1,347 matches
-
pe bază de grant, mai ales pentru cercetare, scurtarea duratei necesare pentru promovare în ierarhia universitară, scăderea prestigiului carierei didactice universitare cu excepția pozițiilor academice de vârf și încercările de înlocuire a angajării permanente („titularizare”) cu variante „flexibile”, care vor spori insecuritatea pe piața muncii pentru personalul academic și de cercetare, precum și controlul administrației asupra fluxurilor de personal. 1.8. Modele cauzale ale expansiunii sistemelor școlaretc "1.8. Modele cauzale ale expansiunii sistemelor școlare" 1.8.1. Factori demograficitc 1.8.1
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
îl vor dezorganiza și inhiba sub raport intelectual și volițional. Aceste stări interioare defavorabile apar, de regulă, sub influența unor situații de conflict și de frustrare severe în care este plasat elevul. Astfel, un copil poate dezvolta o stare de insecuritate (anxietate) atunci când în familie părinții (mai ales tatăl) exercită o autoritate agasantă sau agresivă, care descurajează nevoia copilului de comunicare (și confesare) sinceră cu părinții. De asemenea, obligația la care sunt supuși unii copii de a îndeplini o activitate nepotrivită
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bunele moravuri, dreptatea, cuviința, evlavia, credința!” (L.A. Seneca) Să ne Întrebăm și noi: Ce a pus În locul acestora contemporaneitatea? - o nouă etică: teama obsesivă de războiul nuclear, de impreviziunile Însămînțării artificiale și ale clonării necontrolate, de efectele drogurilor sau de insecuritatea „terorismului”!...Însă ordinea morală a societății și a vieții ar trebui să fie una naturală, izvorîtă din bunul-simț al conduitei morale, și nu una artificială, bazată pe coerciția legilor: „Moravurile fără legi pot fi totul, legea fără moravuri - aproape nimic
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de către altul.” (P. Syrus) Ce mărturie mai clară poate fi, decît cea a propriei conștiințe? * „Orice faci să fie astfel, ca și cum cineva te-ar privi; singurătatea ne Îndeamnă spre toate relele.” (L.A. Seneca) „Singurătatea” nu va reprezenta un factor de insecuritate, dacă vom ști să realizăm o responsabilizare a conștiinței proprii. * „Un lucru serios e o adevărată bucurie.” (L.A. Seneca) Pentru că „lucrul serios” cuprinde În el o frumusețe morală: cea a temeiniciei sau a conștiinciozității, derivate dintr-un respect față de sine
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pe natura umană), de factură pesimistă. Pentru optimiști (în speță idealiștii, adepții liberalismului în relațiile internaționale), oamenii au o structură psihică rațională, fiind capabili să evalueze costurile și beneficiile asociate acțiunilor lor. E adevărat, în condiții particulare, precum incertitudinea și insecuritatea din relațiile internaționale, emoționalitatea poate interfera cu raționalitatea, însă idealiștii apreciază că natura umană este perfectibilă prin educație, de unde și posibilitatea stăpânirii emoțiilor. Consecutiv, viziunea idealiștilor asupra istoriei umane este evolutivă, de progres continuu al oamenilor și istoriei lor, susținut
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
doar absența unei autorități mondiale juridice, politice și/sau militare superioare statelor, a unui guvern mondial care să ordoneze autoritativ relațiile internaționale, să adopte decizii general obligatorii în sistem și să le implementeze. Anarhia internațională este însoțită de incertitudine și insecuritate, ceea ce face ca dinamica sistemului să fie dictată finalmente de structura sistemului - mai exact, de distribuția capabilităților, care constrânge statele să urmeze anumite cursuri de acțiune și să renunțe la altele. Regula care stă la baza acestei dinamici este cea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a securității naționale ca obiectiv axiomatic al statelor. Înțeleasă în linii mari ca siguranță și stabilitate a unui stat, asigurată prin puterea de care acesta dispune, prin forța sau capacitățile sale ofensive și defensive, securitatea unui stat este exact sursa insecurității celorlalte state. Nu putem vorbi așadar despre securitate internațională câtă vreme statele concep și asigură securitatea națională prin mecanisme care generează și alimentează insecuritatea altor state. Din punctul de vedere al feminismului perspectival, securitatea trebuie văzută ca un bun colectiv
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acesta dispune, prin forța sau capacitățile sale ofensive și defensive, securitatea unui stat este exact sursa insecurității celorlalte state. Nu putem vorbi așadar despre securitate internațională câtă vreme statele concep și asigură securitatea națională prin mecanisme care generează și alimentează insecuritatea altor state. Din punctul de vedere al feminismului perspectival, securitatea trebuie văzută ca un bun colectiv, cu componente interdependente. Dacă un stat își realizează securitatea pe seama insecurității altor state, va exista întotdeauna posibilitatea ca distribuția de putere, de forță, să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vreme statele concep și asigură securitatea națională prin mecanisme care generează și alimentează insecuritatea altor state. Din punctul de vedere al feminismului perspectival, securitatea trebuie văzută ca un bun colectiv, cu componente interdependente. Dacă un stat își realizează securitatea pe seama insecurității altor state, va exista întotdeauna posibilitatea ca distribuția de putere, de forță, să se schimbe. Securitatea și insecuritatea vor fi două fețe ale aceleiași monede. Securitatea este asigurată, în mod plenar, doar atunci când este un bun construit și împărtășit de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de vedere al feminismului perspectival, securitatea trebuie văzută ca un bun colectiv, cu componente interdependente. Dacă un stat își realizează securitatea pe seama insecurității altor state, va exista întotdeauna posibilitatea ca distribuția de putere, de forță, să se schimbe. Securitatea și insecuritatea vor fi două fețe ale aceleiași monede. Securitatea este asigurată, în mod plenar, doar atunci când este un bun construit și împărtășit de toți participanții în sistem. Mai mult, din punct de vedere normativ, securitatea nici nu trebuie să se centreze
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe state, în plan internațional, ci pe ființe umane. În acest context, un stat nu-și poate asigura securitatea dacă ia din resursele necesare pentru existența și bunăstarea cetățenilor lui, de ambele sexe, și le alocă sectorului militar, accentuând spirala insecurității (pe plan internațional) și sacrificând bunăstarea populației (pe plan intern). Poate cea mai interesantă și importantă linie de cercetare deschisă de feminismul perspectival rămâne regândirea conceptului de putere și a implicațiilor acesteia asupra practicii relațiilor internaționale. Definită prin capacitatea unui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
natura anarhică a sistemului și pe neîncrederea dintre actori. Procesul de mai sus este cunoscut ca „dilema securității”. Descrisă de John Herz în 1950, dilema constă în faptul că încercările de asigurare a securității unui stat generează o stare de insecuritate pentru alți actori, care, la rândul lor, își caută propria securitate. Căutarea individuală a securității duce, de fapt, la creșterea insecurității în sistem (Herz, 1950). Dilema securității se bazează pe neîncrederea și frica resimțite de state unul față de altul. Într-
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Herz în 1950, dilema constă în faptul că încercările de asigurare a securității unui stat generează o stare de insecuritate pentru alți actori, care, la rândul lor, își caută propria securitate. Căutarea individuală a securității duce, de fapt, la creșterea insecurității în sistem (Herz, 1950). Dilema securității se bazează pe neîncrederea și frica resimțite de state unul față de altul. Într-un mediu competitiv și anarhic, statele nu se pot baza pe bunele intenții ale celorlalți. Creșterea puterii unui alt actor este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
se pot baza pe bunele intenții ale celorlalți. Creșterea puterii unui alt actor este amenințătoare în sine, astfel încât nu se poate asista pasiv la dezvoltarea sa. Printr-o logică a acțiunii și reacțiunii, se declanșează un proces de escaladare a insecurității pentru toți participanții la (sub)sistemul internațional. În gândirea realistă, cea mai potrivită metodă aflată la dispoziția unui actor pentru a avea parte de o mai mare securitate este să încerce să echilibreze creșterea puterii unui competitor prin atragerea de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
întind asupra întregului sistem internațional, astfel încât este destul de probabil ca aceste state să intre în conflct la un moment dat. Un eventual război între ele ar avea consecințe dintre cele mai grave în ansamblul relațiilor internaționale, generând o stare de insecuritate și pentru ceilalți actori. Practic, nici un membru al sistemului nu poate să nu ia în considerare faptul că, mai devreme sau mai târziu, o asemenea confruntare îl va afecta într-un mod sau altul. În acest sens, războaiele napoleoniene sau
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
justificat mai ales prin prisma funcționării industriilor puternic poluante. O eventuală aderare a Washington-ului la prevederile postulate de protocol ar antrena investiții extrem de mari în retehnologizarea acestor capacități industriale sau chiar oprirea lor, ceea ce ar presupune o creștere a insecurității economice și sociale, prin efectele măsurilor antipoluare. Pe de altă parte, investiția de azi ar putea fi avantajul economic de mâine, după cum arată experiența șocurilor petroliere din anii ’70 ai secolului trecut: creșterea bruscă a prețului petrolului a antrenat și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de putere înseamnă instabilitate și război, deoarece orice balanță de putere este în esență o politică de putere; atunci când caută să mențină sau să încline balanța, statele luptă - ca întotdeauna, de altfel - pentru putere, ceea ce conduce la o instabilitate și insecuritate constante. 2. Balanța de putere înseamnă pace și stabilitate, prin eforturile combinate ale statelor de a menține un statu-quo la adresa căruia nu există contestații puternice din partea nici unuia dintre polii sistemici. Acest lucru nu exclude în totalitate posibilitatea sau chiar existența
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
9.1.1. Agenți inductori de stres la locul de muncă În special începând cu anii ’90, o dată cu accentuarea globalizării, angajații sunt supuși unor situații tot mai stresante, datorită schimbărilor care au loc și care conduc la o creștere a insecurității posturilor și la suprasolicitare în muncă. După Cranwell-Ward (apud Broadbridge, 2002) cele mai afectate organizații din perspectiva stresului perceput sunt organizațiile care au ca obiect de activitate oferirea serviciilor, cele care au suferit modificări tehnologice importante și cele care s-
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cele două medii rezidențiale rămân statistic semnificative. Rezultatele analizelor longitudinale validează pe de o parte ipoteza unei religiozități mai scăzute în mediul urban, dar și pe cea a revitalizării religioase în ansamblul populației României în anii tranziției. Tranziția a generat insecuritate existențială și acest fapt și-a pus amprenta pe orientarea populației către religie. Figura SEQ Figura \* ARABIC 5. Importanța religiei în viața personală în mediul rural și în urban, între 1993 și 2005 (cifrele reprezintă diferența între ponderea răspunsurilor pozitive
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și 2005 a avut loc o creșterea a practicii și credinței religioase atât la sat, cât și la oraș, distanța dintre cele două spații reducându-se simțitor. Pe fondul ridicării restricțiilor impuse religiei de către regimul comunist și în contextul creșterii insecurității existențiale datorate transformărilor radicale care au avut loc în societatea românească, orășeanul a început să se gândească tot mai mult la divinitate și la rolul acesteia în viața lui. Întrebarea care se ridică este legată de evoluțiile viitoare ale religiosului
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dezinteresului pentru eficacitate participare Poluare Postcomunism Practică religioasă în spațul public în spațiul privat Protest potențial efectiv Relații de rudenie utile la primărie Religiozitate obișnuită de spațiu public de spațiu privat Satisfacție față de viață față de locuință/locuire Secularizare Sentiment de insecuritate în locuință în zona rezidențială Socializare modele de de gen Spațiu urban Stereotipuri despre locuri Stratificare socială Străin Străinătate Teamă de infracțiuni Toleranță Urbanizare Venit Victimizare Vot pragmatic partizan teorii despre relația dintre încredere și predictori ai intenției de Zone
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
a construit schemă într-un mod care s)-l duc) la tipul de concluzie obținut. El face cunoscut) o ,,descoperire” pe care o consider) contradictorie atât cu pozițiile consacrate, cât și cu cele actuale asem)n)toare, si anume, c) insecuritatea intern) a elitelor tinde s) se coreleze cu instabilitatea internațional) (1963, pp. 304-305). Aparent, corelația nu e una foarte ridicat). În opinia lui Rosecrance, nici Napoleon, și nici Hitler nse temeau de o “r)sturnare a constituțiilor interne”, ei reprezentând
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
chiar dac) fiecare stat ar fi stabil, societatea statelor s-ar putea s) nu fie. Chiar dac) fiecare stat, stabil fiind, ar lupta numai pentru securitate, si nu ar emite pretenții asupra vecinilor, totuși statele tot ar r)mane în insecuritate; pentru c) mijloacele prin care un stat își obține securitatea constituie, prin simpla lor existent), mijloacele prin care alte state sunt amenințate. Nu se poate deduce situația politicii internaționale din compoziția intern) a statelor, și nici nu se poate ajunge
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
va utiliza capabilit)țile sale sporite. Trebuie s) remarc)m faptul c) impedimentele din calea colabor)rii s-ar putea s) nu rezide în caracterul specific sau în intenția de moment a vreuneia dintre p)rți. În schimb, starea de insecuritate - sau, cel putin, incertitudinea pe care o are fiecare în leg)tur) cu intențiile și acțiunile viitoare ale celuilalt - acționeaz) împotriva cooper)rii lor. În orice sistem de tip auto-ajutorare, unit)țile își fac griji cu privire la supraviețuirea lor, iar îngrijorarea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
centru, cu atat mai puternic) va fi motivația statelor de a se angaja într-o lupt) menit) s-o controleze. Statele, ca și indivizii, sunt într-o nesiguranț) direct proporțional) cu propria lor libertate. Dac) este dorit) libertatea, trebuie acceptat) insecuritatea. Organizațiile care instituie relații de autoritate și control pot spori securitatea, pe m)sur) ce restrâng libertatea. Dac) forță nu creeaz) dreptul, fie c) e vorba de oameni sau de state, atunci trebuie s) fi intervenit o anumit) instituție sau
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]