1,280 matches
-
profesiei, fie existau anterior și sunt reactualizate. Procesul continuă, soldându-se finalmente cu legarea tot mai strânsă a individului de profesie; există, Însă, și posibilitatea George-Ștefan COMAN 37 ca datorită stagnării sau regresiunii În plan motivațional să apară efecte contrare: insatisfacție, slabă integrare, tendința de părăsire a locului de muncă. Cercetările practice au evidențiat faptul că la nivelul grupului, trebuințele și motivațiile individuale se subordonează În mai mare sau mai mică măsură trebuințelor de grup, indivizii tinzând să-și plaseze aspirațiile
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de nevoile de rang inferior 32 Abraham H. Maslow, Motivation and Personality, 1970, New Port Richey, FL, U.S.A Aot Stimă Apartenență Siguranță Fiziologice Autorealizare George-Ștefan COMAN 37 ca datorită stagnării sau regresiunii În plan motivațional să apară efecte contrare: insatisfacție, slabă integrare, tendința de părăsire a locului de muncă. Cercetările practice au evidențiat faptul că la nivelul grupului, trebuințele și motivațiile individuale se subordonează În mai mare sau mai mică măsură trebuințelor de grup, indivizii tinzând să-și plaseze aspirațiile
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
manifeste tendința spre nevoile de rang superior, conform piramidei preferințelor, prezentată În figura 4.1. Conținutul categoriilor preferințelor se prezintă În tabelul 4.1. Satisfacerea relativă a unei nevoi, care se Întâmplă pentru cei mai mulți indivizi, transferă o anumita doză de insatisfacție nivelului superior, următor de nevoi. Pentru motivația extrinsecă sunt suficiente exemple În jurul nostru, argumentate de diversele norme de promovare profesională. 1.4.1. Motivația psihosocială a acțiunii umane ca formă de motivație extrinsecă a creativității Acțiunile umane sunt determinate de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Sclavul, desigur, nu era recunoscut sub nici o formă ca o ființă omenească. Dar nici recunoașterea de care se bucura stăpânul nu era satisfăcătoare, pentru că el nu era recunoscut de alți stăpâni, ci de sclavi, a căror umanitate nu era deplină. Insatisfacția recunoașterii incomplete exista În societățile aristocratice, constituind o «contradicție» care a dus la generarea În continuare a altor stadii ale istoriei. Nietzsche Friedrich (1844-1900) consideră că ceea ce l-a motivat pe om să acționeze a fost voința de putere 33
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
manifeste tendința spre nevoile de rang superior, conform piramidei preferințelor, prezentată În figura 4.1. Conținutul categoriilor preferințelor se prezintă În tabelul 4.1. Satisfacerea relativă a unei nevoi, care se Întâmplă pentru cei mai mulți indivizi, transferă o anumita doză de insatisfacție nivelului superior, următor de nevoi. Pentru motivația extrinsecă sunt suficiente exemple În jurul nostru, argumentate de diversele norme de promovare profesională. 1.4.1. Motivația psihosocială a acțiunii umane ca formă de motivație extrinsecă a creativității Acțiunile umane sunt determinate de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Sclavul, desigur, nu era recunoscut sub nici o formă ca o ființă omenească. Dar nici recunoașterea de care se bucura stăpânul nu era satisfăcătoare, pentru că el nu era recunoscut de alți stăpâni, ci de sclavi, a căror umanitate nu era deplină. Insatisfacția recunoașterii incomplete exista În societățile aristocratice, constituind o «contradicție» care a dus la generarea În continuare a altor stadii ale istoriei. Nietzsche Friedrich (1844-1900) consideră că ceea ce l-a motivat pe om să acționeze a fost voința de putere 33
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
le desfășoară, caracteristicile relațiilor și proceselor sociale la care participă, bunurile și serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul și stilul de viață, evaluarea Împrejurărilor și rezultatelor activităților care corespund așteptărilor populației, precum și stările subiective de satisfacție/insatisfacție, fericire, frustrare etc. Conceptul de calitate a vieții a fost introdus În știință la Începutul anilor 1960. A fost formulat de Arthur Schlesinger jr. (19172007), fost profesor de istorie la Universitatea Harvard și fost consilier al fostului președinte american John
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
le desfășoară, caracteristicile relațiilor și proceselor sociale la care participă, bunurile și serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul și stilul de viață, evaluarea Împrejurărilor și rezultatelor activităților care corespund așteptărilor populației, precum și stările subiective de satisfacție/insatisfacție, fericire, frustrare etc. Conceptul de calitate a vieții a fost introdus În știință la Începutul anilor 1960. A fost formulat de Arthur Schlesinger jr. (19172007), fost profesor de istorie la Universitatea Harvard și fost consilier al fostului președinte american John
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
celelalte atitudini, se află un interes estetic. Componentele atitudinii estetice Principalele componente ale atitudinii estetice sunt: gustul estetic, judecate estetică, idealul estetic, sentimentele și convingerile estetice. Gustul estetic - este capacitatea de a reacționa spontan, printr-un sentiment de satisfacșie sau insatisfacție, față de realizările umane sau operele de artă. Judecata artistică - este un aspect psihic, prin excelență intelectual, ce constă în capacitatea de apreciere a valorilor estetice pe baza unor criterii de evaluare. Judecata răspunde la întrebarea De ce îmi place sau mă
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
în final asteptărilor sale față de școala în cauză. Problematica percepției, diferită de la un elev/părinte la altul în funcție de un întreg complex de factori, complică acest model al asigurării satisfacției. În practică, pot interveni trei situații diferite sub raportul consecințelor lor: insatisfacție, atunci când performanța percepută de către client nu se ridică la nivelul așteptărilor sale; satisfacție, atunci când există o stare de corespondență între performanța percepută și așteptările preexistente; *încântare, atunci când performanța percepută asupra ofertei educaționale a școlii respective depășește așteptările clientului. Este evident
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
entuziast, având așteptări și obiective ridicate, dar neîmplinite ulterior. Prin urmare, acest sindrom, poate fi considerat cel mult un tip special de stres ocupațional (Schaufeli și Buunk, 1996). Între consecințele cele mai importante ale acestui sindrom în plan organizațional regăsim insatisfacția profesională, manifestată prin renunțare sau neimplicare, atât în muncă cât și față de organizație. Ele apar, în special, pe fondul unui suport social scăzut, în situații de ambiguitate a rolului și în prezența unor conflicte la locul de muncă. Alte consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
motivație. Deci forța unei trebuințe este definită, pe de o parte, de locul ocupat în ierarhie și pe de altă parte, de măsura în care au fost satisfăcute trebuințele anterioare. Satisfacerea unei trebuințe de un anume nivel, duce la apariția insatisfacției legată de trebuința de la nivelul următor (Lefter et al., 1999; Druță, 1999; Rolls, 1998). Dacă între timp satisfacerea unei trebuințe de la un nivel mai mic este în pericol, aceasta devine din nou dominanta și ocupă un loc important în sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de conținut: evenimentele asociate unor atitudini pozitive față de locul de muncă sunt legate în general de activitățile profesionale (realizare, recunoaștere, munca în sine, responsabilitatea și avansarea), de conținutul muncii, ceea ce înseamnă că sunt intrinseci activității propriu-zise; factori de igienici, de insatisfacție, extrinseci sau de context: evenimentele asociate unor atitudini negative față de locul de muncă sunt cele extrinseci muncii propriu-zise și sunt asociate mai degrabă contextului activității, decât activităților corespunzătoare postului (politica și administrația întreprinderilor, securitatea locului de muncă, salariul, conducerea, relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și administrația întreprinderilor, securitatea locului de muncă, salariul, conducerea, relațiile interpersonale și condițiile de muncă). Figura 12.5. Comparație între factorii motivatori și igienici (Mullins, 1989) Herzberg susține că rezultatele studiilor indică faptul că opusul satisfacției în muncă nu este insatisfacția: dacă îndepărtăm aspectele care produc insatisfacție în muncă nu facem munca în sine mai satisfăcătoare, ci doar ne asigurăm că ea nu este insatisfăcătoare (figura 12.6.a). Ca urmare, autorul propune concepția unui continuum dual al satisfacției în care
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă, salariul, conducerea, relațiile interpersonale și condițiile de muncă). Figura 12.5. Comparație între factorii motivatori și igienici (Mullins, 1989) Herzberg susține că rezultatele studiilor indică faptul că opusul satisfacției în muncă nu este insatisfacția: dacă îndepărtăm aspectele care produc insatisfacție în muncă nu facem munca în sine mai satisfăcătoare, ci doar ne asigurăm că ea nu este insatisfăcătoare (figura 12.6.a). Ca urmare, autorul propune concepția unui continuum dual al satisfacției în care opusul „satisfacției” este „lipsa satisfacției” iar
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă nu facem munca în sine mai satisfăcătoare, ci doar ne asigurăm că ea nu este insatisfăcătoare (figura 12.6.a). Ca urmare, autorul propune concepția unui continuum dual al satisfacției în care opusul „satisfacției” este „lipsa satisfacției” iar opusul „insatisfacției” este „lipsa insatisfacției” (figura 12.6.b). Figura 12.6. Concepția tradițională (a) și cea a lui Herzberg (b) despre satisfacția și insatisfacția la locul de muncă (adaptare după Robbins, 1998). Încă de la conceperea ei, teoria a ridicat numeroase controverse
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
munca în sine mai satisfăcătoare, ci doar ne asigurăm că ea nu este insatisfăcătoare (figura 12.6.a). Ca urmare, autorul propune concepția unui continuum dual al satisfacției în care opusul „satisfacției” este „lipsa satisfacției” iar opusul „insatisfacției” este „lipsa insatisfacției” (figura 12.6.b). Figura 12.6. Concepția tradițională (a) și cea a lui Herzberg (b) despre satisfacția și insatisfacția la locul de muncă (adaptare după Robbins, 1998). Încă de la conceperea ei, teoria a ridicat numeroase controverse și critici directe
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
autorul propune concepția unui continuum dual al satisfacției în care opusul „satisfacției” este „lipsa satisfacției” iar opusul „insatisfacției” este „lipsa insatisfacției” (figura 12.6.b). Figura 12.6. Concepția tradițională (a) și cea a lui Herzberg (b) despre satisfacția și insatisfacția la locul de muncă (adaptare după Robbins, 1998). Încă de la conceperea ei, teoria a ridicat numeroase controverse și critici directe. Acestea sunt exprimate prin următoarele observații (Robbins, 1998): nu a fost utilizat un instrument de măsură a satisfacției globale în
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Robbins, 1998): Efecte posibile ale procesului de socializare în organizații Succesul înseamnă: Eșecul înseamnă: Satisfacție în muncă Rol clar Motivație pentru muncă înaltă Înțelegerea culturii, percepția controlului Nivel crescut de implicare în muncă Angajament față de organizație Performanță crescută Internalizarea valorilor insatisfacție în muncă ambiguitatea rolului și conflict; motivație scăzută pentru muncă neînțelegeri, tensiuni, percepția / păstrarea slabă a controlului nivel scăzut de implicare în muncă angajament scăzut față de organizație; absenteism, fluctuație performanță scăzută respingerea valorilor Tabel 15. 1. 1. 1. Efecte ale
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
elementul lor în ușurarea suferinței decât în procurarea fericirii. Dar ne adresăm tot medicinii pentru a repara ceea ce da fapt sunt efectele produse de uzina socială, de violență, de criza economică, de discriminarea de rasă, de clasă sau de sex. Insatisfacția din cauza muncii, a căsătoriei, a copiilor sau chiar a nenorocului în viață se manifestă clinic în mod diferit. Există medici care nu au timpul, răbdarea, antrenamentul sau calitățile pentru a se implica în aceste complicații ale societății, iar lipsa lor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
întârziere în special în ceea ce privește dimensiunea abstracta a activității verbale. Lipsa de familiarizare cu limbajul formal, lipsa de încredere în propriile posibilități de a comunica conduc la o întârziere în dezvoltarea intelectuala, fapt ce se răsfrânge asupra rezultatelor lor școlare. Atunci când insatisfacțiile devin apăsătoare, unii dintre acești elevi abandonează școala. Evident, raportându-se la asemenea realități, profesorul nu poate face minuni. Important este ca dificultățile să fie identificate și să se elaboreze programe educaționale, corective si de recuperare, apte sa orienteze progresiv
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3140]
-
terorism. Pentru a evalua riscurile, teroristul cântărește atât capacitățile defensive ale țintei, cât și propriile capacități de atac. Această analiză rațională a teroristului este similară cu analiza făcută de un comandant militar sau de un manager. Motivația psihologică: derivă din insatisfacțiile personale ale teroristului, legate de viața și împlinirile lui. De aceea, el consideră acțiunea teroristă drept singurul motiv al propriei existențe. Deși nu s-a găsit nici un psihopat printre teroriști, există totuși un aspect de care psihiatrii ar trebui să
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
calității în procesul de fabricație, defectele sporadice trebuie să dispară sau să se diminueze drastic. Problemele descoperite în faza de producție “matură” sau “stabilizată” sunt principala cauză a rebuturilor importante, a reluărilor de fabricație, remanierilor, fără a mai vorbi de insatisfacția clienților și pierderea bunului renume. c) Eliminarea defectelor cronice (modificarea statu-quo-ului). Cauzele care conduc la apariția defectelor cronice sunt erorile sistematice produse pe parcursul activităților de cercetare-dezvoltare, proiectare, asimilare în fabricație. În funcție de natura defectelor, responsabilitățile privind analiza apariței acestora, stabilirea programelor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
cer școlii să acorde prioritate obiectivelor instrumentale (efort, disciplină, capacitate de a se descurca în viață), în timp ce părinții aparținând categoriilor superioare așteaptă ca școala să dezvolte autonomia și spiritul critic al copilului. Evaluarea după criterii diferite a activității școlare determină insatisfacții în rândul unor părinți sau cadre didactice și limitează implicarea acestora în viața școlii. Dificultatea de înțelegere a și mai multor părinți este legată de sentimentul că datorează ceva sistemului tradițional. Dacă relația cuiva cu educația este aproape alienată, gradul
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de sănătate mentală și fizică, satisfacția profesională, producând reacții nedorite - la nivel individual și organizațional -, cum ar fi: depresia, burnout-ul, absenteismul profesional, erori și accidente, boli profesionale etc. Consecințele răspunsului la stres pot fi distructive (distres: de exemplu scăderea performanțelor, insatisfacție, tulburări sau boli psihosomatice, de inimă și chiar colaps și moarte) sau benefice (eustres: stare de bine și de sănătate robustă, asociată cu flexibilitate, adaptabilitate, toleranță și performanță înaltă). Există în literatura de specialitate și termenul de stres benefic sau
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]