1,161 matches
-
mergem înainte. Dimpotrivă, dacă-i lipsești pe oameni de aceste sentimente, îi vezi cum se preschimbă în câini furioși. Câte crime nu s-au făptuit numai pentru că autorul lor nu mai putea să-și îndure vinovăția! Am cunoscut odinioară un industriaș care avea o nevastă desăvârșită, admirată de toată lumea, și pe care totuși o înșela. Bărbatul acesta turba de-a binelea la gândul că e vinovat, că lui nu-i stă în putință nici să primească și nici să-și dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
dacă aș fi fost elev la "Radu Negru", în Făgăraș, printre colegi de condiția mea. La "Spiru Haret" eram un tolerat, o "oaie neagră". În clasa mea, nu exista alt băiat venit de la țară. Mulți erau fii de moșieri, de industriași, de demnitari, de mari avocați, de medici și arhitecți cunoscuți, de negustori sau patroni de ziare. Puțini proveneau din familii obișnuite de intelectuali bucureșteni. Unii se cunoșteau dinainte de a veni la liceu, întrucît părinții lor se mișcau cam în aceleași
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pe care o vede ca pe femeia ideală, pură, copilăroasă, refuzând evidențele. Fred se miră cum un intelectual ca Ladima nu s-a gândit ...nici o clipă că faptul acesta, dacă s-ar afla, lar compromite..." Prezentându-l tatălui său, marele industriaș Tănase Vasilescu, Fred îl califică drept Fred îl credea în stare de o mare prietenie, ar fi vrut să-i povestească taina iubirii lui, "cancerul" vieții lui, care îl face să fugă de femeia iubită. Ladima e văzut de Fred
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
care-și pierde capul pentru o femeie inferioară și se sinucide, rămâne nedezlegată. Fred, în epilog, formulează o întrebare retorică, menită să dea naștere la meditație: sau Ladima este după cum sublinia Nicolae Manolescu. Fred Vasilescu este fiul lui Tănase Lumânăraru, industriașul multimilionar asociat la diverse afaceri cu politicianul liberal Nae Gheorghidiu, personaje shițate în "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război". Definit de Pompiliu Constantinescu ca <ref id="27"> 27 Constant inescu, Pompi liu, op. cit., p .251.</ref>, Fred recompune
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
opulența se afișează fără complexe de o parte și de cealaltă a incintei Fermierilor Generali, în contextul febrei imobiliare induse de amplele lucrări inițiate de Haussmann 10. Frații Pereire 11 au cumpărat vaste spații pe care le-au revîndut apoi industriașilor și financiarilor, care acumulau rapid averi considerabile [Zola, 1981]. De la parcul Monceau pînă la bulevardul Malesherbes, imobilele sînt somptuoase. Fațadele bogat decorate, intrările largi, porțile pentru vehicule și reședințele particulare sînt mărturii ale măreției de odinioară. Străzile sînt străjuite de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
după cum îi declara el doctorului Rieux, funcționarul observa, practic, că viața materială îi era asigurată oricum, pentru că îi era de ajuns, la urma urmei, să-și adapteze nevoile posibilităților. El recunoștea astfel justețea uneia dintre vorbele preferate ale primarului, mare industriaș din orașul nostru, care afirma cu tărie că în cele din urmă (și el insista asupra acestor cuvinte care purtau toată greutatea argumentației), în cele din urmă deci, nu a fost văzut nimeni murind de foame. În orice caz, viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
s-a numărat și M.H. Maxy, care a montat cîteva piese și a realizat o parte dintre decorurile scenice. Principalul sponsor al trupei ambulante și al proiectului „Dramă și comedie” (din care făceau parte Călugăru și Maxy) a fost scriitorul, industriașul și liderul sionist A.I. Zissu, fostul cumnat al lui T. Arghezi. Reprezentările cu Cîntărețul tristeții sale de Ossip Dimov (1924-1925) și Noapte în tîrgul vechi de Peretz (1930) sînt apreciate de Ovid S. Crohmălniceanu ca niște „date memorabile în istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
doi, parteneri de dublu, cu pantalonași albi și mușchi fleșcăiți, fotografiați pe terenul de tenis al vilei din Capri a președintelui, ajunseseră pe paginile lucioase ale revistelor ce se adresau bărbaților cu pretenții În lumea afacerilor - așa cum apar acei actori, industriași sau politicieni care se strecoară aproape pe furiș Între paginile pline de mesaje publicitare la parfumuri, pantofi, mașini și ceasuri. Ce l-ar fi făcut oare să crească În ochii lui Fioravanti? Trebuia oare ca fostul coleg să-i respingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cu patroana decât pentru femei. De-acolo își culegea știrile, căci Achile era ziarist la Adevărul. Avea o rubrică de o coloană scurtă, care se intitula „Ce se mai întâmplă prin București“ și unde scria știri succinte, cele mai multe zvonuri despre industriași, care au vândut ori au cumpărat un teren în condiții dubioase, care au primit concesiuni de la stat dând mită unor politicieni, despre oameni pe care i-a înșelat nevasta ori care au o amantă în cutare loc. Pe scurt, articolele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cele ce se întâmplau în Sudica. Îi ceru lui Obănceanu să-i facă rapoarte cât se poate de amănunțite despre cei care se refugiaseră acolo, cum puteau fi contactați, ce legături aveau în lumea politică și economică, printre bancheri și industriași, îndeosebi printre cei care se ocupau cu extracția și exportul de minereuri. În vreo jumătate de an, Băcănel reuși să-i furnizeze multe dintre datele cerute, un dosar destul de voluminos. Drept recompensă, primi o excursie de două luni la Viena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
către eșec. Timp de un milion de ani, omul a fost vânător sau agricultor și a învățat să conviețuiască cu Natura, cu Dumnezeu și, deseori, cu celelalte ființe omenești. Doar în ultimii o sută cincizeci de ani, omul a devenit industriaș și în această perioadă de 0,015% din istoria sa, a distrus toată opera lui anterioară, Făcu o pauză. Dar este clar că societatea industrială nu are viitor. La ritmul exponențial de dezvoltare pe care îl avem, cu o cheltuială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
asta. — Aș vrea să discut cu tine despre tâlhăria asta, zise Patta fără nici un preambul de-ndată ce Brunetti luă loc. Brunetti bănuia că nu se referea la tâlhăria cea mai recentă, cea de pe Marele Canal, chiar dacă victima era un industriaș din Milano. Un atac asupra unei persoane de importanța aceasta ar fi fost de obicei suficient să-l facă pe Patta să atingă aproape un exces În menținerea aparenței de sârguință. — Da, domnule, zise Brunetti. — Am aflat azi că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
luase de la Simion era o dărăpănătură. Prin avere se înțelegea în familie lucruri fabuloase. Nu toți în familie erau bogați, unii erau chiar cu desăvârșire scăpătați sau de o condiție mai mult decât modestă, mulți erau însă bine situați, mari industriași sau moșieri, sau, în sfârșit, în posturi de comandă bine retribuite, mai degrabă în mari întreprinderi decât la stat. Erau printre ei magistrați, politicieni, dar nici un ofițer. De serviciul militar căutau printr-un straniu atavism să scape toți. Lucru notabil
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
împreună cu familia, la procesul de alegere, își dădeau părerea, o ascultau pe a altora, așa cum faci când cumperi o stofă scumpă. În acest chip, toate se măritau cu oameni bogați sau în stare să devină, preferând aproape cu strictețe marii industriași, marii restauratori sau hotelieri, magistrații care aveau și moșie, mai rar un ofițer, de la colonel în sus, niciodată un profesor, niciodată un intelectual. Fetele erau umblate prin străinătate, vorbeau câte o limbă străină, știau să se conducă în lume și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
moș Costache. Rațiunile epicului implică însă și alte spații, astfel că se pătrunde în sfera familiei Tulea, în casa lui Leonida Pascalopol, la moșia acestuia din Bărăgan, în casa Georgetei sau a lui Stănică Rațiu. Mediile sunt diferite: negustori, afaceriști, industriași, curtezane, parveniți, ceea ce dă imaginea amplă a unei societăți care se închină zeului ban. Aproape în fiecare loc este prezent Stănică Rațiu, cu debitul său verbal exagerat și cu îndrăzneala-i calculată, deși ieșită din comun. Personajul martor este Felix
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
era diferită, unii venind din familii foarte Înstărite, ca deja amintiții xe "Socor"Socor și xe "Pauker"Pauker, la care ar trebui să-l adăugăm pe Emil xe "Calmanovici"Calmanovici, antreprenor de construcții, moștenitor, prin soție, al unuia dintre marii industriași ieșeni, Ilie xe "Mendelsohn"Mendelsohn, În timp ce alții proveneau din medii paupere. Pregătirea intelectuală era de asemenea diferită; un Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi era lipsit de orice pregătire școlară, un Leonte xe "Răutu"Răutu a făcut studii de matematică - este adevărat
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
orienta către Berlin și Roma, prudent, fără să se compromită deschis. Toți au convingerea intimă că Hitler și Mussolini sunt stăpâni pe situație și-i vor salva de comunism. Ia 15 octombrie c., Gavrilcea și Munteanu au făcut o vizită industriașului X, care le-a trimis mașina. A doua zi, Gavrilcea a încasat la Banca Românească un cec de două milioane lei. Notez că la Banca X, Gavrilcea are de asemeni un adevărat cont curent, ascuns la capitolul "ajutoare culturale". Bancherul X
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Ioanide, consimil cu al său. În dorința de a face un lucru mare în cartier și a dovedi sentimentele sale creștine, primarul, care era fiu de popă, strânsese dinainte fonduri apreciabile pentru ridicarea bisericii, mai ales în natură, de la industriași și comercianți și, lucru neprevăzut, colectase cantități mari de ciment și de fier pentru armătura betonului, puțină lemnărie și mai deloc piatră. Cum voia să înceapă cu biserica, spre a o G. Călinescu târnosi spectaculos, primarul își exprimă regretul față de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în orbita Germaniei hitleriste. N-am avut nici o idee de valoare generală, ne-am făcut instrumentul intereselor unei puteri străine și ale unor clase egoiste. Hangerliu vrea să fie domn în "Rumînia" chiar dacă aceasta ar rămâne cu un județ, marii industriași, bancherii, moșierii se tem să nu-și piardă avutul. Ca să-și păstreze fabrica, știu pe unul, care ne-a dat bani, dispus să cedeze toată Transilvania, sub cuvânt că ardelenii nu s-au asimilat. Partidele mari cu care noi am
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cărei depășire face de aceea obiectul unor tentative cu cât mai constante, cu atât mai sortite eșecului. Traiectoria unei întreprinderi, observată din 1991 până în 1995, oferă o ilustrare tulburătoare în acest sens31. Aceasta a fost creată în 1989 de un industriaș ivorian astfel consacrat public, la capătul unui deceniu de recesiune severă, ca o imagine exemplară și deosebit de rară a dezvoltării naționale. Întreprinderea însăși se prezintă drept scena unui teatru ideologic în care conflictele se polarizează în jurul mizelor recuceririi economiei de către
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și la următorul aforism care va face să se ridice firele de păr din capul protecționiștilor: A strica, a sparge, a disipa nu înseamnă a stimula producția națională sau mai pe scurt: distrugerea nu înseamnă profit. Ce veți zice domnule industriaș, ce veți zice adepți ai acestui bun domn de Saint-Chamanas care a calculat cu atâta precizie ce va câștiga industria ca urmare a incendiului din Paris datorită caselor care ar trebui reconstruite? Nu îmi face plăcere că deranjez ingenioasele sale
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest articol de modă plătește (sau plătește Intermediarul pentru el) chintalul de fier belgian. Lui Jacques Bonhomme îi rămân încă 5 franci. Nu îi aruncă în râu, ci (și acesta este lucrul care nu se vede) ci îi dă unui industriaș oarecare în schimbul unei plăceri oarecare, de pildă unui librar în schimbul Discursului asupra Istoriei universale al lui Bossuet. Astfel, în ceea ce privește munca națională, aceasta este încurajată de 15 franci, adică: • 10 franci care merg la articolul din Paris; • 5 franci care merg
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
adesea nouă, celorlalți polemiști, erorile adversarului printr-o bucată de sticlă prea groasă. Fără îndoială, imaginația mea este cea care, pentru a avea mai ușor dreptate, umflă teoria Monitorului industrial 55 până la proporțiile celei din Popularul. Ce închipuire că mari industriași, proprietari cinstiți, bancheri bogați, abili oameni de stat s-au transformat, fără să o știe și fără să o vrea, în inițiatorii, în apostolii Comunismului în Franța! Și de ce nu, vă întreb? Există destui lucrători, însuflețiți pe deplin de o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o știe, care nu ar suporta să îi considerăm ca atare. Motivul acestei stări de fapt este faptul că, în toate clasele, interesul înclină voința, iar voința, așa cum afirmă Pascal, este principalul organ al creației. Sub un alt nume, mulți industriași, oameni foarte onești de altfel, practică Comunismul așa cum s-a practicat întotdeauna, adică punând condiția ca doar bunul altuia să fie folosit în comun. Dar, principiul câștigând teren, imediat ce este vorba de a livra, de asemenea, în proprietatea comună un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
23 februarie 1846, în care a fost constituită Asociația bordeleză pentru libertatea schimburilor. Curând mișcarea s-a propagat în întreaga Franță. La Paris, un prim nucleu, format din membrii Societății economiștilor, la care s-au alăturat pairi ai Franței, deputați, industriași și negustori, a pus bazele unei asociații care trebuia să cuprindă întreaga Franță. Grupuri importante s-au format de asemenea în Marsilia, Lyon și Le Havre. Acest vechi spirit de libertate, care a produs marile reforme din '89, dar căruia
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]