaj, că, fără smerenia lui Hristos, parașuta de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
înțelege porunca Domnului la iubirea de vrăjmași. Cu atât mai puțin va înțelege experiența interioară a îmbrățișării întregii creații în rugăciunea liturgică a Bisericii. Pocăința psihologică ignoră dimensiunea eclezială a acestui gest întemeietor, taina spovedaniei fiind percepută într-un sens individualist, ca act de pietate privată în cadrul unei religii civice. Mărginită în aceste cadre, spovedania, de pildă, se centrează în jurul problemei lichidării acelui moi haïssable despre care vorbea Pascal; această înțelegere îngustă a mărturisirii păcatelor nu depășește limitele subiectivismului modern. Credinciosul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Charles Taylor) relevă prăbușirea valorilor, esența reflecției lui Dewey ne vine repede în minte, deși Dewey însuși e citat mai ales de posttocquevillieni- în acest context, mă refer astfel la gânditorii care au reținut speranța clasicului francez că omul modern, individualist, va continua să-și aducă aminte că trăiește totuși în societate - cu sensibilități comunitariste, ca antropologul (religiilor și structurilor de înrudire) și sociologul de la Berkeley, Robert Bellah 13. Bellah, pe care îl voi evoca din nou în secțiunea dedicată personalității
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
are un sens precis. În alte limbi, confuzia terminologică este inevitabilă. De aceea, aș putea fi de acord cu „libertarian” în românește, în pofida pedanteriei mele filologice, pentru a evita alte complicații într-o discuție și așa complicată (fiindcă... libertarienii, naturi individualiste prin excelență, polemizează și se divid în mereu mai multe grupuscule, urmând logica lor sectară până în pânzele albe). Am consolarea că, pe lângă canadienii din Québec, germanii au și ei un Libertarianismus acum (deși se spune, ca înainte, și Libertär), preluat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
deosebită este discutarea Închegării acestei viziuni artistice, Într-un curent literar, precizat istoricește, cauza pentru care el se manifestă cu preferință În roman. (Ă)». În fișele despre realism, dl. Ion Vitner opunea relațiile: sociale pe care realismul le reflectă, caracterului individualist al conștiinței romantice, preocupată de propria ei dramă. Acordă deci romantismului, spiritul individualist drept principală trăsătură de diferențiere. În eseul asupra fenomenului decăderii literaturii burgheze, suntem puși În gardă că nu individualismul formează nota generală a romanticilor. (Ă). Împotriva acestei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cauza pentru care el se manifestă cu preferință În roman. (Ă)». În fișele despre realism, dl. Ion Vitner opunea relațiile: sociale pe care realismul le reflectă, caracterului individualist al conștiinței romantice, preocupată de propria ei dramă. Acordă deci romantismului, spiritul individualist drept principală trăsătură de diferențiere. În eseul asupra fenomenului decăderii literaturii burgheze, suntem puși În gardă că nu individualismul formează nota generală a romanticilor. (Ă). Împotriva acestei tendințe l-am pus În gardă pe dl. Ion Vitner. Fiindcă și În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
manuscrisului, el ne-a dat poeme de reale valori artistice, cum este de pildă La frasinii de la răscruce. (Ă). (Ă). Utilizând creator tezaurul nostru popular, Baconsky va elimina din poezia sa și răbufnirile formaliste și aplicațiunea spre abstractizare și tendințele individualiste, realizând astfel un progres În orientarea poeziei spre un realism de bună și durabilă calitate”. Și pentru că am pomenit de câteva ori până acum că la Uniunea Scriitorilor, la filialele acesteia aveau loc, periodic, discuții publice asupra unor opere - discuțiile
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de viață, Scânteia arăta că «tocmai susținătorii concepției estetice burgheze a artei pentru artă limitau artificial tematica poeziei la natură (privită de cele mai multe ori În afara legăturii indestructibile Între natură și om) și la dragoste, bucurie, tristețe etc. (privite ca sentimente individualiste, care rup pe om din legătura lui indestrictibilă cu societatea). (Ă)». Faptul că În Almanahul literar au apărut poeme greșite din punct de vedere ideologic și nerealizate din punct de vedere artistic, ca cele analizate mai sus, arată că nici
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe care Însuși dușmanul ne-o Întinde. Să știe acei care alunecă pe panta estetismului sterp și a invidualismului, că făcând aceasta ei slujesc pe dușman. Pentru că dușmanul nu se bucură niciodată de pomană. Iată de ce Îmbrățișați niște meschine poezii individualiste, lipsite de patosul luptei revoluționare, iată de ce Încercați să loviți cu ele masivele construcții ale poemelor lui Mihai Beniuc și Dan Deșliu. (Ă). Vă dau un sfat: nu mai căutați fisuri. Nu vă mai străduiți să vârâți lăbuța acolo unde
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ignoranței și a celor mai nesănătoase curente cu conținut burghez? Pentru că mulți dintre scriitori nu și-au Însușit Încă până la capăt Învățătura partidului cu privire la creșterea cadrelor noi, pentru că mai sunt scriitori care n-au știut să Învingă până la capăt mentalitatea individualistă, burgheză, pentru că nici În Uniunea Scriitorilor această mentalitate n-a fost combătută cu suficiență intransigentă. (Ă). Pornind de la această imagine de ansamblu să detaliem principalele aspecte referitoare la proza anului 1951. FIȘE LA PETRU DUMITRIU Romanul Drum fără pulbere de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
explicabilă: prins de vârtejul treburilor, socotind că nu poate părăsi lupta În momente dificile, Își amână mereu căutarea sănătății până cade la pat răpus de boală. Dar cu prilejul bolii și În alte Împrejurări, se dovedește la Mladin o tendință individualistă. Mladin lucrează În bună parte de unul singur și conștient sau inconștient, acționează ca și cum ar fi de neînlocuit (Ă). În lipsa unor puternici eroi comuniști, se Întâmplă și În Cumpăna luminilor ceea ce se Întâmplă În Drum fără pulbere de pildă: centrul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a reușit Încă să cuprindă totalitatea aspectelor de seamă ale luptei pentru construirea socialismului și În special sectorul principal: lupta muncitorilor din industria grea. Unii dintre prozatorii care au dat lucrări valoroase, Întârzie lucrările noi. În poezie sunt cunoscute manifestările individualiste, criticate de organul Comitetului Central al partidului, Scânteia, pe asemenea nu au fost lichidate, cu totul, abaterile proletcultiste. În unele piese de teatru Întreaga bogăție a vieții de astăzi este sărăcită adesea de un conflict artificial neinteresant, dovedind insuficienta cunoaștere
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să fie purtată împotriva individualismului liberal, a scientismului, a cartezianismului și kantianismului, a democrației, a monarhiei constituționale și republicanismului (care structural sunt aproape același lucru), a socialismului, a protestantismului religios de toate formele, dar și a galicanismului catolic, a misticii individualiste de la Fericitul Augustin până la Francisc de Assisi, a kabalisticii, a teosofiei, a asiatismului panteist, a umanitarismului etc. etc.95 Asemenea pagini abundă în publicistica lui Ionescu. Gândirea lui Nae Ionescu este însăși antiteza tradiționalistă, ortodoxistă și naționalistă a umanitarismului universalist
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
se fi gândit cu mult timp Înainte la o activitate antreprenorială privată este simptomatic. Dimpotrivă, există câteva mici diferențe de nuanță Între polonezi și unguri, aceștia fiind totodată foarte apropiați prin Înscrierea istorică a caracteristicilor lor antreprenoriale. Polonezii sunt mai individualiști, mai angajați În ruptura de vechiul regim, pe baza constatării uzurii și a căderii guvernelor succesive ale generalului Jaruzelski. Ungurii sunt mai voluntariști pentru că interpretează evoluția puterii politice, mai ales la succesorii lui Janos Kadar, ca pe un semnal că
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
inclusiv la scară internațională, și se transformă în realitate sub formă de modele, instrumente și practici organizaționale; dinamica lor novatoare atestă că, înainte de toate, cunoașterea înseamnă originalitate în diversitate. Viziunea americană și vest-europeană, formată în medii organizaționale cu valori preponderent individualiste, situează pe prim-plan diseminarea și utilizarea cunoașterii; în contrast, viziunea japoneză se concentrează pe producerea cunoașterii, diseminarea ei fiind implicită într-un mediu centrat tradițional pe valorile grupului. Paradoxal, în abordarea occidentală, aplatizarea piramidei ierarhice este considerată o soluție
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de platforme de lucru virtuale, ingineri de cunoștințe, formatori de competențe etc.). Planul culturii organizaționale: − asumarea, de către membrii organizației, a unei etici a legitimității responsabile în raporturile și acțiunile lor referitoare la cunoaștere; o asemenea etică se opune, principial, exclusivismului individualist și este deschisă interactivității parteneriale; la scara unor asemenea organizații, ca și a ansamblului societății cunoașterii, civilizația se va revela ca abilitate și disponibilitate a membrilor lor de a conlucra în mod transparent și echitabil; − centrarea comportamentelor individuale și colective
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
dintre ele fiind inițial teze de doctorat, girate de M. Dragomirescu și Ion Bianu: Nuvelă în literatura română (George Marinescu), Mihail Dragomirescu, estetician și critic literar (N. Vasiliu), Elementul universal în opera lui Grigore Alexandrescu (Râul Teodorescu), Femeia mării - concepția individualista și căsătoria (N. N. Cretu), „Învierea” de Tolstoi (Radu Gyr). Prin prestigiul colaboratorilor, B. I. de L. rămâne o publicație distinctă în peisajul presei literare din perioada interbelică. I.R.-N.
BULETINUL INSTITUTULUI DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285939_a_287268]
-
se sacrifică în mod eroic pentru a contribui la prinderea dușmanului (...). Uneori scriitorul, pentru că nu reușește să descopere în muncă, în lupta socială, chipul adevărat al omului, creează conflicte sufletești artificiale, în care eroul este pus să ducă o luptă individualistă plină de frământări searbede, pentru depășirea propriilor sale suferințe (...). Astfel apare de pildă Mladin, eroul central al romanului Cumpăna luminilor de N. Jianu. Mladin este secretarul organizației de partid de pe un șantier unde se construiește o hidrocentrală (...). Procesele sufletești, sterile
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a exprimat în sensul că deși e convinsă că doar 80% din concepția ei ar fi justă, nu știe ce surprize îi vor aduce în viitor rămășițele ideologici burgheze. Nina Cassian s-a menținut în cuvântul ei pe o poziție individualistă și, neabordând problemele importante puse în dezbatere, nu a avut o atitudine principială după cum nu a analizat în spirit autocritic ultimele ei creații literare. Petru DUMITRIU s-a ocupat în introducerea cuvântului său de câteva probleme ridicate în cadrul dezbaterilor. El
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a arătat că puținele referiri ale lui I. Vitner la problemele actuale ale literaturii noastre au fost sentențioase, lipsite de fundamentare (...). În încheiere, Petre Dumitriu a analizat unele poezii ale Ninei Cassian trimise redacției revistei Viața românească arătând conținutul lor individualist, retrograd, poezii în care autoarea presupune existența unei bariere între popor și scriitor. Vorbitorul a subliniat necesitatea întăririi vigilenței ideologice, a combaterii a tot ceea ce este profund și ostil drumului de dezvoltare a literaturii noastre pe linia realismului socialist (...). Radu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]