55,646 matches
-
cunoscuților și a prietenilor cu figura lui de ascet hirsut, atins de "îngerețe", la a cărui apariție prin Cișmigiul plimbărilor predilecte copiii exclamă cu înfiorare: "Uite-l pe Dumnezeu!". Dacă debutul destul de tîrziu se produce în 1916 cu Poezii sub influența lui Vlahuță (E. Lovinescu vorbește chiar de un "vlahuțianism" al epocii), medicul este departe de a socoti poezia un "violon d'Ingres". Persistă într-ale scrisului, publicînd pînă în 1939 nu mai puțin de șapte volume, ca tot atîtea trepte
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
Poezia medievală... apare astfel în virtutea unor preocupări mai vechi ale criticului, concretizate atât în cartea despre Antim Ivireanul (Antim, Logos și personalitate, 1971), cât și în ciclul Expresivității involuntare (1977, Figura spiritului creator, 1978). Când nu s-a aflat sub influența covârșitoare a Bisericii, scrisul românesc medieval a fost pragmatic prin excelență, îndeplinind funcții imediate - administrative, istorice sau pedagogice -, artisticitatea lui (atât cât este) fiind astăzi un efect al procesului receptării care-i atribuie, în funcție de propria experiență culturală, calități estetice cu
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
nu mă pot dezinteresa de soarta lumii, chiar dacă nu mă implic direct, chiar dacă nu pot avea nici o contribuție în ameliorarea ei, necum în aflarea soluțiilor privind gravele conflicte, fizice și morale, care o cutreieră. (Firește, marii scriitori și artiști pot influența, în timp, mentalități sau psihologii... În timp, și cu bătaie lungă...). Simt durere, indignare, frică și neputință când iau cunoștință de masacre, de devastatoare fanatisme religioase, de ipocrizia asociind puritanismul cu pornografia, de atacuri în masă, etnice sau rasiale, de
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
Ion Pop Publicarea în anul 1997, sub titlul Scriitorul în fața Revoluției (L'écrivain devant la Révolution, Ed. Paris-Méditerranée) a discursului pe care Benjamin Fondane (Fundoianu) trebuia să-l țină la așa-numitul Congres pentru Apărarea Culturii, organizat prin influență sovietică în capitala Franței în 1935, ne face să asociem numele acestui important scriitor plecat din țară spre malurile Senei cu cel al autorului Spovedaniei pentru învinși. Cartea lui Panait Istrati, tipărită în 1929 în volumul-triptic colectiv Vers l'autre
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
invitat pentru festivitățile de la Moscova, Fundoianu publica în numărul 10 al revistei bucureștene de avangardă "Integral", din ianuarie 1927, un articol despre Louis Aragon ou le Paysan de Paris, în care, vorbind despre "revoluționarismul" poetului suprarealist, se referea și la influența pe care sovieticii o exercitau în presa franceză de stânga, în acești termeni: "Revoluționară, iată singurul demers pe care Louis Aragon îl fixează gândirii, dar articolul în care vorbește despre ea, apărut în mod ironic în revista "Clarté" (sub direcția
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
e scos din cărți pentru o afirmație cât se poate de vagă: "Eu pot gândi că homosexualitatea este un păcat..." Omul își exprima o părere ce consuna cu educația sa religioasă, având grijă să precizeze: "Dar asta nu are nici o influență asupra politicii mele, atât timp cât nu consider homosexualitatea faptă penală". Ei bine, pentru această frază cariera europeană a lui Rocco Buttiglione a luat sfârșit. Știu că în organismele internaționale domină, în clipa de față, un snobism și-un fariseim respingătoare, știu
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
opuse în fața unei judecăți morale, semnificația Inchiziției, ca și cea a Occidentului, diferă de unghiul din care este abordată problema, distanța dintre Madeleine Albright și Joerg Haider, în planul democrației nu este atât de mare cum crede opinia publică sub influența mass-media, între templieri și bolșevici există "scutecele roșii". Mesajul acestei cărți este unul mai degrabă implicit. Cel mult, uneori, autorul încearcă să sugereze cititorului un unghi nou de abordare a realității. De cele mai multe ori însă el prezintă fapte nude, în
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
Rodica Zafiu Sufixul -giu (cu varianta -angiu) a intrat în limba română prin împrumuturi din turcă, într-o epocă de influențe puternice, ajungînd destul de repede să fie un element productiv, atașat unor baze românești mai vechi sau mai recente pentru a crea noi nume de agent. Îi recunoaștem prezența în multe numele ei de meserii - atît cuvinte cu "culoare locală" balcanică
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
deprecierii. Unele cuvinte care îl cuprind au intrat în sfera peiorativului prin evoluție semantică (de tipul mahalagiu, inițial desemnare neutră pentru locuitorul mahalalei ), altele au fost construite de la început cu intenție ironică (tipul duelgiu). Despre -giu au scris Lazăr Șăineanu (Influența orientală asupra limbii și culturii române, 1900), Alexandru Graur, în 1939 (cu explicații etimologice și o listă bogată de cuvinte), Iorgu Iordan, în Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", 1943 (cu numeroase exemple de creații din presa anilor '30
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
metafore se simte peste tot. Însă acel declaratism ingenuu, frenetic, entuziasmul verbalizării purității, "retorica afectării", cum o numise Nicolae Manolescu, exuberanța imaginilor și seninătatea afirmației, nimic nu a mai rămas din volumele anilor �70. Dacă s-a tot vorbit despre influența lui Blaga, iată și un poem corespondent Paradisului în destrămare care surprinde fidel atmosfera apăsătoare și deșartă a noului volum: "Îngeri bătrâni urât mirositori/ cu iz stătut în penele jilave,/ în părul rar, în pielea scămoșată de insule de psoriazis
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
prieten - prietenă ("fostul prieten al Madonnei", EZ 1530, 1997, 12; "prietena lui avea apartament", EZ 2313, 2000, 2). Sensul special al termenului prieten(ă) nu este foarte vechi; el s-a dezvoltat în limbajul familiar prin eufemism, poate și sub influența francezei. Ambiguitatea cuvîntului care poate indica atît amiciția, cît și relațiile amoroase e rezolvată în franceză prin determinanți (petite amie), așa cum în engleză specializarea este obținută prin compunere (girlfriend, boyfriend); în română, doar articularea cu articolul hotărît indică unicitatea relației
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
piardă autoritatea iar individul "eliberat" s-a instalat în centrul lumii, declarînd mai cu seamă că s-a sfîrșit cu șantajul tragic și apocaliptic pe care-l exercitau sistemele precedente, ideologia hedonismului a luat imediat în mînă tot pîrghiile de influență. Vechile mecanisme de control s-au adaptat la noua minciună a totalei permisivități. Optimismul, valorizarea corpului, circumscrierea tragicului doar în categoria unui prezent anecdotic, oricum trecător, au devenit premizele unei noi presiuni sistemice. în societatea mondială în care totul se
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
pizzerist - "acum este "pizzerist" la un local de specific" (România liberă = RL 2562, 1998, 7). Mai puțin atrage atenția cazul cuvîntului pasta, cel puțin la fel de interesant din punct de vedere lingvistic, pentru că un termen deja existent în română primește - sub influența produselor culinare italienești - un sens și o utilizare nouă. Cuvîntul italienesc pasta poate fi doar parafrazat prin formule tehnice-comerciale - paste făinoase; produse din paste făinoase; fel de mîncare bazat pe paste făinoase - care desigur nu au cum intra în circulația
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
de rang inferior, fără nume, apare la palat cu armele lor, pretinzând că i-a învins pe cei trei, iar împăratul vrea să afle povestea, motiv pentru care funcționarului i se permite să stea la zece pași de maiestatea sa. Influența narațiunii din Rashomon al lui Kurosawa se vede de departe: flashbackurile Nenumitului diferă, apărând patru povești - una e spusă de împărat, care pune cap la cap datele sale și ce a dedus din povestirile funcționarului - care sunt filmate cu filtre
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
cu valoare afectivă sînt produse atît prin apocopă (Liliana - Lili) cît și prin afereză (Ileana - Leana); multe nume formează ambele tipuri de hipocoristice: Vasile - Vasi și Sile, Niculae - Nicu și Lae, Dumitru - Dumi și Mitru, Teodor - Teo și Doru etc. Influențe colocviale străine (ale francezei, englezei) au condus în argoul juvenil la o modă a trunchierii prin apocopă (prof, mate, țăcă etc.); afereza rămîne însă mult mai rară, chiar în argou; unul dintre puținele exemple de pierdere a silabei inițiale e
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
de vene, de nervi și de măruntaie.// Stau și mă uit la mine/ ca la un animal/ hăcuit, atîrnat în cîrlige negre/ de Rembrandt ori de Soutine./ Mă doare grozav contemplația/ și n-am dat încă/ de nici o linie pură" (Influențe livrești). Poetul se simte intrînd în zid, împingînd din răsputeri cu brațele și cu coatele cărămizile și mortarul, și ele devenite brusc "fioros de solidare". Apoi se identifică cu fereastra, într-o crucificare spontană: "Și iată sînt, Doamne iartă-mă
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
Ion Barbu,/ m-am hotărît, în sfîrșit,/ să-mi încerc și eu norocul, și să mă geometrizez.// Căutam, nu-i așa,/ triunghiul, cercul, sfera,/ sătul să mă tot privesc/ sub cele o mie de chipuri firave,/ multicolore, dezordonate șei speriate" (Influențe livrești). Dar autorul cunoaște și momente de ezitare pe drumul metamorfozei geometrizante, notificînd fazele ei intermediare, pitorești. Nefiind un Arhimede, compasul său e amețit aidoma unui biet animal, iar o șuviță de sînge trece " bizară transfuzie " din brațul său în
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
toate părțile lumii. Dar oameni inteligenți și cumsecade francezi am întîlnit. Nu puțini. Dar nu se manifestă majoriatatea, nici prin publicații, nici prin conferințe, nici prin discursuri, ci prin convorbiri omenești și amabile. Există. Dar nu au nici un fel de influență, nici un fel de autoritate, nici un fel de... Și nu sunt preferați. Dar la noi e grav. La noi e grav pentru că s-a produs o mutație în alcătuirea societății. Nu mai există mîrlanul român care îmi era atît de simpatic
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
euro-român care îmi este profund antipatic. De altfel personal trebuie să vă mărturisesc că chestia asta cu Uniunea Europeană ar fi trebuit să-mi convină foarte mult și să-mi placă foarte mult, că este, aparent, o încercare de echilibrare față de influența Yankeo-americană. Yankeu...Yankeii sunt învingătorii din Războiul de Secesiune. Adică mîrlanii și derbedeii. În Războiul de Secesiune, sudiștii erau proprietarii de sclavi, familii cu afecțiune între ei, cu stăpînii și cu... Nu este familie americană, din ăștia, din sudiști, care
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
să dau primul articol, a desființat guvernul Goga-Cuza ziarul, că era jidovit. (rîde) Dar conferința am ținut-o. El a fost foarte alarmat, că un tînăr care n-avea atunci nici un fel de faimă, de nici o natură, decît o oarecare influență mondenă, abordează un astfel de subiect, care el îl credea foarte greu. Și, am aflat asta prin socrul meu de atunci, și m-a convocat să stăm de vorbă, la Automobil Club. M-am dus și luasem cu mine...Eu
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Dvs. cum vă considerați, cum vă definiți realismul? A.O.: Eu nu mă consider un realist, eu mă simt cel mai apropiat de poeții metafizici. Dar îmi prelucrez metafizica prin cele mai realiste materiale, materiale casnice, familiale. A.R.: Ce influențe vă recunoașteți în opera Dvs.? Despre cele israeliene mi-ați vorbit. Mă refer la marii scriitori străini. A.O.: în primul rînd Cehov. Dar și un scriitor american, astăzi uitat: Sherwood Anderson. Foarte puțini își mai amintesc de el, chiar
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
Irina Groza Filologii și mai ales pasionații de avangardă vor găsi pe un raft lucrarea Emiliei Drogoreanu Influențe ale futurismului italian asupra avangardei românești. Sincronie și specificitate și vor arunca cel puțin o privire curioasă asupra ei. Cartea oferă într-adevăr ceea ce titlul promite și, mai mult decât atât, o analiză proaspătă și pasionantă a patru autori români
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
cu multă răbdare și atenție - aparent cu un ,exces de zel" chiar, dar care în cele din urmă se dovedește necesar. Se conturează în această ,pregătire" spiritul epocii și în special spiritul futurist al epocii pentru o determinare corectă a influențelor, mai ales tematice, pe care avangarda românească le-a primit din literaturile străine și prin care s-a sincronizat cu ,noua sensibilitate și poetica modernă" europeană. Manifestarea futurismului contestatar, efervescent, revoluționar din spațiul italian și nu numai este pus în
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
argumente clare și cu o ambiție evidentă de obiectivitate, autoarea te convinge că în critica literară, ,vinovată" de unele omisiuni și de opinii generale prea ușor asumate, mai este mult loc pentru noi cercetări amănunțite ale avangardei românești. Autorul postfeței Influențelor., Ion Bogdan Lefter, menționează la un moment dat stilul ,științific", sobru în care această carte este scrisă. Această sobrietate, potrivită în general unei lucrări de acest tip, dar exagerată parcă în acest caz, creează din păcate niște zone aride de
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
știut însă că nu este o carte pentru cei care caută o lectură ,agreabilă", comodă sau care vor doar să se familiarizeze cu subiectul, ci mai degrabă pentru cei care au timp și motive pentru un studiu serios. Capitolele dedicate influenței futurismului asupra unor scriitori români atenuează eventuala impresie de studiu rigid. Deși nu mai puțin științifică, ,disecarea" lucrărilor celor patru scriitori este captivantă. Se folosește, este clar, o ,aparatură" de ultimă generație, care permite ,investigări" noi, iar rezultatele sunt deosebite
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]