1,403 matches
-
sugestia joacă un rol esențial în geneza acestor categorii de tulburări. Rolul inductor, revine fie persoanei medicului, fie unei alte persoane care „influențează” prin prezența sau relatarea suferințelor sale persoana bolnavului, în cazul acesta, bolnavul va avea rolul de persoană indusă, iar rezultatul acestei „inducții” va fi maladia iatrogenă. Tipurile de iatrogenii O atitudine firească este de a înțelege suferințele relatate de această categorie de „bolnavi dificili”, ca pe niște „experiențe sufletești personale”, chiar dacă ele se deosebesc sau contravin tipurilor de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoanele din cadrul cuplului, se îmbolnăvește, cealaltă persoană, va prelua prin „imitație simpatetică”, printr-un proces de inducție-transfer, suferința primei persoane, acuzând și ea, la rândul său, aceleași manifestări și suferințe. Această influență este anulată și starea de sănătate a persoanei induse se restabilește în situația în care cele două persoane sunt separate una de cealaltă. Se poate desprinde din cele mai sus prezentate că iatrogeniile reprezintă un domeniu absolut original, interesant și cu particularități proprii în sfera patologiei medicale generale. El
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
contagiunii psihice, în virtutea căreia, toți membrii grupului uman vor adopta sau „copia” în mod automat, ireflexiv, același model de comportament, de gândire, și vor reacționa identic față de motivele declanșatoare ale „crizei”. La baza contagiunii psihice stă procesul de sugestie colectivă indusă, de regulă, prin imitația unui „model carismatic”, sau prin coparticiparea emoțională a membrilor grupului uman respectiv aflat în situații neobișnuite, cu caracter limitativ-constructiv: panică, teroare, cataclisme, crize economice sau social-politice, revoluții, războaie, deportări, invazii străine etc. Factorii care contribuie la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
despre relația dintre contagiunea mintală și psihozele colective (Marie și Bagenoff, Hoffbauer, Lehmann). Lasègue și Falret, care studiază fenomenul contagiunii psihice din cursul delirului colectiv, remarcă existența unor elemente active („contagionatorul” sau persoana inductoare) și elemente pasive („contagiatul” sau persoana indusă). În același sens Régis vorbește despre nebunia simultană iar Marandon și Montyel disting următoarele forme: nebunia impusă, nebunia simultană și nebunia comunicată. Se insistă în mod deosebit asupra procesului de contagiune psihică în geneza psihozelor colective (Régis, Vigouroux și Juquelier
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dispersată, amintind de formele minore de excitație maniacală. Hipostenia: scăderea marcată a stării de tensiune psihică. Opusul hipersteniei. Homosexualitate: perversiune sexuală caracterizată prin atracția pentru persoanele de același sex. Forma masculină este pederastia, iar forma feminină este lesbianismul. Iatrogenie: afecțiune indusă sugestiv sau prin imitație în urma contactelor repetate cu medicii (consultații, investigații medicale, schimbări frecvente de diagnostic etc.) la persoane sugestibile cu un tip de constituție emotivă. Idee fixă: idee parazitară, falsă, acceptată de conștiință, care domină gândirea bolnavului, dar al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
copilul le derivă din natura înconjurătoare, inclusiv din arhitectura școlară și conduitele educatorilor sau ale administratorilor 219. Leslie Owen Wilson a observat că definiția este vagă și a completat-o cu exemple. Hidden curriculum poate fi derivat din mesaje tacite induse copilului de organizarea școlară (de exemplu, orarul școlar) sau tipul de disciplină practicat. David Gardner menționa că învățările noastre simple sunt preluate din diversele ritualuri pe care le practicăm - de la cele din viața de familie la ritualuri ale vieții în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
idei, ele au toate șansele să pună în funcțiune un mecanism pervers de orbire, antrenând pasiuni și inducând un comportament irațional. De acum înainte, individul va „ideologiza” tot ceea ce întâlnește sau va „psihologiza”, interpretând totul prin prisma aparatului său evaluator indus. Deconchy numește „ortodoxie ideologică” această informație care ține de un anumit câmp social, de o anumită regularitate socială și care-l imunizează cognitiv pe individ împotriva altor idei, atitudini, conduite. Să ilustrăm acum, prin câteva exemple, cum s-a produs
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o jumătate de secol. Pe termen lung, în „moștenirea” legislației antiavort poate fi conținut și „sindromul neajutorării învățate” (Seligman, 1975), ce explică parțial neglijarea planningului familial. Altă consecință însemnată datorată reprezentărilor remanente condiționate de ideologia comunistă (a se aminti schema indusă propagandistic „copiii noștri - copiii patriei noastre”) poate fi lipsa de responsabilitate a părinților față de creșterea și educarea copiilor lor, pe care-i încredințează cu ușurință centrelor de plasament sau îi abandonează. Astfel, în România, în 1993 erau 158 078 de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
precoce, pentru a se evita complicațiile uremiei. Dializa peritoneală are o eficacitate similară hemodializei și este, teoretic, capabilă să epureze mai bine lanțurile ușoare de Ig; pe de altă parte, riscul de peritonită este relativ ridicat (din cauza leucopeniei și imunosupresiei induse de chimioterapie). Supraviețuirea în dializă a pacienților cu MM este redusă: 50 % la un an și 25 % la doi ani. Totuși, ameliorarea funcției renale este posibilă chiar după câteva luni de dializă. 9.1.3.2. Sindromul Fanconi Sindromul Fanconi
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în acest caz, cele două sectoare, interstițial și plasmatic, sunt crescute de volum. Această creștere poate fi explicată prin insuficiență cardiacă sau o retenție de sare de origine primitiv renală. Mecanisme combinate: în caz de insuficiență cardiacă congestivă, hipovolemia eficace indusă prin diminuarea volumului de ejecție sistolică antrenează o retenție renală de sodiu având drept scop majorarea volumului de ejecție. în caz de ciroză, edemele sunt consecința unui obstacol venos post-sinusoidal pe de o parte, și o vasodilatație splanhnică responsabilă de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
acidemie severă, test pozitiv pentru cetone în urină efectuat cu bandeleta reactivă. b. Acidoza L lactică (lactacidemia > 2mmol/l) Cauza cea mai obișnuită a acidozei L lactice este hipoxia tisulară. Poate evidenția de asemenea o anomalie a metabolismului acidului piruvic indusă de biguanide la un diabetic, mai ales în condiții de insuficiență renală sau insuficiență hepatică asociată, sau poate complica stări de șoc, hipoxie acută severă, boala hepatică severă, DZ, diferite malignități, circulație extracorporeală cu hipotermie. Acidoza lactică poate fi indusă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mărimea contribuției fiecărui factor cauzal. Structura listei cauzale. Dacă privim listele cu factori determinanți utilizate în explicarea diferitelor fenomene sociale, vom fi surprinși de eterogenitatea elementelor invocate. În cazul delincvenței vom găsi adesea factori ca: posibilități „legate” de atingerea scopurilor induse social, dezorganizarea familiei, „cultură criminală”, izolarea socială, șomaj, oportunități de delincvență, eficiența instituțiilor de control social, vârstă, sex, tip de comunitate etc. Sunt factori determinanți direcți sau indirecți, principali sau secundari. Tipologizarea factorilor determinanți este un domeniu încă foarte puțin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ea rămâne posibilă, deci reține atenția persoanelor intolerante. Pacienții care suferă de o tulburare de anxietate generalizată, sau prezintă stări de neliniște excesive, prezintă un nivel ridicat de intoleranță la incertitudine. Rezultatele unui protocol experimental precizează faptul că o amplificare indusă a nivelului de intoleranță la incertitudine este asociată unei amplificări a incertitudinilor. Tendința de a considera situațiile incerte ca fiind amenințătoare îi determină pe oameni să se neliniștească mai mult în legătură cu unele consecințe viitoare, fapt care îi predispune la dezvoltarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de pradă. Agresiunea competitivă, cel de-al doilea tip, face referire la lupta socială, la dominarea și supremația care se exercită În priviința resurselor (hrană, apă, parteneri pentru procreație). Cel de-al treilea tip este agresiunea defensivă sau a fricii induse, care, potrivit lui K.E. Moyer (1968), apare În urma incercării de a fugi de la locul ,,faptei”. Al patrulea tip este agresiunea iritativă, caracterizată prin furia și supărarea acumulate față de alte ținte. Autorul citat nu uită să precizeze diferența dintre ultimele două tipuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
trafic de ființe vii etc. Repetarea lor, similaritatea procedeelor, demonstrează că, cel puțin, unii privitori imită ce văd. Interesul major Îl are Însă imitația În domeniul ficțional, prin confuzia frontierei dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică. Victimizarea indusă A. Bandura (1983) a susținut cu tărie că televiziunea distorsionează cunoștințele noastre despre pericolele și amenințările din lumea reală. Privitul la televizor induce o concepție despre lume, În care neîncrederea În oameni, suspiciunea generalizată, scăderea tendinței naturale către asociere, subminarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
opțiunii pentru „ordonarea” cunoașterii în deducții, abstractizări sau ipoteze testabile, asociate cu „marea teorie” de sorginte predominant iluministă, găsesc că ar fi preferabilă acea cunoaștere socială care s-ar concentra asupra specificității, contingentului, ambivalenței și mult mai puțin asupra particularului indus anecdotic sau etnocentric sau asupra unui general care nicăieri nu poate fi identificat. Rolurile tradiționale ale științei sociale, derivate din „proiectul iluminist”, au fost fixate, într-un interval de peste două secole, astfel: construcția (ingineria) socială a ordinii instrumentale și expresive
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
androgine se nasc conflicte sau armonii, iar scena socială etalează un „management al impresiilor” à la Goffman, care cel mai adesea premiază bărbații tradiționali și amendează femeile care vor să evadeze din destinul tradițional al relațiilor de gen. Individualizarea femeilor, indusă și mediată de piață, însă nu mai poate fi oprită. Modernitatea a declanșat-o în mod implacabil și obiectiv. Bărbații se confruntă, în modernizarea pozițiilor și a rolurilor tradiționale, cu forța externă a modernizării pozițiilor și rolurilor feminine. Două modernizări
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rămân doar cu un venit (dijmuit de pensia alimentară), fără copii și fără suportul sexual și emoțional al soției. Piața recăsătoriilor s-ar putea să fie diferită pentru bărbații și pentru femeile divorțate. Diferențele pot să fie demografic și economic induse, deși cel mai adesea sunt aleatoare. Oricum, cultura societăților afectate de rate înalte ale divorțialității este saturată de tensiuni, nevroze și practici sexuale colaterale care sunt semne distincte ale instabilității. Familia oferă cadrul unei privatități sau intimități suportate de relația
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pogoare asemenea unui nou erou civilizator, însetat să stabilească legi și să dea ordine. E discutabil dacă „o atmosferă de teroare distruge gândirea logică” ori dacă analiza mecanismelor psihologice ale personajelor dăunează „analizei detașate a investigatorului de profesie”. Însăși temporalitatea indusă de existența textului scris face ca astfel de suprapuneri să fie excluse. Venite spre cititor în succesiune, ele nu mai par contradictorii, ci o dovadă a vitalității (în sensul etimologic al cuvântului) prozei ca atare. Concentrat asupra desenului riguros avut
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
spunem cea mai sistematică, este sângele. Or, sângele este una dintre semnificațiile simbolice esențiale pentru roșu. Și alte lucruri sunt roșii: roșia, macul, căpșunile, cireșele etc., dar ele prezintă o corespondență simbolică cu roșul mai puțin puternică decât sângele. Cuvântul indus (sânge), pornind de la cuvântul inductor (roșu), revelează universalitatea cunoașterii și deci funcția sa unificatoare, dar și rezonanța inconștientă pe care simbolurile o produc întotdeauna. 2. O tehnică amuzantă constă în a supune o persoană unei serii de întrebări simple, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și mai diferențiată sub aspectul profilurilor de formare. 1.6. Școala contemporană și provocările virtualizării Școala contemporană este în fața unei noi sfidări: ea este pusă în situația de virtualizare. Virtualizarea este indusă de mai multe aspecte: facilitățile informării și comunicării induse de noile tehnologii, dinamica fără precedent a cunoașterii, nevoia reformării profesionale. Sistemul educativ trebuie virtualizat pentru a da un sens cyberculturii și a realiza o integrare a net-economiei promovată tot mai insistent de cyberspațiu. Mișcarea de virtualizare a formării va
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
actorul dominant”, cel care declanșează acțiunea psihologică. El este cel care fiind „Încărcat nevrotic” proiectează asupra „celuilalt” propriile sale „probleme” culpabilizându-l, pentru a-l obliga pe acesta să le preia. Din acest motiv, am denumit acest tip „persoana victimizantă”. - persoana indusă este „actorul dominat”, de regulă, o persoană slabă și cu un grad crescut de sugestibilitate. Ea este cea asupra căreia sunt proiectate „problemele” persoanei inductoare și care le preia printr-un mecanism de transfer, favorizând În felul acesta „descărcarea pulsională
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
se raportează și pe care și-l dispută. Acest „element de referință” poate fi un obiect sau o persoană. „Persoana/obiectul de referință” este elementul care acționează, aparent pasiv, În mod egal asupra celor doi „actori”: persoana inductoare și persoana indusă. Acțiunea „elementului de referință” este În primul rând legată de o anumită semnificație psihomorală la care cei doi „actori” aspiră. că Al treilea element al acțiunii psihologice este reprezentat de desfășurarea propriu-zisă a acesteia. Ea are aspectul unui „scenariu”, desfășurându
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cei doi „actori” aspiră. că Al treilea element al acțiunii psihologice este reprezentat de desfășurarea propriu-zisă a acesteia. Ea are aspectul unui „scenariu”, desfășurându-se după regulile „jocului dramatic”, În conformitate cu schema de mai jos: Persoana de referință. Persoana inductoare. Persoana indusă. „Scenariul psihologic” reprezintă o formă de „descărcare a conținutului pulsional” al „agresorului-inductor” asupra „victimei-induse”, conflictul dramatic având ca „obiect” „persoana de referință”. Între „inductor” și „indus” se construiește o „atmosferă de tensiune emoțională” care face ca cei doi să se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
respectiv. Orice conflict este un scenariu psihologic În care sunt angajați trei factori. În cazul conflictelor de Întâlnire, rolurile sunt distribuite În raport cu interesele disputate. În sensul acesta, avem de-a face cu o persoană inductoare, agresivă, victimizantă, și o persoană indusă, agresată, victima primeia, precum și cu o persoană/obiect de referință, pe care și-l dispută cei doi, așa cum se poate vedea În schema de mai jos: Persoană inductoare Element de referință Persoana indusă În cazul conflictelor de intimitate, a conflictelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]