972 matches
-
este "discontinuă", încadrarea în paradigmă făcând-se simultan prin intermediul sufixului de infinitiv și al complementizatorului prepozițional a. Astfel, trăsătura [nonfinit] a centrului funcțional FIN0 se satisface fie prin deplasarea gerunziului la FIN, fie prin inserarea unui complementizator prepozițional în cazul infinitivului. 34 E.g. (para) eu falar, tu falares, ela falar, nós falarmos, vocês falarem, elas farlarem'(pentru) a vorbi eu/tu/el//ea/noi/voi/ei' (portugheză, Madeira 1994: 180). 35Bogăția flexionară (verbală și nominală) se definește prin raportare la numărul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
trebui - când sunt pe deplin verbale (excludem deci construcțiile poate / trebuie că, care prezintă grade diferite de adverbializare) - se combină fie cu o propoziție finită la subjonctiv (o fază CP), fie cu un complement nonfinit, care reprezintă o fază vP (infinitiv pentru a putea; participiu sau supin pentru a trebui). Importante pentru discuția noastră sunt complementele nonfinite, adică fazele vP: în cazul verbului a putea, valoarea de diateză a construcției putea + infinitiv se exprimă prin intermediul variației de diateză a infinitivului (activ
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu un complement nonfinit, care reprezintă o fază vP (infinitiv pentru a putea; participiu sau supin pentru a trebui). Importante pentru discuția noastră sunt complementele nonfinite, adică fazele vP: în cazul verbului a putea, valoarea de diateză a construcției putea + infinitiv se exprimă prin intermediul variației de diateză a infinitivului (activ - infinitiv activ: Ion poate citi romanul / pasiv - infinitivul pasiv: Romanul poate fi citit de Ion); în cazul verbului a trebui, complementul nonfinit nu variază după diateză, însă diateza este inerent specificată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vP (infinitiv pentru a putea; participiu sau supin pentru a trebui). Importante pentru discuția noastră sunt complementele nonfinite, adică fazele vP: în cazul verbului a putea, valoarea de diateză a construcției putea + infinitiv se exprimă prin intermediul variației de diateză a infinitivului (activ - infinitiv activ: Ion poate citi romanul / pasiv - infinitivul pasiv: Romanul poate fi citit de Ion); în cazul verbului a trebui, complementul nonfinit nu variază după diateză, însă diateza este inerent specificată de complementul nonfinitiv (pasiv - selecția participiului pasiv adjectival
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru a putea; participiu sau supin pentru a trebui). Importante pentru discuția noastră sunt complementele nonfinite, adică fazele vP: în cazul verbului a putea, valoarea de diateză a construcției putea + infinitiv se exprimă prin intermediul variației de diateză a infinitivului (activ - infinitiv activ: Ion poate citi romanul / pasiv - infinitivul pasiv: Romanul poate fi citit de Ion); în cazul verbului a trebui, complementul nonfinit nu variază după diateză, însă diateza este inerent specificată de complementul nonfinitiv (pasiv - selecția participiului pasiv adjectival: Trebuie citită
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a trebui). Importante pentru discuția noastră sunt complementele nonfinite, adică fazele vP: în cazul verbului a putea, valoarea de diateză a construcției putea + infinitiv se exprimă prin intermediul variației de diateză a infinitivului (activ - infinitiv activ: Ion poate citi romanul / pasiv - infinitivul pasiv: Romanul poate fi citit de Ion); în cazul verbului a trebui, complementul nonfinit nu variază după diateză, însă diateza este inerent specificată de complementul nonfinitiv (pasiv - selecția participiului pasiv adjectival: Trebuie citită cartea / non-pasiv, impersonal - selecția supinului: Trebuie mers
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
simplă nonanalizabilă (Dominte 2003: 20): A venit? Nu. / Cred că nu. Ne concentrăm exclusiv asupra negației propoziționale, care inversează polaritatea întregii propoziții și este sensibilă la fenomenele de concordanță negativă ((* Nu) a venit nimeni). 61 Al patrulea verb latinesc cu infinitiv scurt (ferre 'a purta, duce, conduce', imperativ: fer) nu s-a moștenit în română. 62 În Roberts (1994); Rivero (1997) (și majoritatea cercetărilor din anii 1990) deplasarea verbului este văzută exclusiv ca deplasare a centrului (X0-movement). 63 "[I]n the
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2010) arată că toate cele trei opțiuni sunt instanțiate în limbi / situații diferite. 70Și venind este gramatical când și se citește ca semiadverb de focalizare (Și venind, tot nu mă convinge =Chiar venind, nu mă convinge). 71În configurația modală putea + infinitiv verbal fără a, infinitivul a fost analizat ca proiectând o structură redusă (Avram 1999); în Nicolae (2015d), am analizat această formă de infinitiv ca proiectând doar domeniul lexical (vP/VOICEP), aducând în discuție, între alte argumente, și faptul că semiadverbele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cele trei opțiuni sunt instanțiate în limbi / situații diferite. 70Și venind este gramatical când și se citește ca semiadverb de focalizare (Și venind, tot nu mă convinge =Chiar venind, nu mă convinge). 71În configurația modală putea + infinitiv verbal fără a, infinitivul a fost analizat ca proiectând o structură redusă (Avram 1999); în Nicolae (2015d), am analizat această formă de infinitiv ca proiectând doar domeniul lexical (vP/VOICEP), aducând în discuție, între alte argumente, și faptul că semiadverbele de tipul mai se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de focalizare (Și venind, tot nu mă convinge =Chiar venind, nu mă convinge). 71În configurația modală putea + infinitiv verbal fără a, infinitivul a fost analizat ca proiectând o structură redusă (Avram 1999); în Nicolae (2015d), am analizat această formă de infinitiv ca proiectând doar domeniul lexical (vP/VOICEP), aducând în discuție, între alte argumente, și faptul că semiadverbele de tipul mai se realizează exclusiv în domeniul verbului modal (OK Mai poate veni), încorporarea lor în forma infinitivului în această configurație nefiind
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
analizat această formă de infinitiv ca proiectând doar domeniul lexical (vP/VOICEP), aducând în discuție, între alte argumente, și faptul că semiadverbele de tipul mai se realizează exclusiv în domeniul verbului modal (OK Mai poate veni), încorporarea lor în forma infinitivului în această configurație nefiind admisă (*Poate mai veni), deși încorporarea lorîn structura infinitivului verbal fără a nu este exclusă (OK va mai veni, ar mai veni); imposibilitatea încorporării semiadverbului în structura infinitivului în configurația modală indică faptul că ASPP nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în discuție, între alte argumente, și faptul că semiadverbele de tipul mai se realizează exclusiv în domeniul verbului modal (OK Mai poate veni), încorporarea lor în forma infinitivului în această configurație nefiind admisă (*Poate mai veni), deși încorporarea lorîn structura infinitivului verbal fără a nu este exclusă (OK va mai veni, ar mai veni); imposibilitatea încorporării semiadverbului în structura infinitivului în configurația modală indică faptul că ASPP nu se proiectează. Incompatibilitatea dintre infinitivul scurt și negația propozițională (*Poate nu veni) și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
OK Mai poate veni), încorporarea lor în forma infinitivului în această configurație nefiind admisă (*Poate mai veni), deși încorporarea lorîn structura infinitivului verbal fără a nu este exclusă (OK va mai veni, ar mai veni); imposibilitatea încorporării semiadverbului în structura infinitivului în configurația modală indică faptul că ASPP nu se proiectează. Incompatibilitatea dintre infinitivul scurt și negația propozițională (*Poate nu veni) și realizarea negației propoziționale exclusiv în domeniul verbului modal (OK Nu poate veni) verifică ipoteza că NEG selectează IP și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
admisă (*Poate mai veni), deși încorporarea lorîn structura infinitivului verbal fără a nu este exclusă (OK va mai veni, ar mai veni); imposibilitatea încorporării semiadverbului în structura infinitivului în configurația modală indică faptul că ASPP nu se proiectează. Incompatibilitatea dintre infinitivul scurt și negația propozițională (*Poate nu veni) și realizarea negației propoziționale exclusiv în domeniul verbului modal (OK Nu poate veni) verifică ipoteza că NEG selectează IP și că negația propozițională nu este disponibilă atunci când domeniul flexionar nu se proiectează. 72
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
FORCE. (i) They discussed a certain model, but they didn't know which model that they discussed. ' Au discutat un model anume, dar n-au știu exact pe care' (engleza vorbită în Belfast) 77 Și complementizatorul prepozițional a din structura infinitivului verbal a fost supus aceluiași dublu tratament (marcă flexionară / complementizator) ca să (v. Nedelcu 2013: 36-41; Pană Dindelegan 2013: 212-214 și referințele). 78 În lumina distribuției din (138), în structuri de tipul (i), în care constituenții interni propoziției infinitivale pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
interpretarea imprecativă, ci reprezintă arhaisme în stilul religios: facă-se voia Ta; sfințească-se numele tău etc. 80Infinitivul care generează propoziție nonfinită actualizează cealaltă opțiune, verificarea trăsăturii [nonfinit] prin lexicalizarea complementizatorului prepozițional a. 81 Onu (1965) identifică și cauzele păstrării infinitivului lung în unele situații (e.g. Dare-ar Domnul Dumnezeu; fire-ai să fii) sau ale alterării formei infinitivului (e.g. bătu-l-ar / bată-te-ar pentru bate-l-ar / bate-te-ar; crească-ar pentru crește-ar etc.). 82 Coreferința
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care generează propoziție nonfinită actualizează cealaltă opțiune, verificarea trăsăturii [nonfinit] prin lexicalizarea complementizatorului prepozițional a. 81 Onu (1965) identifică și cauzele păstrării infinitivului lung în unele situații (e.g. Dare-ar Domnul Dumnezeu; fire-ai să fii) sau ale alterării formei infinitivului (e.g. bătu-l-ar / bată-te-ar pentru bate-l-ar / bate-te-ar; crească-ar pentru crește-ar etc.). 82 Coreferința dintre cliticul reflexiv inerent (-te) și pronumele personal tu semnalează că tu este subiectul real (în nominativ) al
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
argintu arătă-se a fi (CC2.1581: 432) 29 "referitor la topica celor două componente ale perfectului compus, putem presupune coexistența formelor cu auxiliarul antepus cu acelea cu auxiliarul postpus" (Vasiliu și Ionescu-Ruxăndoiu 1986: 180); "putem admite [...] mobilitatea auxiliarului față de infinitiv (Vasiliu și Ionescu-Ruxăndoiu 1986: 187). 30 Adams (2013: 652-673) remarcă aceeași mobilitate în latină a componentelor formelor ulterior gramaticalizate ca viitor sau condițional în limbile romanice. 31 Zafiu (2016) propune și segmentarea fi-reaș pentru exemple de acest tip (reaș < vreaș
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ale latinei (incluzând aici și latina populară), centrul C este supus unei setări parametrice mixte, fiind bine consolidate structurile cu complementizator la începutul propoziției (structuri cu centru inițial, lexicalizat) în competiție cu structuri de complementare arhaice paratactice, de tipul acuzativ + infinitiv (analizate ca fiind structuri cu centru final, acest centru fiind un complementizator nul). Setările parametrice mixte se explică prin adoptarea unei ierarhii parametrice (Roberts 2012) în care schimbarea parametrică nu este bruscă, ci se petrece dinspre centrele superioare către centrele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
parametrice (Roberts 2012) în care schimbarea parametrică nu este bruscă, ci se petrece dinspre centrele superioare către centrele inferioare (Ledgeway 2012) (v. §II.2.3). 45În §III.3.1.1 se aduc argumente pentru natura completivă a "mărcii" a de la infinitiv (direct verificată prin distribuția la stânga cliticelor pronominale și a negației propoziționale) și pentru ideea că, spre deosebire de alți complementizatori care se generează nonambiguu într-una dintre proiecțiile completive ale domeniului C (că în FORCE 0, să în FIN0), a infinitival amalgamează
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu face însă decât să reformuleze problema. Proiectarea de grupuri sintactice (funcționale) fără corelație la nivelele de interfață este, de altfel, descurajată în gramatica minimalistă (v. discuția în §III.2.3). 48Cel puțin pentru româna modernă / contemporană, este clar că infinitivul nu se ridică în domeniul flexionar în această structură, dovadă fiind incompatibilitatea cu semiadverbul mai (e.g. *Poate mai veni) (deși încorporarea adverbului mai în structura infinitivului nu este exclusă pe criterii morfologice, infinitivul din alte structuri acceptându-l liber pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
discuția în §III.2.3). 48Cel puțin pentru româna modernă / contemporană, este clar că infinitivul nu se ridică în domeniul flexionar în această structură, dovadă fiind incompatibilitatea cu semiadverbul mai (e.g. *Poate mai veni) (deși încorporarea adverbului mai în structura infinitivului nu este exclusă pe criterii morfologice, infinitivul din alte structuri acceptându-l liber pe mai, e.g. va mai veni); în schimb, capacitatea infinitivului de a marca distincții de diateză în structura cu verbul modal putea (e.g. Ion poate citi cartea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru româna modernă / contemporană, este clar că infinitivul nu se ridică în domeniul flexionar în această structură, dovadă fiind incompatibilitatea cu semiadverbul mai (e.g. *Poate mai veni) (deși încorporarea adverbului mai în structura infinitivului nu este exclusă pe criterii morfologice, infinitivul din alte structuri acceptându-l liber pe mai, e.g. va mai veni); în schimb, capacitatea infinitivului de a marca distincții de diateză în structura cu verbul modal putea (e.g. Ion poate citi cartea / Cartea poate fi citită de Ion) arată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
structură, dovadă fiind incompatibilitatea cu semiadverbul mai (e.g. *Poate mai veni) (deși încorporarea adverbului mai în structura infinitivului nu este exclusă pe criterii morfologice, infinitivul din alte structuri acceptându-l liber pe mai, e.g. va mai veni); în schimb, capacitatea infinitivului de a marca distincții de diateză în structura cu verbul modal putea (e.g. Ion poate citi cartea / Cartea poate fi citită de Ion) arată că infinitivul are un anume grad de elaborare sintactică în domeniul vP (v. Nicolae 2015d). 49Le
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
alte structuri acceptându-l liber pe mai, e.g. va mai veni); în schimb, capacitatea infinitivului de a marca distincții de diateză în structura cu verbul modal putea (e.g. Ion poate citi cartea / Cartea poate fi citită de Ion) arată că infinitivul are un anume grad de elaborare sintactică în domeniul vP (v. Nicolae 2015d). 49Le mulțumesc Ralucăi Brăescu și Adinei Dragomirescu pentru confirmarea judecăților de gramaticalitate pentru româna contemporană. 50De altfel, o serie de alte fenomene lingvistice se derivă prin relații
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]