841 matches
-
un izvor. Cu gust de sînge și avînd legea spaimei, apa făcea hotarul dintre prigonit și prigonitor. De groază, m-am scuturat și-am revenit la mușchii mei inerți și la agila mișcare a creierului din care ieșeau atîtea reflecții insipide. Pe loc spaimele mi-au dispărut. Am recunoscut, în lumea omenească, o ordine. Doar ca sămînță, la fund rămăsese groaza. Mi-am data seama că noi răspîndim lumina lucidității. În om rațiunea dă mîna cu instinctul. - Sînt taine adînci pe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
despre percutor era vorba la principesă, sau despre altceva?) a luat în plin avânt fața „prostănacului” Geoană și a primit plin de mândrie, onorul militar și plin de mânie, huiduiala civilă. Doamne, ce mi-ar mai fi plăcut, dacă în locul insipidului Boc, primea Nuțișor von Udrea & Pleșcoi onorul militar, mânca-o-ar nenea de politiciană ce este ea, de lumină călăuzitoare, de modistă irezistibilă, de dășteaptă, de frumoasă, de ce crac are, de alea alea... Păcat, mare păcat, ca nu ne-a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
un fel de fiară fără suflet care are doar colți de sfâșiat destine și nu se știe deocamdată precis câte mâini de apucat are). A început să se miște, în pofida unor spurcăciuni vândute criminalilor de la putere, cum ar fi acel insipid poet numit C. Ecrivain, o jigodie ordinară, care a reușit prin unele producții „literare”, storcite din „Cenaclul” său, să stârnească mânia legitimă a patrioților români aflați în diaspora. Dacă vreți să vedeți, ce le-a putut făta mintea cu privire la România
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Bucătarul era plin de amărăciune. Și, neputând pregăti cotelete în prima seară, fusese cuprins de hotărârea de nestrămutat de a face asta în cea de-a doua seară. Pregăti plin de ranchiună cotletele, un morman întreg, și cât erau de insipide - perceptorul districtual se văzuse nevoit să scoată borcanul cu murături de la mama sa pentru a da un pic de savoare mesei sale. Se simțea mai mizerabil ca oricând. Mai mizerabil ca oricând și mai abandonat, stând acolo de unul singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
considere compensate arhaismele prin care, după părerea probabilă a unora, am presărat cu mucegai această povestire, De dragul background-ului. Când spunem background, toată lumea știe despre ce este vorba, dar n-ar lipsi nelămuririle dacă, În loc de background, am fi folosit termenul insipid fundal, arhaismul acesta plictisitor și, pe deasupra, puțin corespunzător adevărului, dat fiind că background nu reprezintă doar un fundal, reprezintă totalitatea planurilor care există În mod evident Între subiectul observat și linia orizontului. Atunci ar fi mai bine să-l numim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
către miezul nopții. În momentul acela un grup de tineri ieșea din La Rotonda. O fată trecea pe rue Conté, cotind apoi pe rue Montgolfier. Nu era o zonă prea frecventată, puteam să rezist oare ceasuri În șir privind lumea insipidă pe care o aveam În spate? Dar dacă periscopul era acolo, n-ar fi trebuit să-mi trimită mesaje de o anume Însemnătate secretă? Simțeam cum se apropie nevoia de a urina: trebuia să nu mă gândeasc la asta, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Diotallevi la Pilade, unde eu am băut un Campari, iar el un digestiv de plante. I se părea, zise el, călugăresc, arhaic și aproape templier. L-am Întrebat ce credea el despre colonel. „Pe la edituri”, răspunse el, „se adună toți insipizii de pe lume. Dar pentru că În insipizii de pe lume fulgeră Înțelepciunea Celui Preaînalt, omul cu cap se uită la insipid cu umilință”. Apoi se scuză, trebuia să plece. „Astă-seară sunt invitat undeva”, zise el. „O petrecere?” am Întrebat. Păru deconcertat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
băut un Campari, iar el un digestiv de plante. I se părea, zise el, călugăresc, arhaic și aproape templier. L-am Întrebat ce credea el despre colonel. „Pe la edituri”, răspunse el, „se adună toți insipizii de pe lume. Dar pentru că În insipizii de pe lume fulgeră Înțelepciunea Celui Preaînalt, omul cu cap se uită la insipid cu umilință”. Apoi se scuză, trebuia să plece. „Astă-seară sunt invitat undeva”, zise el. „O petrecere?” am Întrebat. Păru deconcertat de frivolitatea mea. „Zoharu“l, preciză el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
el, călugăresc, arhaic și aproape templier. L-am Întrebat ce credea el despre colonel. „Pe la edituri”, răspunse el, „se adună toți insipizii de pe lume. Dar pentru că În insipizii de pe lume fulgeră Înțelepciunea Celui Preaînalt, omul cu cap se uită la insipid cu umilință”. Apoi se scuză, trebuia să plece. „Astă-seară sunt invitat undeva”, zise el. „O petrecere?” am Întrebat. Păru deconcertat de frivolitatea mea. „Zoharu“l, preciză el „Lekh Lekha. Pagini Încă total neînțelese. 21 Graalul... e o greutate atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
duceam regulat la sala de forță de la Drept, încercam să plutesc. Apoi scrisorile Sabinei au devenit jalnice - mă implora să mă duc la ea. Destul de agasat, am luat drumul Buzăului prin februarie. Mi s-a părut cel mai urât, mai insipid oraș din lume: blocuri jerpelite, case tupilate între magazii de lemne putrede, oameni cenușii cu priviri arțăgoase. După ce m-au dirijat greșit de câteva ori, am reușit să ajung la periferia de unde trebuia să iau autobuzul spre Măgura. Doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sacoșă măricică de rafie, cu inscripția "Orașul nu e tomberonul tău!" se ițeau provocatoare, gâturile unei perechi de sticloanțe redutabile, din plastic, de câte doi litri fiecare. Prima, plină până la dop cu un produs incolor, inodor, dar nici pe departe insipid: "Adio, mamă!" matrafust, alcool etilic dublu rafinat, de nouăzeci și șase de grade, împrumutat (cum altfel...?) din cisternele C.F.R., care tranzitau Gara de Sud a localității, înspre Triaj și înspre relativ apropiata Capitală. Cealaltă, o fiolă la fel de babană, de Coca-Cola
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
spuse în tribuna presei: ― Pupăturile astea o să usture teribil spinarea țăranilor! Atunci Max Streșin, vechi redactor la Glasul poporului, oficiosul noului guvern, nu se putu stăpâni și izbucni indignat: ― Nu-ți permit, domnule, să tulburi asemenea momente înălțătoare prin glume insipide, bune numai pentru presa dumneavoastră jidovească! Stan Răcani replică cu sânge rece: ― Ascultă, băiete! Cu indignarea ta patriotică eu fac ceva, căci se știe cât e de dezinteresată, dar ce-oi fi având cu presa jidovească tocmai tu, care, de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bune, lângă o femeie. Nana e pentru mine o șansă neașteptată: pot dormi la ea, ceea ce n-am făcut niciodată, cu nimeni. Cred că vin aici pentru a patra sau a cincea oară de când am cunoscut-o la ceaiul ăla insipid de la Șerban. Nana e vară-sa, și se învîrtea și ea prin bucătărie. A mers ușor. Odată am avut o fată ori, mai bine zis, ea m-a avut pe mine. Mi-a arătat camera ei: nu-i așa că-i
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
iau baia și fluieram cu atâta bunăvoie în timp ce-mi zvârleam apa rece pe trup, încît Lilu, care trecea prin curte, îmi ciocăni în peretele de tablă al cabinei și mă întrebă: ― Ai visat urît? Gluma aceasta, în aparență insipidă, se lega de un foarte serios joc al nostru din luna trecută, prin care eu încercam să-mi ascund melancolia și neliniștea ("problema Maitreyi", cum o numeam în jurnal) spunând că am avut coșmare. Amintirea acelor timpuri de incertitudine și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
își adună atât de încet hârtiile, celălalt iată-l cum încearcă să-l antreneze într-o conversație nouă... Ah, cum de este Titi capabil să o sacrifice pentru legile prudenței ? ! Pentru că numai din prudență poate să deschidă o asemenea conversație insipidă ce evident nu interesează pe nimeni ! Dacă ar întoarce însă capul spre ea, i-ar face un semn discret să termine ! — O înmormântare care a lăsat o impresie penibilă, nu ? S-ar putea să nu-i convie Profesorului asemenea comentarii
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu bazin particular. Acest șir de camere-dormitor, conținând aceleași instalații ca și hotelurile din localitățile balneare europene, au fost destinate invalizilor bogați. Ornamentația era în stilul art deco, un stil care izbutește să fie în același timp sever, exotic și insipid. În coloritul ornamentației predomină albul și negrul, garnisite cu bej, portocaliu și verde deschis. Camerele conțineau, inițial, numeroase oglinzi triunghiulare, cu margini zigzagate, și scaune din oțel tubular care se clatină alarmant când te așezi pe ele. Paturile erau confecționate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
furca îndărăt în haosul acesta al ființei torturate. Celălalt, ale cărui contururi dure și fine totodată, aspirase cândva să le traseze și prin a cărui însăși absență reușise uneori să se glorifice, nu era altceva decât o amoebă gelatinoasă, ectoplasma insipidă a unei ideații rătăcitoare. Adevărul era doar un concept care, cândva, i se păruse atrăgător. Cine ar putea pătrunde în mintea lui Platon? Dacă nu ești un geniu, filozofia nu-i decât un exercițiu de tocilar. Nu mai existau nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
apoi adăugă, îngândurată: Nu-i așa? Te simți englezoaică? O, nu, cum aș putea? Nu mă simt nimic - cu alte cuvinte, presupun că eu sunt ireală, indiferent ce aș fi. John Robert văzu o clipă în minte, ca într-o insipidă fotografie de nuntă, chipurile încordate, anxioase, ale lui Whit și Amy. Poate că, într-adevăr, îi dăduseră cândva o astfel de fotografie. „Aș fi putut face ca lucrurile să stea cu totul altfel pentru ea, își spuse. Și, totuși, aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de dor și remușcare. Plecaseră, pierise perechea aceea demonică, și el nu avea să-i mai revadă vreodată pe nini unul din ei. Dar cum se putea reîntoarce la viața lui obișnuită, la studii, la ceea ce îi apărea acum drept insipidele plăceri puerile ale lumii studențești din Londra? Era vrăjit. Un scurt răstimp, trăise într-o lume de zâne și de zei. Fusese chemat să împlinească un destin, i se ceruse să înfrunte o mare încercare și, în chip prostesc, nesăbuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a "comuniunii sfinților" din vremurile străvechi. Adică prin mijloacele media tehnologice, ca Internetul, suntem în mod misterios uniți cu celălalt dincolo de spațiu și de timp. Această primum relationis punând accentul pe situațiile trăite cu ceilalți este cea care, dincolo de virtutea insipidă proprie moralei transcendente, una și rațională, face apel la o virtute cam păgână, amestec de forță imanentă și sentiment tragic al vieții. O astfel de etică "deontologică" este ceea ce poate permite înțelegerea multiplelor și realelor revolte contra ipocritei apatii a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
de mărfuri,dezvoltarea unor noi afaceri între care cea a cimitirelor particulare. Nu-i așa că vă bucurați? ȚACHE Stimați ascultători, după cum bine știți, părerile și opiniile invitaților aparțin acestora în totalitate, noi, radioul, păstrându-ne legal neutralitatea incoloră, inodoră și insipidă. Noi... GRASSU Adică dumneata n-ai nici în clin, nici în mânecă de-a face cu politicu? Ai curaju să zici că te-ar deranja câteva mii de dolari ca senator sau deputat, bașca vacanțele de lucru pe Coasta de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
face apel la Troțki, Mao și Che Guevara, recitește ideile lui Marx, Engels, Lenin, Rosa Luxemburg & Co, făcând abstracție de genocidurile la scară continentală pe care le-au generat. Ea se ciocnește la noi acum, pe de o parte, de insipidul ri di col al figurilor gen Ponta-Antonescu, dar pe de alta: de străvechea, nenorocita energie autodizolvantă a Dreptei, cea plină de individualism și impulsuri centrifuge. „De ce dvs. - și oamenii ca dvs. - nu ați intrat impetuos în politică în 1990? Și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
neagă viața. Și poate nu greșesc văzând în disperare și chiar în sinucidere, de fapt, dovezi de vitalitate. Ești disperat că pierzi ceva ce iubești sau nu mai suporți viața deoarece nu vrei s-o accepți sub formă de terci insipid. O fi moartea muza filosofiei, dar "servilismul față de trup" nu-l pot socoti o rușine. Am fost un hedonist, în felul meu. Orele în care mă trânteam pe nisipul fierbinte, la mare, amețit de o indolență luminoasă, cumva "păgînă", căci
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
ca fantoma contesei să se arate și unor foreigners... „I’ll buy you a bottle sometime, Mirsea“, îmi mai spusese Billy, ridicându-se de la masă. „Fuck the countess“, mi-am zis, încercând să-nghit mai departe puddingul inodor, incolor și insipid și având grijă să-l pronunț pe „fuck“ cum se scrie. Diminețile traduceam din greu, tot mai aiuristic, după-amie zele stăteam între cele două poete ca să nu se-ncaiere ca pisicile sălbatice (refuzau mai de parte cu îndărătnicie să-și
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
început anual, după aceea tot mai rar; în cele din urmă uitați totul, mai ales că, de fapt, ceea ce va fi să trăim noi acilea e previzibil și plicticos, nimic nu e mai anost, mai sălciu, fastidios, fad, tern și insipid decât dictatura; nimic nu te stenahorisește mai mult și mai bine decât dumneaei, nimic nu acrește mai bine mutrele, sufletele, fericirile. O să ne liturghisească tot felul de sacerdoți politici, o să ne explice în fum de tămâie, la festivități național-creștine și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]