6,831 matches
-
atîtea posibilități în lumea pură a lui Herman Cohen? Nu, vom mînca, frugal, idei fripte pe grătarul special al uitării geometrice formale, servite ăà la Leibniză. Iar că deșert, în loc de colțunași cu brînză, triunghiuri abstracte cu sos picant de posibilități infinite ăà la purismul neocriticismului kantiana. Iar de veți rămîne flămînzi, nu uitați că foametea duce la setea ideilor. Să nu mîncăm orb, ci în lumina ideilor. Să mîncăm după calcule geometrice. Să stăm să ne gîndim. Ni se va lua
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
se numește Mirela Mares! Poezie! Sărbătoarea devenită indispensabilă, în substanță ei, vieții spirituale a eului nostru cel (sic) mai intim! Citești poezie și nu rămîi doar cu dorul de cuvintele ei, ci și cu dor al întoarcerii, al reîntoarcerii, al infinitei reîntoarceri în curgerea ireversibilă a timpului. De Nichita..." Mirela Mares, Metaprovocare, seria de poezie, Ed. Marineasa, Timișoara, 1998, 118 p., fără preț.
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
daca nu știm începutul? De unde să numărăm? Ad urbe condita? Iar în ceea ce privește anul 1 A.D., știm că a fost stabilit mult ulterior. Iar la anul zero nu s-a gîndit nimeni, desi î.e.n. se socotește în sens invers, catre minus infinit, dar se numără spre noi, pornind de la un ipotetic minus infinit. Și chiar anul 1 e nesigur, adică valoarea absolută a semnificației sale. S-a nascut oare Iisus chiar în anul 1 sau poate ceva mai devreme? Să admitem, prin
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
în ceea ce privește anul 1 A.D., știm că a fost stabilit mult ulterior. Iar la anul zero nu s-a gîndit nimeni, desi î.e.n. se socotește în sens invers, catre minus infinit, dar se numără spre noi, pornind de la un ipotetic minus infinit. Și chiar anul 1 e nesigur, adică valoarea absolută a semnificației sale. S-a nascut oare Iisus chiar în anul 1 sau poate ceva mai devreme? Să admitem, prin convenție, ca-n anul 1. Dar să nu uităm că și
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
ardent preocupat de nenorocirile Basarabiei, să scrie despre ele, să-și rostească, cu tărie, glasul dreptății în conferințe și simpozioane internaționale și, cum se vede, să scrie cărți. E un devotament aproape miraculos, care merită omagiat cu recunoștință și stima infinită. Această din urmă carte, intitulată Republică Moldova. Quo Vadis. Oportunism, naționalism, șovinism e tipărită, pe speze proprii, în cîteva sute de exemplare la Țel Aviv, unul dintre acestea fiindu-mi înmînat de dl Ion Ungureanu, fostul ministru al culturii din
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
oara un film de-al tatălui meu, cred că mama a avut impresia că vede animîndu-se fotografiile lui Robert Capa. Să trăiască alături de tată, avea să însemne, pentru ea, șansa de a participa la ceva pentru care avea un respect infinit și care nu avea nimic de-a face cu cinematograful de la Hollywood. Autobiografia ei, scrisă cu Alan Burgess, începe cu aceste cuvinte: ăEa ieși în aerul rece al Bulevardului La Cienaga, de la Hollywood, amețita de filmul pe care tocmai îl
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
spre sfîrșitul lucrării, probabil din motive de prelungire a suspansului, este cheia unui cod de interpretare autorizat de însuși Caragiale, cod care capătă astfel autoritate în fața oricăror presupoziții externe. Pe scurt, sufletul omenesc este comparat unui bob de roua, "o infinită oglindă sferica cu conștiința absurdei adîncimi proprii", care este compus, si nu poate fi vorba de o coincidență, într-o accepție binara, din "infinitul mic", impalpabil, singurul real, și "infinitul mare", palpabil, ideal. Că o confirmare a abordării corecte, referindu
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
de "revoluția tinerilor"? Mai nimeni. Din acest punct de vedere, un articol al lui Cornel Nistorescu, centrat pe ideea necesarei infuzii de tineri în viața publică românească e salutar. Puținii politicieni tineri ajunși în funcții de răspundere fac o figură infinit superioară incapacității crase a "experimentaților" (eufemism pentru "ramoliți"). Un "fruntaș" țărănist și un "lider" liberal - ca să respect convențiile noii / vechi limbi de lemn -, chemați la ordine de un moderator de televiziune veșnic încruntat, au reușit, de curând, să dea întreaga
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
a produce idei, de a sugera la fiecare pas noi posibile subiecte de cercetare. Cîteva dintre punctele sensibile atinse constant sînt "continuitatea", ponderea influenței slave, statutul dialectelor românești, apariția primelor texte scrise: subiecte tratate aproape întotdeauna, de specialiștii români, cu infinite precauții, din cauza frecventei lor instrumentalizări politice. Tocmai de aceea e absolut benefică - chiar atunci cînd e greu, daca nu imposibil, să se accepte un verdict ultim asupra cazurilor litigioase - opțiunea profesorului Niculescu, de a actualiza sau chiar de a lansa
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
Cultivăm cuprinderea moderată, noi care nu cunoaștem moderația. Ne azvîrlim în tăcere ca să aflăm minunea secundei de ignoranță. Lumea care ni se refuză devine ciudat de a noastră, ca o unghie tăiată". Poetul se desparte de lucrurile care vorbesc, cu infinite precauțiuni, trăiește cu o tristă voluptate golul ce-l separă de lumea fenomenală, încearcă nostalgia acelui "dincolo" intangibil. Despărțirea conștiinței de real constituie drama intimă a acestei scriituri de o muzicalitate nu doar introspectivă, ci și proiectată-n afară, în
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
violență egală cu ștrangularea, de multe ori pentru lucruri și ființe infinit de nimica de parcă ar vrea să arate odată-n plus ingratitudinea unui Destin, infimitatea dimensiunilor unei lumi în dezacord total cu sufletul lor și de asemeni bunătatea lor infinită care se dăruie cu bună știință chiar Nimicului, al căror aer furibund îți dă senzația că nu te afli printre indivizi trăind pe coaja pămîntului ci închiși ermetic în pămînt trăind o viață care e o supraviețuire a propriei morți
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
în afara zonei lor". O extraordinară oportunitate pentru difuzarea culturii române ar fi ciberspațiul, dacă am ști cum să profităm de el (dar nu știm): În acest moment, ciberspațiul este ca vestul sălbatic - poți să-ți anunți prezența și ai tărâm infinit pe care să-ți pui semințele sau să cauți aurul. Este foarte ușor să faci un site și să-l legi de alte situri în toată lumea. Finlandezii, o națiune mult mai mică decât România, au o prezență enormă la World
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
intenționalitatea autorului. Căci tentativa d-sale de regenerare savantă a textului ce-și asumă suprasaturația e una deznădăjduită, în minuțiozitatea-i elegiacă exhibînd o incredulitate crepusculară care simulează zorii. Recursul la text ca la un obiect, ca la "un pensum infinit (ceea ce înseamnă, latinește, "cîtul de lînă ce-i datoare să-l toarcă, într-o zi, o sclavă", - cu care, ca - textieri -, ca textor-i, aducem, iată cel mai mult! ", nu e decît o încercare anteică, id est de recăpătare a forțelor
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Cartea trebuie să devină transparentă în timpul lecturii și să-l vedem prin ea pe Petre Țuțea însuși, stând lungit în pat, cu capul ridicat puțin pe o pernă și emițând din când în când un fel de decrete filosofico-funambulești, spre infinita încântare a asistenței. Petre Țuțea are o voce pițigăiată și dictatorială, contradicție de mare efect. Este un moșneag atât de simplu, după vorbă, după port, și totuși, din puținătatea ființei lui se ridică diatribele unui Jupiter Tonans la adresa comunismului. Comunismul
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
fâsâitul lamentabil de după măreața explodare a "mămăligii", viermuiala în penibila uitare de sine a "românității" (care există, dacă nu facem tot posibilul să nu fie aneantizată definitiv și dacă nu suflăm, unii, din când în când, cenușa de pe jar). Coloana infinită" se distruge, în fond, într-o magazie, Enescu este o bună afacere din timp în timp, dar zace în luxosul muzeu în aer liber, cimitirul "Père-Lachaise" din Paris, sub recea marmură albă, pe care străjuie imortelă o roză de porțelan
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
își urmează instinctul, nevoia de sensibilitate; Chopin rămâne pe primul loc în preferințele celor mai diverși ascultători, lăsându-se receptat la diferite nivele și oferind fiecăruia satisfacție deplină. La primul nivel se dezvăluie direct sentimentalul și spectaculosul, connaisseurul gustă elaborarea infinit subtilă a acestei muzici suprarafinate, iar interpretului îi este deschisă calea către miracolul clipei (dacă este în stare să îl atingă). André Gide spunea că nici o altă muzică nu este mai supusă trădării, denaturării profunde prin minimalizare dar și inversul
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
cu fenomenologia naturii rezultă, firește, o comunicare a regnurilor. Nu o "democratizare" a lor, cum se întîmplă sub regimul fanteziei laice, în suprarealism, bunăoară, unde asociațiile se îmbulzesc în actul electoral al imaginilor (voturi practic nesfîrșite pentru o listă practic infinită de candidaturi imagistice), ci o stare postedenică, tensionată de misterul consubstanțialității. O percepție a lor sub unghiul sincron al absolutului. "Azi, spunea Gottfried Benn, trebuie sa suportam prezenta simultană a lucrurilor". Obiecte, ființe, evenimente, impresii, umori se regăsesc pe același
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
cu faimosul Femei în pragul unei crize de nervi. Un posibil stindard sub care s-ar grupa și Gagicile lui Ildikó Szabó, dornice să evadeze din ambianța căminului, devenită stresanta fie prin ingratitudinea soților, fie prin suprasolicitarea atribuțiilor menajere. Doză infinită de răbdare și coeficientul sporit de resemnare sînt la femei adevărate arme albe care le asigura sau nu reușită, supraviețuirea. În Va ninge oare de Crăciun? , în atmosferă neorealista incredibil captata de debutanta Sandrine Veysset care și-a fixat locul
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
liber să descopere în acest "film simplu", plin de grație și de elan, un sîmbure dur, rezistent în veacuri: relația Artist-Putere, raportul Talentului cu sine însuși, misterul artei. În lumea strimta a realului colcăie - înainte de a intra, transfigurate, în lumea infinită a artei - crimă, gelozia, suspiciunea, invidia, loialitatea, moartea, inspirația, lăcomia, răzbunarea, si, peste toate, iubirea, singura care poate transforma un "poet fără cuvine" într-un poet genial. Cum? "E o taină", sună una din replicile cheie. Cum pot, o sama
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
ediției de pe vremea lui Hrusciov, sunt sigur că ar fi rămas perplex. A studia înseamnă să cauți într-un text profunzimile de gand și sentiment ale unui autor. Ce să găsească însă bietul studios în astfel de texte strânse cu infinită sârguința între cotoarele aurite cum ar fi Instrucțiunile lui Lenin privind Regulamentul sanitar pentru locuitorii Kremlinului?"; "Cultul post-mortem nu s-a oprit aici. S-a considerat că opera lui Lenin - cea scrisă, dar mai ales cea făcută - nu aparține unui
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
constituite ale acesteia, pictorița își plasează viziunile într-un spațiu nedeterminat și în afara oricăror constrîngeri mecanice. Lupta ei acerbă și toate eforturile privirii sînt deplasate undeva în cîmpul vag și imponderabil al unei lumi siderale. În acest neant cu o infinită capacitate de absorbție se constituie, asemenea deflagrațiilor galactice, suitele de imagini turbionare, proiecțiile unei sensibilități ultragiate, si se pun în mișcare nenumăratele strategii de mîntuire a vidului. Comentînd la scară umană marele act al Genezei, artista descoperă fasciculul de lumină
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
libertate dusă până la libertinaj. Că o cocheta incurabilă, aflată într-o sală de bal, eseista trece fără remușcări de la Shakespeare la Mircea Cărtărescu, de la Proust la Radu Petrescu, de la Platon la Kierkegaard și flirtează expeditiv cu fiecare în parte: "Cu infinite menajamente se vorbește și despre latura erotică din jocurile copilăriei Adelei, personaj care, în prima lui ipostază, intră perfect în pielea fetiței îndrăgostite din Dezordine și suferința timpurie (Unordnung und frühes Leid) de Thomas Mann. Că Lorchen, Adela iubește încă
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
deja începuse "criză" spiritului modern, cum indică și subtitlul acestei cărți), deci în plină epistemă bîntuita atît de obsesiile raționalismului cît și de oroarea față de ele. Ambițiile sale sînt însă, clar, ale unui absolutist în sensul soft, care deși declară infinită diversitate a lumii, se știe capabil să o cuprindă cumva pe dedesubt, din interior, să o subîntindă prin însuși actul contemplării și studierii ei, nu prin sistematizare sau epuizare. Un absolutist numai bun de revendicat de relativiștii de astăzi, dar
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
Rushdie însuși o simte unică în felul ei și o definește drept "stereoscopica" (Imaginary Homelands, p. 19). Datorită ei, orașul Bombay poate fi surprins în tridimensionalitatea să pozitivă, negativă și fantastică. Aspectul benign al orașului este reprezentat de deschiderile sale infinite, pe care Moraes Zogoiby învăța să le citească pentru a-i putea urma căile, pentru a se bucură de imensă și inexhaustibila-i frumusețe, pentru a-i evita pericolele. Într-un astfel de Bombay nu e loc decât pentru oamenii care
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
descifrează din ea hieroglifa vieții universale." Schopenhauer e maestrul spiritual, e călăuza care propune regasirea Eului. Spune Nietzsche: "Schopenhauer însuși pentru noi - adica acel călăuz care ne conduce din peșteră deprimării sceptice... sus pe culmea contemplației tragice sub cerul nocturn, infinit, înstelat, si care s-a călăuzit cel dintâi pe șine pe acest drum. Este un act de măreție că s-a postat că un tot în fața vieții pentru a o interpreta că un tot." Schopenhauer a fost, crede Nietzsche, vânat
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]