KorAP: Find »[drukola/base=indivizibil & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...119 >

2,965 matches

Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250

de a participa la conferința de pace de la București în legătură cu chestiunele Republicei Moldovenești, interesele căreia le poate reprezenta numai ea. Sfatul Țării, bazându-se pe trecutul istoric al Basarabiei, care în mod istoric s-a format într-o regiune unitară indivizibilă, iar pe de altă parte, având în vedere interesele economice ale țării, arată poporului ucrainean nedreptatea amestecului Ucrainei în treburile Moldovei. Republica Moldovenească ca și cea Ucraineană mult timp au suferit sub regimul crud al țarismului, ambele au trecut calvarul

Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI (2012) [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
împotriva tentativelor neauzite ale unui popor abia eliberat asupra dreptului și libertății altuia, care și el a devenit liber. Sfatul Țării declară tare că voința tuturor popoarelor care locuiesc în Basarabia este de a vedea Republica Moldovenească independentă, neatârnată și indivizibilă și orice tentative de oriunde ar veni ele împotriva independenței și indivizibilității Republicii Moldovenești, așezate între Nistru, Prut, Marea Neagră, în hotarele fostei gubernii a Basarabiei, le consideră ca o violare neauzită împotriva dreptului de autodeterminare a unui popor care și-

Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI (2012) [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
moravurile, tradițiile, obiceiurile etc. populației moldovenești de dincoace și de dincolo de Prut. Din punct de vedere geografic, etnografic, istoric, așa-zisa provincie a Basarabiei a fost deci din toate vremile un pământ românesc și a format o parte integrantă și indivizibilă a Principatului Moldovei. Doar numele de „Basarabia” e cel care nu e absolut moldovenesc; chiar și acest nume, rezervat până în 1812 exclusiv extremității meridionale a acestui teritoriu, încă e un nume românesc, comemorând cucerirea de către Basarab, principele Valahiei, care în

Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI (2012) [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325

înțeles mai bine ca oricine ce îl frământă. — înțeleg ce voiești a întreba... Te întrebi dacă suntem supuși vremilor fără nicio speranță, dacă suntem totalmente neputincioși și pierduți sub vremi, și voința noastră (chiar colectivă de ar fi, una și indivizibilă, iar nu risipită, cum se arată), voința noastră nu contează nici cât un fir de nisip... Undeva în casă se aude țârâitul încă nefamiliar al telefonului proaspăt instalat. Sophie trebuie să fie prin apropiere, a ieșit doar adineaori să pregătească

Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550

complexă a lui Dionysos (o societate dominată de figura unei zeități care unește hedonismul ambient cu o "sălbăticie latentă", dar și cu "animalitatea luminoasă"; în Timpul triburilor (1988, frecvent reeditată, ca matrice a gândirii sale sociologice), unde demonstrează trecerea de la "individul indivizibil" la "persoana" (plurală) și la comunitățile emoționale; în Aux creux des apparences (1990) consacră un capitol fundamental glisării "identității" în "identități multiple" și revelării unei "etici a esteticului"; în Contemplarea lumii (1993) este dezbătută tema pe cât de originală, pe atât

Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
aduce aminte de ceva. Ah da, în cartea mea despre cotidian din 1979, introduceam noțiunea de "duplicitate" în sânul individului ca declanșatoare a unei schimbări de paradigmă. Același lucru în Le Temps des tribus (1988), unde arătam trecerea de la individ (indivizibil) la persoană (plurală). Apoi, puțin mai târziu (Au creux des apparences, 1990), dedicam un capitol alunecării de la identitate la identificările multiple. Cum se numește asta? Nu e banditism, nu. Mai degrabă o practică benignă, subtilizare comisă de un tâlhar din

Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
a pantalonilor "baggy" ce lasă prea la vedere lenjeria intimă? Și este interesant de observat că toate aceste subiecte fac obiectul unor analize peremptorii care, cu puține excepții, fac apel la legislator cu scopul de a salva Republica Una și Indivizibilă! Analize fără nuanțe, în aceea că nu iau în considerare dimensiunea "estetică" a acestor mode vestimentare. Desigur, pentru unele dintre ele, aspectul religios n-ar trebui neglijat. În cazul câtorva, ceea ce a rămas din puterea patriarhală se exprimă cu forță

Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607

număr și chiar interpretări ale unor pasaje din Timaios (35b; 31-32b). Numerele sunt considerate esențe, substanțe ale lucrurilor, au în mod necesar reprezentare spațială, își găsesc principiul în unitate, care nu este propriu-zis număr, fiind pară și impară, divizibilă și indivizibilă. Numărul pythagoreic este o construcție figurată realizată din unități reale; o figură geometrică este o realitate calitativă, compusă din unități cantitative care participă însă și la calitatea ei (Comm. II, 2, 8 his geometricis rationibus adplicatur natura numerorum). Această calitate

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
retrage (42e). Sufletul Universal (, Comm. anima mundana), prima și cea mai veche creație a Demiurgului, este rezultatul amestecului (I, 6, 46, contextio, I, 6, 12 ex... permixtione, intertextuisse; alternis... contextio II, 2, 17; Tim.     35a-35b) a două esențe, cea dintâi indivizibilă, imparul (Comm. imparis, ), imuabilă, identică cu sine (Principiul Identității ) și esența divizibilă, corporală, parul (Comm. paris,  Principiul Alterității  ). Indivizibilului fiindu-i imposibil prin natura să intre într-un amestec propriu-zis, pătrunde în rațiunea existenței corporalului (Tim. 35a; Comm. I, 6

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
6, 46, contextio, I, 6, 12 ex... permixtione, intertextuisse; alternis... contextio II, 2, 17; Tim.     35a-35b) a două esențe, cea dintâi indivizibilă, imparul (Comm. imparis, ), imuabilă, identică cu sine (Principiul Identității ) și esența divizibilă, corporală, parul (Comm. paris,  Principiul Alterității  ). Indivizibilului fiindu-i imposibil prin natura să intre într-un amestec propriu-zis, pătrunde în rațiunea existenței corporalului (Tim. 35a; Comm. I, 6, 2 - hinc et Timaeus Platonis fabricatorem mundanae animae deum partes eius ex pari et impari, id est duplari et

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
et Timaeus Platonis fabricatorem mundanae animae deum partes eius ex pari et impari, id est duplari et triplari numero, intertexuisse memoravit; I, 6, 46 ab hac pares, ab illa impares). Demiurgul alcătuiește o a treia substanță, care cuprinde divizibilul și indivizibilul, după care le amestecă din nou pentru a forma o a patra substanță de care se va folosi în creația sa (35a). Prin indivizibil, sufletul va putea atinge Ideile, Lumea inteligibilă; prin divizibil, va obține cunoașterea Multiplului, a devenirii, Lumea

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
ab hac pares, ab illa impares). Demiurgul alcătuiește o a treia substanță, care cuprinde divizibilul și indivizibilul, după care le amestecă din nou pentru a forma o a patra substanță de care se va folosi în creația sa (35a). Prin indivizibil, sufletul va putea atinge Ideile, Lumea inteligibilă; prin divizibil, va obține cunoașterea Multiplului, a devenirii, Lumea sensibilă. Întreaga ierarhie a Ființei stă în gradul de exactitate, în proporția amestecurilor, care pornind de la limită și nelimitare, de la Identitate și Alteritate, constituie

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
II) care caută în prima frază a psychogoniei din Timaios (35a), ca și Albinus (De Plat. Dogm. XIV) și Proclos (In Tim. 185 b sq.), o teorie exactă a sufletului. Consideră că dificultatea se află în a explica amestecul esenței indivizibile, care indică faptul că sufletul este în regiunea inteligibiă și cu esența divizibilă. Plotin respinge interpretările lui Albinus care crede că, înainte de a crea toate realitățile pentru a le cunoaște, sufletul conține, în amestec esența inteligibilă și esența sensibilă. Plotin

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
că, înainte de a crea toate realitățile pentru a le cunoaște, sufletul conține, în amestec esența inteligibilă și esența sensibilă. Plotin (1, 12), ca și Macrobius, susține că nu trebuie confundată această esență nici cu lucrurile pur divizibile, nici cu formele indivizibile care se află în corp (culoare, fiecare calitate sensibilă; Comm. II, 2, 14 non quia aliquid significaret illam habere corporeum, sed ut possit universitatem animando penetrare et mundi solidum corpus implere, per numeros soliditatis effecta est). Critică opiniile peripateticienilor menționate

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
opiniile peripateticienilor menționate de Iamblichos în Despre Suflet ap. Stobaios Ecl. I, 11, 32. Esența divizibilă este o esență care nu se opune esenței indivizible ce provine din ea conform teoriei procesiunii. Este de fapt Unu și Multiplu, divizibil și indivizibil (           IV, 2, 2; II, 2, 14 qui et a pari et ab impari cybum id est perfectionem solliditas efficiunt) prin unitatea divizibilă distribuie principiul vital în toate părțile corpului și realizează "soliditatea" Universului; prin unitatea indivizibilă conduce, guvernează ansamblul cu

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
și Multiplu, divizibil și indivizibil (           IV, 2, 2; II, 2, 14 qui et a pari et ab impari cybum id est perfectionem solliditas efficiunt) prin unitatea divizibilă distribuie principiul vital în toate părțile corpului și realizează "soliditatea" Universului; prin unitatea indivizibilă conduce, guvernează ansamblul cu înțelepciune (; sed ut possit universitatem animando penetrare et mundi solidum corpus implere, per numeros soliditatis effecta est - Comm. II, 2, 15). Amestecul fiind realizat, Demiurgul îl împarte în 7 părți, fapt posibil datorită prezenței esenței divizibilului

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
unitatea cantitate limitantă, limita micimii; alți pythagoreici separație () între număr și părțile sale, anume ceea ce diferențiază multiplii de submultipli, numerele întregi de fracții. Macrobius, urmând îndeaproape această linie, susține apartenența monadei deopotrivă la categoria parului (divizibil, feminin) și a imparului (indivizibil, masculin), socotind-o principiu al tuturor numerelor (I, 6, 7 unum autem quod μονας id est unitas dicitur mas idem et femina est, par idem atque impar, ipse non numerus, sed fons et origo numerorum și Arist. I, 5, 986a

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Archytas unitatea adăugată unui număr îl face par, dacă e impar, și impar, dacă e par. Philolaos, într-un fragment incert ca autenticitate, spune că parul-impar () este un amestec: unitatea este impară, dacă este considerată ca un număr în întregime indivizibil, de vreme ce nu poate lăsa niciun vid în mijloc, fiind un punct; și pară ca sumă a fracțiilor rezultate din diviziuni succesive. Tot Philolaos 11 (Proclos in Tim. I, 176, 27 D) enunță tensiunea dialectică prezentă între principiul limită ( în text

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
datorită abilităților în trasformare (ascensus - descensus) Plοt. IV, 8, 7, 58 Εnn. Noțiunile de aritmetică și metafizică se întrepătrund și se completează în fragmentul I, 6, 8-9: natura matematică (pe linie pythagoreică) a unității ca par și impar, divizibil și indivizibil își găsește o justificare pe plan metafizic: unitas = mens este indivizibilă (impară, masculină) prin participarea la Divinitate, prin structura și natura sa (Intelectul are o esență unică, structură armonioasă) și divizibilă (pară, feminină) prin faptul că emană Sufletul, este cauza

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Εnn. Noțiunile de aritmetică și metafizică se întrepătrund și se completează în fragmentul I, 6, 8-9: natura matematică (pe linie pythagoreică) a unității ca par și impar, divizibil și indivizibil își găsește o justificare pe plan metafizic: unitas = mens este indivizibilă (impară, masculină) prin participarea la Divinitate, prin structura și natura sa (Intelectul are o esență unică, structură armonioasă) și divizibilă (pară, feminină) prin faptul că emană Sufletul, este cauza existenței celei de-al treilea hypostas și prin conținerea în sine

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
a voinței și ordinii unui spirit creator sau zeu care conține principiile, dar nu și formele care constituie armonia universală. Întreaga natură materială este simbolul Inteligibilului, expresia vizibilă a invizibilului. Materia nu are substanță permanentă în spațiu și timp, imperceptibilul, indivizibilul, adică obiectul rațiunii o învăluie întru totul. aer) sunt mijloace prin care principiile inteligibile devin tangibile și vizibile (visum tactumque,    ): focul și pământul în crearea formei corporale (); apa și aerul legături intermediare care realizează conexiunea contrariilor (foc și pământ). Nici

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
apropierea Divinității (summus Deus = Unu), devine dublu, divizibil (dyas) în cădere, adică în contact cu Sensibilul. Aceasta, prin adaptarea sufletului la corporal, amintește de două teorii platoniciene: prima din Timaios 47 despre crearea Sufletului Universal prin amestecul esenței divizibile și indivizibile pe care o menționează și Macrobius (I, 12, 6 et haec est essentia quam individuam eandemque dividuam Plato in Timaeo cum de mundanae animae fabrica loqueretur expressit), cea de-a doua din   (Arist. Metaph. 937b, Phys. 206b) despre cele două

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
dublă conotație aritmetică (trecerea de la monadă la diadă) și geometrică de la cerc, forma perfectă și divină (sfera presupune existența corporalului, este o figură spațială) la con, după cum din linie se naște punctul. Prin cădere, sufletul își pierde natura unică, esența indivizibilă (monas) și incorporală (teres), capătă dimensiunile corpurilor (conum), păstrându-și însă baza circulară, adică divinul ( ), natură complexă, duală (dyas). În ceea ce privește cauzele căderii, Macrobius se referă la acestea în două pasaje diferite (I, 12 și I, 11): în cel dintâi pomenește

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
implică: 1.6.1. dinamica sau tensiunea contrariilor: în crearea Corpului Universal, tensiunea este produsă de elementele "cele mai opuse" foc și pământ (I, 6, 21 - I, 6, 44); în constituirea Sufletului Universal dinamica există între Par (divizibil) și Impar (indivizibil) (I, 6, 2; I, 6, 46). 1.6.2. alterarea sau schimbarea calitativă: la nivelul Corpului Universal conexiunea contrariilor puternici se realizează prin intermediul apei și aerului (medietăți) pentru a legitima transmutarea lor continuă (v. supra); la nivelul Sufletului Universal amestecul

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
reprezintă legătura tuturor lucrurilor, divine și umane, aparțin atât de sensibil, ca măsură a cantității și ca parte integrantă a multiplului, cât și de Inteligibil, ca Idei-numere (monada, diadă, etc.) și ca fundamentate spre Unitate (pară și impară, divizibilă și indivizibilă) care le este principiu. Parul și imparul, alături de proprietățile numerelor, proporții, progresii, raporturi numerice se află la baza creării Sufletului Universal (I, 6, 45-46) printr-o progresie geometrică unică (1, 2, 3, 4, 9, 8, 27) rezultată din uniunea progresiei

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]