796 matches
-
este considerată o cauză suficientă și proximă a depresiei, (nu și necesară a depresiei) adică prezența ei va garanta că simptomele depresive vor apărea. Fiecare verigă din acest lanț cauzal considerat responsabil de apariția deznădejdii poate constitui o "cauză contribuitoare". Inferențele unei persoane în legătura cu un eveniment crește probabilitatea că acea persoană va deveni deznădăjduită la apariția unui eveniment aversiv. Răspunsul la evenimentele aversive va fi de data aceasta deznădejdea și nu neajutorarea. Așadar, în cazul acestei teorii accentul nu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
al persoanei pentru evenimentele negative de viață considerate ca importante; 2) tendința generală de a face deducții iraționale în privința consecințelor negative ale evenimentelor negative; 3) tendința generală de a trage concluzii negative despre sine. Au fost identificate trei tipuri de inferențe pe care persoanele le pot face, aceste inferențe modulând măsura în care persoanele dezvoltă sau nu deznădejdea și apoi simptomele deznădejdii depresive în fața evenimentelor negative experimentate: a) inferențe în legătură cu motivul producerii evenimentelor; b) inferențe în legătură cu consecințele ce pot rezulta din
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca importante; 2) tendința generală de a face deducții iraționale în privința consecințelor negative ale evenimentelor negative; 3) tendința generală de a trage concluzii negative despre sine. Au fost identificate trei tipuri de inferențe pe care persoanele le pot face, aceste inferențe modulând măsura în care persoanele dezvoltă sau nu deznădejdea și apoi simptomele deznădejdii depresive în fața evenimentelor negative experimentate: a) inferențe în legătură cu motivul producerii evenimentelor; b) inferențe în legătură cu consecințele ce pot rezulta din producerea evenimentelor; c) inferențe despre sine date de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a trage concluzii negative despre sine. Au fost identificate trei tipuri de inferențe pe care persoanele le pot face, aceste inferențe modulând măsura în care persoanele dezvoltă sau nu deznădejdea și apoi simptomele deznădejdii depresive în fața evenimentelor negative experimentate: a) inferențe în legătură cu motivul producerii evenimentelor; b) inferențe în legătură cu consecințele ce pot rezulta din producerea evenimentelor; c) inferențe despre sine date de evenimentele care i s-au întâmplat persoanei. Depresia la care se referă teoria disperării sau a deznădejdii ar putea fi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Au fost identificate trei tipuri de inferențe pe care persoanele le pot face, aceste inferențe modulând măsura în care persoanele dezvoltă sau nu deznădejdea și apoi simptomele deznădejdii depresive în fața evenimentelor negative experimentate: a) inferențe în legătură cu motivul producerii evenimentelor; b) inferențe în legătură cu consecințele ce pot rezulta din producerea evenimentelor; c) inferențe despre sine date de evenimentele care i s-au întâmplat persoanei. Depresia la care se referă teoria disperării sau a deznădejdii ar putea fi caracterizată de cel puțin trei simptome
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
le pot face, aceste inferențe modulând măsura în care persoanele dezvoltă sau nu deznădejdea și apoi simptomele deznădejdii depresive în fața evenimentelor negative experimentate: a) inferențe în legătură cu motivul producerii evenimentelor; b) inferențe în legătură cu consecințele ce pot rezulta din producerea evenimentelor; c) inferențe despre sine date de evenimentele care i s-au întâmplat persoanei. Depresia la care se referă teoria disperării sau a deznădejdii ar putea fi caracterizată de cel puțin trei simptome majore care țin de trei dimensiuni majore ale psihicului: o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mare decât ele. Gândurile automate sunt legate în depresie de pierdere, spre deosebire de situațiile de câștig care declanșează euforia în afara contextului depresiv. Distorsiunile cognitive în procesarea informației sunt: 1) gândirea dihotomică -persoana vede evenimentele în termeni de "totul sau nimic"; 2) inferența arbitrară sunt trase concluzii fără a fi susținute de evidențe sau în ciuda evidențelor; 3) abstractizarea selectivă persoana conceptualizează o situație în conformitate cu setul sau cognitiv negativ, ignorând alte posibile explicații; 4) minimalizarea și maximizarea evenimentele și experiențele personale sunt văzute mai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1998)193 a evidențiat faptul că dispoziția subiecților variază direct cu tipul de autosugestii administrate, cele pozitive induc dispoziție afectivă pozitivă iar autosugestiile negative induc dispoziție afectivă negativă. În general, teoreticienii cognitiv-comportamentali consideră că, cogniții cum ar fi convingerile iraționale, inferențele arbitrare, raționamentul dihotomizat și suprageneralizarea pot fi factori primari în cauzarea sau cel puțin menținerea comportamentelor dezadaptative și a tulburărilor psihologice (Beck, 1979)194. Toate aceste studii confirmă ideea conform căreia procesările interne cel puțin cele sub formă de sugestii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în funcție de schemele și respectiv ipotezele cognitive subiacente. Denumite și erori sistematice ale procesului de gândire, disfuncțiile cognitive scapă examenului clinic de rutină al pacientului, dar sunt foarte bine identificate în cursul psihoterapiei. Distorsionările cognitive evidențiate de Beck în depresie sunt: * inferențele arbitrare: subiectul trage o concluzie fără a avea suficiente dovezi; * abstragerea selectivă: implică focalizarea asupra unor aspecte ale situației, cu ignorarea altora mai importante și mai relevante; * suprageneralizarea: constă în extinderea unei concluzii trase de pe urma examinării unei situații particulare la
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
concert de state democratice. În ansamblu, oferim o evaluare sistematică a teoriilor sistemului internațional printr-un studiu comparativ al strategiilor de stat din primul deceniu al perioadei post-Război Rece. În prezent, tendințele globale rămân neclare și este dificil să facem inferențe. Totuși, informațiile și analiza din acest studiu ar trebui să fie utile pentru înțelegerea schimbărilor istorice care au avut loc în sistemul internațional în perioada 1989-1999. La rândul lor, aceste informații noi pot influența marile teorii care modelează felul în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
conținutului propriu-zis". Ei accentuează că "cercetarea calitativă nu este superioară cercetării cantitative și invers, indiferent care ar fi subiectul cercetării" (p. 19). În viziunea acelorași autori, cercetarea științifică a socialului are patru caracteristici: 1. Obiectivul cercetării îl constituie formularea de inferențe. Bazându-se pe datele empirice, cercetarea științifică urmărește să producă inferențe descriptive și explicative, care ne "permit să vedem dincolo de datele adunate". 2. Procedurile cercetării sunt publice. Ele sunt un act public pentru a fi transmise altora, astfel încât limitele lor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cantitative și invers, indiferent care ar fi subiectul cercetării" (p. 19). În viziunea acelorași autori, cercetarea științifică a socialului are patru caracteristici: 1. Obiectivul cercetării îl constituie formularea de inferențe. Bazându-se pe datele empirice, cercetarea științifică urmărește să producă inferențe descriptive și explicative, care ne "permit să vedem dincolo de datele adunate". 2. Procedurile cercetării sunt publice. Ele sunt un act public pentru a fi transmise altora, astfel încât limitele lor inerente să poată fi depășite. Acest lucru permite cercetătorilor reproducerea proiectelor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în realitate, colectarea datelor, reducerea datelor și analiza datelor se combină într-un proces ciclic. Analiza datelor. Sunt mai multe tehnici cantitative și calitative de analiză a datelor. Tehnicile cantitative se plasează în patru categorii principale: descriere, asociere, cauzalitate și inferență. Fiecare din ele au un număr de proceduri. Procedurile descrierii urmăresc distribuția eșantionului sau populației de-a lungul variabilelor și producerea măsurilor caracteristice acestei distribuții. Măsurile asociației sunt folosite să stabilească gradul în care două variabile covariază, dacă pozițiile de pe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pe reguli clare de codare (Berelson, 1952; Weber, 1990). Definiția formală a analizei de conținut ce aparține lui Weber afirmă că aceasta este o metodă de cercetare sistematică pentru analiza informației textuale în mod standardizat care permite cercetătorilor să facă inferențe despre acea informație (p. 9). Utilizarea acestei tehnici are avantajul că permite cercetătorilor parcurgerea unui volum mare de date într-o manieră sistematică și relativ facilă. Analiza de conținut poate fi abordată prin două feluri de date: 1. cantitative, pot
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dintr-o sursă independentă din afara entității; - probele generate la nivel intern sunt mai credibile atunci când controalele aferente sunt eficace; - probele obținute direct de practician (de exemplu, prin observarea aplicării unui control) sunt mai credibile decât probele obținute indirect sau prin inferență (de exemplu, intervievări cu privire la aplicarea unui control); - probele obținute din documente originale sunt mai credibile decât probele obținute pe baza fotocopiilor sau facsimilelor. Practicianul trebuie să analizeze relația dintre costul obținerii probelor de audit și utilitatea informațiilor obținute, fără să
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
elementele absente într-adevăr relevante? Care este relevanța modelului fără aceste elemente? Validitatea modelului reprezintă criteriul cel mai important de apreciere a valorii unui model. Un model care nu este valid poate genera implicații și concluzii incorecte privind sistemul modelat. Inferențele logice privind performanțele sistemului, bazate pe modele invalide, vor fi ele însele neadevărate. Validitatea modelelor se poate determina prin întrebări de forma: rezultatele obținute prin utilizarea modelului corespund rezultatelor observate în sistemul real? Dacă nu, abaterile observate sunt de natură
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și la fel sunt și eu”. Aaron Beck s-a străduit să identifice convingerile pe care el le numește patologice și pe care eu prefer să le numesc toxice. El consideră că acestea au unele elemente În comun: 1) Sunt inferențe arbitrare. Ajung la concluzii ferme, În lipsa unor probe care să le susțină. „Trebuie să fiu apreciat de toată lumea, dacă merit.” „Dacă nu câștig mulți bani, voi fi un ratat.” 2) Folosesc o abstractizare selectivă. Apreciază o experiență centrându-se pe
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cognitive, a prejudecăților, superstițiilor, dogmatismului, explicațiilor disfuncționale, credulității. În urma unei Îndelungate experiențe de Încercări și greșeli, omenirea a descoperit mai multe moduri de folosire a inteligenței. Există o folosire rațională și alta irațională. Ambele operează cu raționamente, mai exact, cu inferențe logice, dar au scopuri diferite. Utilizarea rațională a inteligenței caută certitudini universale, care pot fi Împărtășite. În schimb, folosirea irațională a inteligenței se Închide În lumea sa proprie, drept care lumea personală poate funcționa ca un modul blindat și autonom. Psihiatrii
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Închide În lumea sa proprie, drept care lumea personală poate funcționa ca un modul blindat și autonom. Psihiatrii știu că există tipuri de demență bazate pe raționament, dar care au pierdut simțul realității. Nu trebuie confundat raționamentul, capacitatea de a realiza inferențe logice, care e o facultate a inteligenței structurale, cu folosirea rațională a inteligenței, ce reprezintă utilizarea raționamentului pentru a cunoaște, a Înțelege, a se Înțelege, a construi - un proiect al inteligenței executive. Faptul că apăr uzul rațional al inteligenței, căutarea
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
este și metafora „canalelor de comunicare”, ce sugerează ideea unui transfer de informații de la un receptor la altul. Nu se Întâmplă astfel. Atunci când vorbesc sau scriu, Îl presez pe receptor să realizeze o serie de operațiuni undeva la granița dintre inferență și divinație și să creeze un sens asemănător celui pe care eu doresc să-l dau. Cel care vorbește furnizează o serie de piste sau indicii - mai mult sau mai puțin precise - pentru ca ascultătorul să reconstruiască intenția inițială. Un scriitor
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
pe mai multe nivele În funcție de capacitatea sa de a se descurca În situații În care sunt folosite materiale scrise: nivelul 1 corespunde abilității de a identifica maximum o informație Într-un material scris, nivelul 2 se referă la utilizarea prin inferențe simple a informațiilor identificate etc. O astfel de metodă produce o estimație a capitalului educațional utilizat În practică, oferind o indicație puternică asupra cunoștințelor și abilităților indivizilor. Deși măsura oferă o bună aproximare a cunoștințelor și abilităților generale ale individului
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Căutarea distorsiunilor cognitive ce au precedat acceptarea convingerilor delirante: centrarea asupra sa însuși (atitudine referențială) și principalele sale reprezentări prin personalizare (abordarea problemelor dintr-un punct de vedere strict referit personal), abstracțiunea selectivă (abordarea lucrurilor ân afara contextului lor) și inferența arbitrară (a trage concluzii fără dovezi). 1.4. Contradicția ipotetică a credințelor constând a solicita pacientul până în ce punct un fapt ipotetic care ar intra în contradicție cu convingerile sale ar putea săle influențeze sau să le modifice. 1.5
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a nu avea nici un fel de legături vizibile cu obiectul desemnat" (F. de Saussure, apud M. Arrivé, 1981: 13). Descendența saussuriană a simbolului nu a reținut decît caracterul său motivat (Piaget de pildă opune gîndirea infantilă transductivă simbolică bazată pe inferențe instabile, nereglate gîndirii adulte inductive și deductive, dominate de conceptul de semn). De fapt, simbolul poate intra într-o relație "naturală" cu obiectul simbolizat (în artă, psihiatrie, antropologie D. Sperber, 1974, B. Malmberg, 1977 etc.) sau poate avea un ca-racter
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
redarea în planul expresiei (opoziția "tare" mamă/tată în raport cu opoziția "slabă" a rîde/a surîde). Descoperirea și dezvoltarea semioticii peirciene repre-zintă un cîștig epistemologic și metodologic indubitabil: textul ca hipersemn, abducția "tropism al spiritului către adevăr" ca tip valid de inferență alături de inducție și deducție, semioza infinită ca modalitate de aprehensiune a lumii ca totalitate sub semnul unor potențialități de dezvoltare. Semiotica nu este doar un simplu instrument noțional susceptibil să ne ajute în analiza diverselor semne care compun universul nostru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
din partea Destinatorului) (J.M. Floch, 1995: 61) Performanța ca actualizare a programului, ca faire presupune competența (modalizată de verbele a trebui, a vrea, a ști, a putea să faci). Detectivul din romanele polițiste trebuie să știe să mînuiască și armele și inferențele logice, să poată, adică să fie apt (fizic și mental) să o facă (a se vedea cazul teoreticianul ineficient în praxisul real). La fel în prezentarea competențelor într-un curriculum vitae (frecventă narațiune cotidiană) apar cu necesitate cele patru componente
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]