425 matches
-
că este populată lumea. Fiind, din cauza spaimei lui subiacente și a imaginației lui înfricoșate, insinuant în cel mai înalt grad, pînâ în cele mai intime intenții, el crede că "intențiile" străine naturii lui cauzele și efectele obiective sînt și ele insinuante și influențabile. El încearcă să și le aservească prin intermediul ritualului și al ceremonialului magic. Pentru efortul explicativ al omului primitiv, intențiile de care crede că este populată lumea devin "spirite" bune și rele, rezultat al proiecției în obiecte și ființe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
războiului de independență este complexă și variată. Mihail Kogălniceanu trebuia să ia atitudine față de orice nou fapt, care se ivea și să lămurească atitudinea României, față de guvernele puterilor garante, care erau să fie bănuitoare, fie ostile, dar de cele mai multe ori insinuante pentru a influiența cursul politic al statului român. Deținând protofoliul Afacerilor Externe în guvernul liberal, format la 27 aprilie 1876, Kogălniceanu pregătește încă de la începutul mandatului său un șir de măsuri, care 16 aveau să ducă până la urmă, la dobândirea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
că li se ascunseseră cu premeditare hainele, condiția restituirii acestora fiind rămânerea lor la cină. Înaintarea epică se face pe firul întins al unor scene și dialoguri de o convivialitate suspectă și tensionată, Colin și Mary fiind ademeniți lent și insinuant pe un traseu calculat, spre singurul deznodământ previzibil. Lațul se strânge în jurul unor victime prea slabe de înger și prea încrezătoare, prea indecise în somnambulismul lor narcisic. Cina din casa ororilor este un prilej de confruntare a celor două cupluri
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Hanna plecase din Transilvania la vârsta de 17 ani; o dată ajunsă la Berlin, se angajase la firma Siemens, după care urmase, în timpul războiului, un angajament deocamdată nemărturisit. În fine, din 1945, lucrează ca taxatoare. Nu avea familie. Povestea se derulează insinuant din scene și detalii, aparent în limita firescului, care apoi, în a doua parte a cărții, vor ilumina și vor explica enigmaticul comportament, cenzura sentimentală, controlul confesiunii, dar mai ales ciudățeniile Hannei, între care cea de a-și pune iubitul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
războiului de independență este complexă și variată. Mihail Kogălniceanu trebuia să ia atitudine față de orice nou fapt, care se ivea și să lămurească atitudinea României, față de guvernele puterilor garante, care erau să fie bănuitoare, fie ostile, dar de cele mai multe ori insinuante pentru a influiența cursul politic al statului român. Deținând protofoliul Afacerilor Externe în guvernul liberal, format la 27 aprilie 1876, Kogălniceanu pregătește încă de la începutul mandatului său un șir de măsuri, care 16 aveau să ducă până la urmă, la dobândirea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
personajele feminine din text/avantext determină diferirea, semnificativă intratextual. Dacă Maria invocă Fecioara sau mama, figuri arhetipale pentru om, ca entitate colectivă sau individuală, Onde trădează relaxarea în raport cu încărcătura simbolică a prozei. Vizibil omonim undei, ca pre-contu rare (vagă, incertă, insinuantă) a sunetului, Onde nu se știe a cui fiică este...Poate a sunetului, poate a trecerii timpului. Sau iubita din Umbra mea personifică undoietele oglinzi din Sărmanul Dionis. Opțiunile onomastice din cele două variante semnalează distanțarea față de magie sau religie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a "politichiilor" vremilor de atunci și dintotdeauna, au fost extinse și întărite prin retorismul bombastic al frazelor patetic așezate cu emfază excesivă în vorbirea unor personalități semnificative din istoria României. De altfel, se poate vorbi despre relația izomorfă, profundă și insinuantă, pe care aceste romane și nuvele istorice o au cu mentalitățiile socio-culturale ale unei epoci. Este un gen care atrage precum romanul polițist, poate acapara sensibilitățile unei generații precum marea poezie și poate deforma realitatea ca un politician ahtiat după
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fie că-l îmbrăcăm în mantale ponosite sau în costume Armani dichisite, fie că răzbate din demagogice sloganuri ingurgitate de popor și din trosnetul oaselor rupte ale disidenților, sau că rînjește ironic pe la colțuri de cuvinte parfumate, blînde și ucigător insinuante. Prețul e același vieți curmate, destine îndoite, alienare tragică, de nici nu mai știi dacă o moarte brutală nu e preferabilă unei singurătăți mutilante. În orice caz, barbaria, soft sau hard, are același rezultat: stingerea ființei, tăcerea vocii sacre dinlăuntru
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
văzut hârtia?". Fiul lui Manole pare liniștit: Nu. trebuie să fi rămas pe birou. N-am avut vreme s-o caut". Bătrâna, suspicioasă, îl instigă la acțiune: "Foarte rău ai făcut. [...] S-o cauți numaidecât". Și continuă, într-o retorică insinuantă: "Dar oare ce vroia să scrie? Să știi că simțise că-i vine sfârșitul... Poate că vroia să facă un testament". Costache însă nu pare convins că există vreun pericol: Situația i se părea limpede, o dată ce el era singurul copil
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
indică florile, și nu invers. Există aici o simbioză între reflecție și visare, între spirit și expresia subtilă a unei dorințe, reveria. Floarea pare să exercite un fascin asupra tinerei femei, lujerul pe care se înalță urmează aceeași grație sinuoasă, insinuantă a brațului. În locul florilor, două frunze mari frunza se înscrie în tiparul iconografic al înfățișării Evei după izgonirea din Rai, ca emblemă a pudorii și consecință a punerii sexualității sub semnul interdicțiilor localizează indicial zona pubiană și sânul, ca și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
între apolinic și dionisiac, așa cum o prezintă filozoful german în Nașterea tragediei. Există un filon tragic în acest tablou, care subliniază prin intermediul simbolurilor prezența în muzică a pulsiunilor instinctuale într-un cadru care prin intermediul pietrei tombale face aluzie la prezența insinuantă a morții. Cruzimea, dar și temperamentul năvalnic al declanșării instinctualului sunt prezente în acest tablou, sintetizate estetic în figura sfinxului, expresie a frumuseții stranii a unei noi arte. Cele două tablouri prezente în același spațiu nu opun două viziuni complet
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Petrescu încercase prin acest document să-l tragă bine de urechi pe edilul urbei cu toate că nu avea niciun drept de a se amesteca în bucătăria primăriei ce era, totuși, o instituție civilă. Datorită modului de abordare „de sus”, cu trimiteri insinuante asupra personalității proaspătului mareșal Antonescu, pe care lt.col. Petrescu îl dădea ca model maiorului V.V. Andrian, ni s-a părut necesară citarea unor pasaje edificatoare: „...cu ocazia Cursului de formare a pregătirii premilitare ce a avut loc în Garnizoana Huși
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și nici emoția erotică (propriu-zisă) nu domină în acest roman. însă ceea ce fascinează sunt frazele muzicale care inundă naratologicului, dăruindu-i amprentări de jazz sau "blues for yesterday": „Vocea și trompeta lui Louis tapetau încăperea cu sunete din ce în ce mai moi, mai insinuante, mai lascive”. Privirile sunt „etilice”. CĂVătoria e „placidă”. Dispariția e „tabacică”. Râsul este „cometic”. Compătimirea e „fariseică”. Protagonistul evoluează „în aburul semianonimatului”, însă aventurile sale dau clasă , par adevărate lecții de înșcolire în sodomism. Asistăm la derularea (mini-secvențe cinematografice desprinse
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
omul modern, alienat de civilizație. În zadar însă. Fantasma erotică se amplifică halucinant, și nu doar în forma previzibilă a unor imagini plastice, referitoare la "trup" (golful părea "rotund ca sânul și șoldurile ei"), ci și în maniera, infinit mai insinuantă, a percepțiilor sonore, muzicale, desemnând "sufletul" (apa mării se bătea de țărm "cu înmlădieri ca acelea ale glasului ei"). Altfel spus, iubirea "eroului" nostru e o boală a închipuirii, dar și o boală închipuită, de care el nu ține să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
iunie, ziua aceea, iar clădirea sediului era chiar acolo. Cum de nimerisem? Am citit din nou afișul... Tineri... Nu eram eu tînăr? Era pentru mine acel afiș. - Mergem? auzii o voce alături. A, Niculescu, un coleg... Un ins mititel, isteț, insinuant și cam ticălos, dar familiar, apropiat, săritor. Fura în clasă și în dormitor stilouri, cărți și chiar flanele, zicea că sunt ale lui, dar era un consens, când îl prindeam îi trăgeam pumni în cap, el răbda, nega în ciuda evidenței
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
face actorii cu un rol. Faust, un savant, era dinamic pe scenă, puțin fanfaron, oricum gălăgios, în timp ce eu îl credeam meditativ, cel puțin până nu i se reda tinerețea, totuși îmi plăcea, avea grandoare, iar Mefisto, cu Bălțățeanu în rol, insinuant, viu, inteligent, însuși spiritul diavolesc, mă înfiora. Tragedia Margaretei apărea însă ștearsă, din pricina strigătelor lui Vraca. Dar ceea ce nu apreciai bine în text, petrecerea din pivnița lui Auerbach, te încînta pe scenă, cum Mefisto făcea să țâșnească vinul din masă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Y minte de îngheață apele", decît pur și simplu "Y este un mare mincinos"; • funcția fatică descrie punerea în relație de comunicare (mincinoasă) a emitentului cu destinatarul (CUI?) printr-o specifică modalitate de atenționare și de încheiere a relatării înșelătoare, insinuante, calomnioase etc.; asemenea formule dobîndesc expresii diferite precum: "Ai auzit despre X?... Dar să nu spui la nimeni". Dincolo de posibilele considerații "critice" care pot fi aduse acestei elementare abordări funcționale [Herseni,1975:126], putem desprinde o importantă sugestie metodologică din
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
imensitatea galaxiei, apropiindu-se treptat de formele de viață pământeană, ajutându-le să trăiască. În drumul sau jovial și rapid își trimite puterea sa, străpungând norii și orice se află deasupra pământului. Dar ea, Lumina, cum o știm seducătoare și insinuantă, neștiind de unde și cum să o apuci, nu face altceva decât să-și amplifice farmecele coloristice, sfințind totul pe unde trece. Tandră și caldă, îmbălsămează totul cu atingerea și mângâierea sa. Iar pe cât e de delicată pe atât e de
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
și la Al. O Teodoreanu de succesiunea schimbului de scrisori între personajele deja repartizate în triunghiuri amoroase cu multe laturi comune. Declarațiile în maniera ridicol-pasională a lui Rică Venturiano, biletele conspirative de tipul celui adresat "Bibicului", dar și zeflemitoarele și insinuantele avertismente anonime sunt suficient de grăitoare în privința imoralității situațiilor, a jocului de măști permanentizat și mai ales a caracterizării personajelor. Limbajul oglindește și în cazul acestora lipsa de instrucție elementară, violența de mahala sau închistarea în automatisme specifice meseriei. Pentru
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și Neil vă cunoașteți deja. Ne-a spus multe despre tine. Da, răspunse Darcey în grabă, întrebându-se ce anume îi spusese Neil lui Marcus. Dar asta a fost, ăăă, acum vreo zece ani. — Parcă a fost ieri, remarcă Neil insinuant. —Cum zboară timpul, zise ea. Îi privi pe Douglas și pe Marcus. — De-abia aștept să lucrez cu voi, le spuse. Cred că InvestorCorp poate aduce multe schimbări benefice. Chiar așa, încuviință Douglas. Și intenționez să vă deschid către piețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cu scoțianul celălalt care bântuie prin birou... Singura parte mai plăcută e că o să stau lângă Lomond în avion. —Fii serioasă, doar nu te gândești încă la el ca la un posibil soț, nu? Nu se știe niciodată, zâmbi Anna insinuant. Haide, Darcey, trebuie să recunoști că e cam arătos. Darcey ridică din umeri și se strâmbă. Tu îi preferi pe cei de pe continent? — Ce vrei să spui? tresări Darcey. —Zău, Darcey. Nu prea ieși tu cu tipi din Dublin, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
îi zise el. E un cadru foarte erotic. Se simțise și ea foarte erotică mai devreme, dar nu acum. Buza îi pulsa încă de durere, la fel și limba. Încă n-am terminat de gătit, îl anunță. Ochii lui sclipiră insinuant. — Cine zice că trebuie să termini de gătit? — Nimeni. Dar... dar... asta e bucătăria, Aidan. Maică-mea gătește aici. —Și ce dacă? Păi... știi cum e... —Sexul în bucătărie e ultraindicat. N-ai văzut filmele alea în care oamenii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
al lumii în timp ce iubita îți mușcă lobul urechii și aduce un alt univers mai aproape de tine prin cuvinte 12 mai 2011 Liniștea de la capătul veșniciei... alunecau fâșii de cer pe umerii calzi părul tău foșnea ca o pădure provocator enigmatic insinuant îmi treceam degetele prin el haiducind tăcut fără să fluier a libertate în spate meu se prăbușea veșnicia lamă de jungher ascuțită mă rodeau cariile timpului fiecare an însemna un geamăt duceam pe trup semnele îndepărtărilor repetate de mine însumi
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
rate, Frumosul devine urât, permanent, Trăim iluzoriu, gândim turbulent. Din toate acestea ne scoatem obsesii, Lipsesc certitudini, rămân doar impresii... 31 august 2011 Matinal dimineața miroase a tine orașul scrijelește geamurile ne roagă să deschidem își strecoară tânguirile sub pleoape insinuant ne-am uitat îmbrățișați înveliți în noapte așa se întâmplă de fiecare dată fiindcă ne e frică să nu intre ziua între noi ca o graniță noaptea fuge cu lacrimi în ochi (femeie alungată urmărită de cearcăne) te strâng în
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Pe platoul unde ne oprim, la Teotihuacan, la cincizeci de kilometri distanță de Ciudad de Mexico, piramidele nu sunt păzite, ca în Egipt, de sfincși, ci de vulcani. Vulcani stinși, dormitând la soare. Lipsește și deșertul. Lipsește și sunetul uscat, insinuant, al nisipului. O iarbă măruntă acoperă ruinele încă nedezgropate și munții din jur. Și cerul e altfel decât lângă Nil unde aproape nu se mai vede la amiază. Aici se înnegrește în lumină din pricina altitudinii și are ceva confidențial. Piramida
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]