385 matches
-
de la noi, și cum, în timpul perchezițiunilor, Lia și dânsa umblau căptușite pe sub rochii cu hârtiile compromițătoare. prizonierii din stralsund Dar cei mai bine veniți au fost prizonierii liberați din Stralsund, soldați deștepți și zdraveni, cum rareori am văzut. Mulți deveniseră infirmi prin lucrările la care au fost puși în mine și șantiere, cu 30 de bani pe zi; ar fi murit de foame fără ajutorul Crucii Roșii Franceze. Dar chiar din acei puțini bani, atât de greu câștigați, își cumpăraseră de la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pentru cei care ocupau atunci Bucureștii. A doua zi, venind să ne vadă, ne povesti pățania ei și cât fusese de aiurită când s-a pomenit acolo. concertul lui enescu Reveni și Enescu, care hotărî să dea un concert pentru infirmii de război. El voia să continue opera ce făcuse în Moldova de la retragerea armatei noastre, cântând din vioară în toate spitalele și mângâind astfel pe cei suferinzi sau dând concerte în folosul lor. Aici trebuia să fie însoțit de doamna
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aceste date, menționând doar ceea ce ni se pare indispensabil unei imagini mai omogene despre această instituție. Sub forma sa organizată, Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțului își are originile în secolul al XVIII-lea. Continuând o tradiție de asistență a infirmilor și alienaților, caracteristică acestei mănăstiri, starețul Paisie organizase în 1779 o bolniță a bătrânilor și totodată un azil pentru a avea unde-și duce zilele dezmoșteniții sorții, "unia și până la moarte". Erau primiți numai "mireni parte bărbătească". Nu rezultă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Noastră părintească luare aminte și asupra a marilor suferințe a acelor săraci ce au ajuns la slăbiciunea bătrânețelor și nu mai sunt capabili a-și agonisi zilnic hrană. Ne-au determinat dar a fonda un ospiciu pentru săraci, bătrâni și infirmi, mai vârtos că prin asemeni așezământul să vor înlesni și măsuri pentru stârpirea necuviinței cerșitorilor de prin ulițe". Scopul era, evident, de asistență socială și, în oarecare măsură, de reprimare. Știm că, în acea epocă, numărul dezmoșteniților sorții era îngrijorător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
înlesni și măsuri pentru stârpirea necuviinței cerșitorilor de prin ulițe". Scopul era, evident, de asistență socială și, în oarecare măsură, de reprimare. Știm că, în acea epocă, numărul dezmoșteniților sorții era îngrijorător și avem informații despre problema permanentă a vagabonzilor infirmi care agitau viața Iașului epocii). Conform obiceiului, înființarea acestui așezământ a fost elogiat, bombastic, de presa timpului. Astfel, Gazeta de Moldavia, nr. 54/9 iulie 1853, publică traducerea poeziei lui P. Maire: "A.S.A.S. Le Prince Gregoire Ghyca, à l'occasion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a se începe zidirea cea nouă și a se clădi treptat, conform mijloacelor și cu o combinație să se cuprindă și să se înlocuiască cu vreme încăperile cele vechi, câtu va urma lucrul, ospițiul însă nu va înceta a primi infirmi, după închipuirile de astăzi și cel ce va ave... " Veniturile ospiciului au fost relativ mari, 50.000 lei, "care s-au aignuit din paragraful afacerilor de bine a Casei Centrale a Clerului", la care s-au adăugat 12.000 lei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
previne, în acest raport, tocmai abuzurile la care ne-am referit în expunerea noastră. După 1874, în Moldova au funcționat următoarele Case de Educație Corecțională: Bisericani -Neamț, Dobrovăț Vaslui, Iași, Pângărați Neamț, Răchitoasa Tecuci (avea un caracter mixt), Oficiul pentru infirmi săraci, necondamnați, "ca fiind suferinzi de boale nervoase" și închisoare pentru vagabonzi sănătoși. Peste două decenii, în 1898, la București, la închisoarea de la Văcărești, se înființează în același spirit o secție a alienaților criminali. Pe lângă aceste unități se prevede înființarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
s-a îndepărtat de convențiile predecesorilor și contemporanilor a fost prețul sau frapant, din Discursuri: discordia civică română 65. Răspunsul oarecum amuzat al lui Guicciardini la argumentul lui Machiavelli a fost că "a laudă discordia e ca si cum lăuzi infirmitatea unui infirm"66. Dar extinderea și natura acestei "dezbinări" și motivul ei nu au fost totdeauna înțelese pe deplin 67. În primul rând, așa cum am văzut, Machiavelli s-a opus facțiunilor în orașele supuse din motive de securitate. Dar dacă li s-
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
explică -, i-au măcelărit, au mai rămas doar câțiva moșnegi, boșorogi netransportabili, la slujbă. Nu se prea vorbește despre acel eveniment, pentru că i-ar pune pe cei de aici într-o lumină proastă. Ce gene le-au lăsat lor acei infirmi, boșorogi, știindu-se că pe atunci rar se cununau doi tineri din sate diferite? Și ce zestre genetică au sătenii, în consecință? E o enigmă la mijloc. Singura explicație ar fi că au migrat câțiva renegați din satele vecine. Renegați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
negru de supărare! Cine ești tu, să-mi spui mie Farmacistu? Cum ar veni, botezul îl poate face doar o autoritate învestită de lege sau de cutume. Eu nu aveam acest drept, fiind în primul rând un alogen. Și un infirm. - Și cum să-mi faci cartea cadou, mă! Mai ai și nesimțirea asta! S-o dai la toți de pe stradă, ca să mă faci de căcat, să nu mai ies de aicea! Știi cu cât mi-au scăzut vânzările la magazin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ai atâtea! Dacă ar fi să se râdă de tine...! Vasăzică, asta era. Io, surdul, reușisem să-i aud, io, care nu-i băgam în seamă pe stradă, reușisem să îi descriu. Erau prea previzibili, se simțeau deconspirați de un infirm ca mine. Probabil explicația e pe aici pe undeva. Oamenii au considerat că nu o corecție fizică ar repara prejudiciul produs, ci un răspuns scris. Cu aceeași monedă. Într-un ziar, care să mă distrugă. Sau să fiu judecat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de chinez și ochelari de miop, cu lentile groase și încercănate, ne spunea că, pentru el, convingerile contau mai mult decât cunoștințele. Profesorul acela de socialism științific avea mâini, avea picioare și nu vorbea bâlbâit; totuși, eu îl consideram un infirm, cu probleme majore de raportare la oameni. Pe vremea aceea, contam mai mult pe intuiții. Mai târziu, m-am întrebat ce motive ar fi avut un om cu o judecată sănătoasă să se facă profesor de socialism științific. Și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fost un bărbat de 1,90 m, probabil că mi-ar fi sancționat prompt obrăznicia. La cei 1,70 m cât măsor, frustratul meu cinism o amuza. „Când o să mai crești - mi-a răspuns -, o să înțelegi.“ Ascultă aici! Logic, un infirm la colțul străzii e un cerșetor. Dacă omului îi lipsesc picioarele, te gândești că o năpastă mai mare nu există. La un colț de stradă, un infirm de ambele picioare zice mereu: „Ascultă aici!“ și citește ceva dintr-un ziar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Când o să mai crești - mi-a răspuns -, o să înțelegi.“ Ascultă aici! Logic, un infirm la colțul străzii e un cerșetor. Dacă omului îi lipsesc picioarele, te gândești că o năpastă mai mare nu există. La un colț de stradă, un infirm de ambele picioare zice mereu: „Ascultă aici!“ și citește ceva dintr-un ziar. Nu contează din ce ziar și nici ce. Contează că citește cu voce tare, făcându-le în răstimpuri semn trecătorilor să se apropie. Tot timpul e câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
făcându-le în răstimpuri semn trecătorilor să se apropie. Tot timpul e câte unul care se oprește. Cei mai mulți își dau seama că e ceva în neregulă cu insul și-și văd curând de drum. Unii însă se pun pe discuții. Infirmul e nebun, dar foarte puțini îl iau ca atare. Au sentimentul că, recunoscându-i cea de-a doua infirmitate, a minții, o minimalizează pe prima. La o ierarhizare a necazurilor - fiindcă există și o astfel de orânduială în ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pierderea rațiunii. Mai ales că insul care zice toată ziua „Ascultă aici!“ a avut, se vede, o judecată cândva cultivată. Elucubrațiile lui conțin frecvent și fraze cu sens. Mai bine zis, care ar avea sens în alte contexte. În fapt, infirmul nici nu citește articolele pe care le arată trecătorilor. În memoria lui s-au adunat fraze din tot ce-a citit de-a lungul anilor, din vremea când era lucid sau poate și din zilele de apoi, când a citit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
se înfierbântau și dădeau muzica tare, se zguduia întreg blocul. Niște demenți, însă niște demenți binevoitori, cu care, în restul timpului, puteai să discuți situația de parcă ar fi fost vorba despre alții. Mă ascultau și mă priveau ca pe un infirm care nu știe să se distreze, să se bucure de viață. Într-o noapte, pe la două, am luat o toporișcă pentru șnițele, am urcat un etaj și am sunat minute în șir, până ce, în isteria dinăuntru, un ins mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
simbolice Sângeroasa practică a sacrificiilor umane a fost supusă, de-a lungul timpului, unui șir de modificări care au vizat „Îmblânzirea” ritualului : de la sacrificarea celui mai destoinic reprezentant al comunității la jertfirea unui om considerat a fi „de rangul doi” (infirm, prizonier, străin etc.). Ulterior - trecând prin practica sacrificiilor de animale (vezi Înlocuirea pe altar a Ifigeniei cu o căprioară și a lui Isaac cu un berbec) și prin practica ofrandelor alimentare (vezi Plutarh, Numa, XV, și Ovidiu, Fastele, III, 333
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
revistă câteva mărturii folclorice. În toate variantele grecești ale baladei având ca subiect edificarea unui pod peste un râu se spune că nu poate fi Înălțată construcția dacă nu este jertfit un om, cu condiția expresă să nu fie orfan, infirm, cerșetor și, mai ales, călător sau străin : „De nu veți jertfi un om, zidul nu se Întemeiază/ Și nu cumva să jertfiți orfan, străin sau drumeț” <endnote id="(388, I, pp. 427 și 442)"/>. Însăși această interdicție dovedește că, Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
6 mai 1877, În care Îi ceruse concursul În cel mai autentic stil cazon dar foarte corect din punct de vedere ortografic pentru acea vreme: „Caporalii milițieni notați pe contra pagină Îi veți trimete Batalionului de urgență fără deosebire de infirmi și funcționari (subl.ns.), căci acei cu caz de scutire li se va regula poziția conform legei. Funcționarii se vor prezenta cu acte În regulă dela șefii Autorităților În care servescu”. Cei chemați datorită lipsei din oraș a celorlalți, fuseseră
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a avut posibilitatea să-și dedice timpul asistării celor bolnavi, pe care el îi numea «imaginile vii ale lui Isus în suferință». Se pare că, în această perioadă, și-ar fi manifestat dorința de a intra în Ordinul Slujitorii celor Infirmi (camiliani). Într-un articol apărut în Bollettino dei Camilliani găsim această mărturie: «Eu știu - scrie părintele Valente - că sfântul preot don Giovanni Calabria trăia spiritul camilian. Construirea unui spital mare și modern la Negrar o demonstrează. Era înclinat prin convingere
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cazul cel mai deprimant el devine un filozof al altitudinii morale, un Luceafăr nepăsător și rece. Sinuciderea lui Niculăiță arată o conforma-ție insuficientă. Însă scrierea e valoroasă prin adunarea laolaltă, monografică, a tuturor aspectelor durerii umane, căzute asupra unui biet infirm. Andrei Rizescu din În lumea dreptății e un caz patologic. Magistratura, avocatura sunt profesiuni care cer un suflet tare, capabil de tranzacțiune, fiindcă dealtfel nici un ideal moral nu se înfăptuiește în viață numaidecât și fară compromis. Rizescu nu trebuia să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îl consolează, arătându-i că religia este susceptibilă de a te vindeca de mizeriile vieții omenești”. Referindu-se la cele patru întâlniri legendare ale tânărului Siddhărtha, Emil Cioran comentează: „Unui prinț hindus i-a fost de ajuns să vadă un infirm, un bătrân și un mort pentru a înțelege totul; noi, care îi vedem, nu înțelegem nimic, căci nimic nu se schimbă în viața noastră. Nu putem renunța la nimic; și totuși evidențele zădărniciei sunt la îndemâna noastră”. Peste puțin timp, lui
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nici În scris, nici În viață, la ardoare. Îi rămăsese, s-ar zice, intensitatea angajării În transcendent, după ce contingentul Îl evacuase. Pus la murat, ca scriitor? Nu mai participa decât din depărtare la viața literară, dar nu ajunsese deloc murătură. Infirmul Își avea, În colivie, fermentele și condimentele personale, iar lectura și scrisul asigurau benchetuirea de zi și mai ales de noapte a spiritului ne-astâmpărat. Pentru „Progres”, tovarășul Paul Georgescu nu prea mai putea lupta, Într-adevăr, decât cu pana
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
benzină. În colivia sa de cărți și cancanuri memoria păstrase peisajul șoselelor de altădată, nu văzuse noii dinozauri pe roți. Ajunși la Țăndărei, am căutat ceva de mâncare și băut. De la mașină la restaurantul mizer, câțiva metri, drumul Însemnase, pentru infirm, o expediție apocaliptică. Abia Își trăgea sufletul, efortul părea să-i rupă, În orice clipă, arterele și pneuma. „Dom’ Paul”... Se apropiase, umil, un bătrânel al locului. Discuția a pornit instantaneu, privirea bulbucată a lui dom’ Paul se mărise, scăpăra
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]