44,320 matches
-
eu în anul 1976 și am activat până prin 1991. Această asociație s-a dezvoltat începând cu anul 1980 mult, organizându-se anual expoziții filatelice la care participau categorii de membri dintre cele mai diverse, pornind de la elevi până la profesori și ingineri. Asociația a primit un spațiu pentru sediu la teatrul de vară din Orașul Nou, unde existau o bibliotecă filatelică și o expoziție filatelică permanentă. Acest spațiu a fost luat cu forța de primarul din 1996-2000, acest susținând că nu are
2 UNDE EŞTI COMUNISMULE? CE A FOST, CE A MAI RĂMAS! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1423434031.html [Corola-blog/BlogPost/340175_a_341504]
-
sau ca manechie îmbrăcate și împodobite drept reclamă pentru poziția ta socială înaltă, sau când devin idolul pentru care renunți la obligațiile tale morale sau când sunt transformate în roabe. Nu poți impune femeii de azi, care poate fi doctor, inginer, ofițer... reguli vechi de 2000 de ani, cum ar fi supunerea oarbă față de bărbat. Nu dorința lui Hristos, ci situația înapoiată a femeii din vremea aceea a dus la instituirea unor asemenea legi. Femeia cultă de azi rebuie să fie
BĂRBAŢI, FEMEI, ŢINUTĂ, SEXUALITATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_barbati_fe_marina_glodici_1377253561.html [Corola-blog/BlogPost/362867_a_364196]
-
costul lui fiind de un miliard patru sute șaptezeci de milioane de lei, în banii vremii, investiție ce a fost amortizată în 28 de ani, adică prin 1994. Proiectul pentru hidrocentrala de pe Râul Argeș a existat încă din perioada interbelică, când inginerul Leonida făcuse un studiu de fezabilitate pentru construirea unui baraj în arc. Întâmplător, am avut fericita ocazie să reîntâlnesc la Cluj, în vara anului 2005, un mare inginer pe care îl cunoscusem pe vremuri, prin 1965, în redacția ziarului „Făclia
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
pentru hidrocentrala de pe Râul Argeș a existat încă din perioada interbelică, când inginerul Leonida făcuse un studiu de fezabilitate pentru construirea unui baraj în arc. Întâmplător, am avut fericita ocazie să reîntâlnesc la Cluj, în vara anului 2005, un mare inginer pe care îl cunoscusem pe vremuri, prin 1965, în redacția ziarului „Făclia Hidrocentralei” (al cărui redactor șef era ziaristul Iuliu Curta ce mi-e rudă apropiată). L-am reîntâlnit la Liga Scriitorilor din România, filiala Cluj. Este vorba de inginerul
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
inginer pe care îl cunoscusem pe vremuri, prin 1965, în redacția ziarului „Făclia Hidrocentralei” (al cărui redactor șef era ziaristul Iuliu Curta ce mi-e rudă apropiată). L-am reîntâlnit la Liga Scriitorilor din România, filiala Cluj. Este vorba de inginerul Mălai, scriitor de notorietate al Ardealului, astăzi purtând pe umeri ceva ani, dar pe vremuri, tânăr șef la Fabrica de Betoane. Cu emoție în glas, mi-a spus: „Primul semnal pentru începerea construcției barajului, cum s-ar spune „prima cărămidă
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
mare sărbătoare, al nouălea baraj în arc din lume din momentul respectiv. Lacul ce s-a format, adică cei 465 de milioane de metri cubi de apă, era atunci al doilea ca mărime de pe râurile din țara noastră”. În continuare, inginerul poet, prozator, epigramist, azi pensionarul Mălai, fixându-și ochii pe unul dintre tablourile expoziției, semnat de pictorul turdean Gavril Nechifor, îmi spune: „Nu voi uita niciodată caracteristicile tehnice ale barajului - înălțimea 166,6 metri, grosimea la coronament 6 metri, cea
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
câte 90 metri cubi pe secundă fiecare, la lac plin”. Câtă exactitate, câte informații prețioase am aflat de la acest om care participase direct la construirea acestui grandios edificiu, ce memorie fantastică avea. Totul m-a uimit. Am întrebat pe distinsul inginer Mălai dacă pot fi adevărate zvonurile și chiar calculele date publicității în cazul fisurării barajului, ce repercusiuni ar putea avea. „Ajungem imediat și acolo. Dar înainte, trebuie să mai știți că, în timpul execuției lucrărilor, apele au fost deviate printr-o
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
proiectată cu intenția de a avea în interiorul lui numai eforturi de compresiune. În timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forțe seismice cu accelerații maximale, fără ca structurii să-i pese. Așa că stați liniștiți, argeșenilor, că nu vă ia unda!” Inginerul Mălai a fost unul dintre cei care au condus un sector cheie al Hidrocentralei de pe Argeș și se mândrește cu acest fapt. I se umple inima povestind despre eroismul minerilor, al celor peste 10.000 de muncitori, veniți mai ales
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
dați seama, atunci, în 1966, centrala a fost proiectată în așa fel încât să poată fi condusă din București. O adevărată bijuterie, la 104 metri sub nivelul râului”. După ce întâlnirea de la Cluj s-a încheiat, am discutat în continuare despre inginerul Mălai, cu ziaristul care, în 1966, conducea ziarul „Făclia Hidrocentralei”, cumnatul meu Iuliu Curta. Student fiind, îmi petreceam toate sâmbetele și duminicile la B. Z.-ul de pe marginea râului, pe unde circula Mocănița, trenulețul care încă mai transporta lemne din
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
Student fiind, îmi petreceam toate sâmbetele și duminicile la B. Z.-ul de pe marginea râului, pe unde circula Mocănița, trenulețul care încă mai transporta lemne din munte și-i ducea pe muncitori la lucru. „Cum să nu-l știu pe inginerul Mălai, mi-a spus cumnatul meu, om strașnic, de un profesionalism rar întâlnit. Nu știu de ce nu și-a amintit că prima femeie care a pus piciorul în centrala subterană a fost mama ta, soacra mea. Tatăl tău a stat
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
fugă, cu circa patruzeci de zile înainte de termen. Pe aici, nu o dată, mi-au călcat și mie pașii, scurtând drumul pe Argeș în sus, când mergeam la pescuit de păstrăv și lipan, însoțindu-l pe marele maestru în ale pescuitului, inginerul Guță, din ale cărui mâini ieșeau muștele pe culori, momeala răpitorilor. Am călcat cu piciorul, de nenumărate ori, locul pe unde apele Argeșului, ieșite din turbinele centralei subterane, sunt mânate înapoi în albie, după ce ies vijelioase de sub munte. La peste
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
anului 1965, după o zi de pescuit, se încinsese un chef la B. Z.-ul unde locuia cumnatul meu, Iuliu Curta și sora mea, Felicia. Familia Susan, niște moldoveni deosebiți, distractivi și simpatici, ce ne deveniseră prieteni, familia ing. Sporea, inginerul Guță, toți erau prezenți și au întreținut petrecerea până noaptea târziu, sâmbăta spre duminică. Domnul Susan era schimbul trei, el fiind maistru la puțul Corbeni. A plecat în șut seara, duminică spre luni. Eu am plecat la facultate la Pitești
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
renta bursieră, era nevoit să lucreze pentru a avea din ce trăi, și astfel după primul an, în vara lui 1950 lucra lângă Biarritz la o fabrică de cherestea, împreună cu Tiberiu Ionescu, la debitarea manuală a scândurilor. Pentru un viitor inginer silvic era chiar utilă această practică, direct în producție. Și importanța acestor ani petrecuți în școala franceză de silvicultură s-a simțit mai târziu, după ajungerea în Canada. Astăzi câți studenți gândesc, oare, așa? Și câți efectuează o astfel de
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
franceză de silvicultură s-a simțit mai târziu, după ajungerea în Canada. Astăzi câți studenți gândesc, oare, așa? Și câți efectuează o astfel de practică și nu duc la facultate doar dovada scrisă a trecerii lor printr-o fabrică, ajungând ingineri fără ca măcar să știe ce este acela un fierăstrău? După al doilea an de studii și o lună de turnee prin marile păduri franceze, Tiberiu Cunia își ia examenele de absolvire și, cu diploma în buzunar, se întoarce la Paris. Șansa
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
și odată pe lună, un drum de-o zi întreagă, pentru a ne aduce proviziile.” În al doilea an petrecut în pădurile canadiene urcă o treaptă profesională și devine asistent-verificator. Muncea cu conștiinciozitate dar se săturase de plafonare, pentru că tânărul inginer știa că poate mai mult. Își argumentează în fața conducerii nemulțumirea și susține ideea că poate mai mult. Inițiativa dă roade și este repartizat pentru a face studii de producție, pe teren, în pădurile canadiene. Studii de producție, statistici forestiere și
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
minții și înclinația nativă spre matematică, reușind să promoveze ideile sale la nivelul companiei și să își aducă o contribuție substanțială la cercetările de producție. Reușita testărilor efectuate în cadrul stațiunilor de cercetare ale companiei, rezultatele obținute, seriozitatea și ambiția tânărului inginer Cunia vor duce la următorul pas în carieră, transferarea lui la sediul central al companiei, la Montreal. Cercetările sale, susținute și de un mediu de muncă adecvat - pentru că are șansa să lucreze cu un șef excepțional, în persoana lui Greg
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
unor metode statistice care l-au făcut celebru în domeniu, domnul profesor Cunia scrie nenumărate articole despre inventarele forestiere și metodele statistice de analiză, unele fiind clasificate ca niște contribuții majore în domeniu. Pasionat și dedicat muncii sale, iată că inginerul român care sosise la 23 de ani pe pământ american, ajunsese într-un timp relativ scurt într-o poziție privilegiată în lumea științifică forestieră din Canada, grație inteligenței sale și seriozității cu care se implicase în muncă. Primul departament de
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
scrie Mișcarea de Rezistență. La sfârșitul lui 1969, Constantin Răuță a câștigat prin concurs o bursă UNESCO în Italia și Franța, dar nu a primit pașaportul până nu a acceptat, la cererea fratelui fostului dictator, Andruța Ceaușescu, să lucreze ca inginer pentru DIE (Direcția de Informații Externe) și să fie instruit pentru spionaj tehnic împotriva țărilor NATO. În 1973, când Ion Mihai Pacepa, fost director adjunct al DIE, l-a trimis în SUA în misiune, Răuță a luat decizia de a
„Nu aş fi putut reuşi fără tine, Constantin”. Trump mulțumește unui român pentru ajutorul acordat în campanie by http://uzp.org.ro/nu-as-fi-putut-reusi-fara-tine-constantin-trump-multumeste-unui-roman-pentru-ajutorul-acordat-in-campanie/ [Corola-blog/BlogPost/92416_a_93708]
-
Cindy Crawford începând din 1992 au fost realizate împreună cu antrenorul său, Radu Teodorescu, care dorește să înființeze în România primul institut din lume de pregătire a profesorilor de educație fizică în fitness pentru adulți... Nicolae Bălașa (39 de ani), un inginer mecanic din Dolj, socotește mental mai rapid decât calculatorul (înmulțiri, împărțiri, ecuații de gradul II, radicali de ordinul III și IV)! Fost inginer la Uzina Mecanică Filiași, din 1994 Nicolae Bălașa este actualmente șomer... Ion Scripcaru, strungar și lăcătuș mecanic
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Romani_geniali.html [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
de pregătire a profesorilor de educație fizică în fitness pentru adulți... Nicolae Bălașa (39 de ani), un inginer mecanic din Dolj, socotește mental mai rapid decât calculatorul (înmulțiri, împărțiri, ecuații de gradul II, radicali de ordinul III și IV)! Fost inginer la Uzina Mecanică Filiași, din 1994 Nicolae Bălașa este actualmente șomer... Ion Scripcaru, strungar și lăcătuș mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu găsește de 4 ani, 15.000 USD pentru a-și realiza invenția epocală (până la proba practică): motorul care
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Romani_geniali.html [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
alte invenții românești "pierdute" în străinătate... În 1991, Carol Przybilla a înregistrat la OSIM brevetul unui aparat bazat pe invenția sa mai veche, neconcretizat nici până acum. Între timp, principii incluse în tehnologia aparatului au fost utilizate în realizarea hiperboloidului inginerului rus Garin, cu aplicații militare malefice... Carol Przybilla a mai realizat și alte invenții deosebite: turbină cu combustie internă (1958, vândută de statul român firmei General Motors), termocompresor frigorific cu circuit închis (1959), motor eliptic, fără bielă (vândută Japoniei și
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Romani_geniali.html [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
furate de americani... În 1956, la nici 25 de ani, Justin Capră a inventat primul rucsac zburător, un aparat individual de zbor. După 7 ani în care "semidocții savanți" l-au tratat cu dispreț pentru că era doar tehnician și nu inginer, în 1963, americanii Wendell Moore, Cecil Martin și Robert Cunings au preluat invenția din România și au lansat-o în fabricația de serie... În 1958, Justin Capră a realizat prima variantă a rachetonautului, cu care s-a ridicat de la pământ
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Romani_geniali.html [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
-ți dau exemplarul personal...vorbim atunci! - Vin, dom’ profesor, mulțumesc, să trăiți! Astfel că dascălul coborî la secretariat, de unde împrumută aparatul de îndosariat cu inele de plastic (doamna Smârcoiu îi zicea spiralator) apoi reveni la etajul al doilea, în cabinetul inginerilor; extrase din dulapul ticsit cu tipărituri diverse un proiect trecut și se apucă să-l bricoleze cu atenție” (p. 145). Constatarea din urmă (vidul dominator) rezonează puternic și dezvoltă, aproape imperios, o lectură simbolică, intens dilematică: ori tot ce se
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_contemporan_dascalii_dascal_eugen_dorcescu_1352191463.html [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
localitatea natală. Așadar. în perioada când Delia găsi petalele pe terasă, ani mulți în urmă el Anton fostul soț, locuise la zeci de kilometri distanță. E clar că nu putea el să fie. Dar se hotărî totuși să verifice. Anton, inginerul agronom era divorțat a doua oară. Nu a mers nici a doua căsnicie. Își cumpărase cincizeci de hectare de teren, își făcuse o mică fermă, în localitatea natală, dar Ștefan află ceva ce-l puse pe gânduri. Zece hectare de
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1456766950.html [Corola-blog/BlogPost/383259_a_384588]
-
avea nevoie. — Spune-mi, mamă ce știi de Anton Ghițescu, fostul soț al Deliei, fiica doamnei Tomescu? — Despre Anton? Un bărbat minunat, păcat că nu l-au înțeles soțiile! Știi doar că a fost căsătorit și a doua oară. E inginer agronom, lucrează vreo cincizeci de hectare de teren doar cu doi oameni. Îi merge foarte bine după cum am auzit și eu, dar muncește foarte mult. Are părinții destul de în vârstă și locuiesc împreună. Cică nu a avut copii nici cu
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1456766950.html [Corola-blog/BlogPost/383259_a_384588]