1,049 matches
-
rămâne.) Oricâte analogii sau chiar mecanisme formale s-ar evidenția între nivelul uman și cel infrauman, rămâne problema crucială epistemic și tulburătoare uman, și anume dacă datul conștiinței nu aduce ceva fundamental diferit în ceea ce privește altruismul: în prima împrejurare el este „instinctiv”, în cea de-a doua e deliberativ. Distincția este notată și de Wilson (1979): „Capacitatea comună pentru sacrificiul suprem nu înseamnă că mintea umană și «mintea» (dacă așa ceva există) unei insecte funcționează în același fel. Înseamnă însă că nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
substituie, în cea mai mare parte, instinctele de cooperare și inhibiția agresivității. Introducerea variabilelor individuale înnăscute în comportamentul (axiologic) uman este, așadar, mai degrabă un artificiu denominativ; dacă morală înseamnă instinctele de ocrotire a progeniturii la nivel animal și relațiile instinctive de cooperare la animalele ce trăiesc în grup, putem într-adevăr, așa cum procedează și autorul Eticii și etiologiei, să vorbim despre o etică animală (Zamfirescu, 1982, p. 261). În prezent, discuții pertinente au loc pe plan mondial în domeniile bioeticii
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aceste domenii competitivitatea combativă există și, nu întâmplător - susțin autorii citați -, rata omuciderilor este foarte mare la tinerii urbani, la vârsta când biologic este și ea mai accentuată. Trecem în revistă și principalele argumente care se aduc împotriva teoriei naturii instinctive (înnăscute) a agresivității. Astfel, chiar la nivelul animalic, cercetările arată că, cel puțin la mamiferele superioare, nu funcționează o matrice genetică rigidă de agresivitate, comportamentele competitive fiind flexibile și, în mare parte, învățate. La om, e problematică existența unui instinct
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și cauzalitatea multiplă" Oarecum în contrast cu agresivitatea instrumentală este cea numită ostilă, al cărei scop nu este obținerea de beneficii concrete de către agresor, ci doar producerea de suferință victimei. Suntem aici, probabil, mai aproape de o pornire spontană spre violență, poate una instinctivă, dar în orice caz saturată de emoțional-afectiv; de aceea ea mai este numită în literatura de specialitate și afectivă. Mai nou, aceeași literatură operează distincția dintre agresivitatea gândită (calculată) și cea negândită. Distincția este importantă, deoarece studiile arată că inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în loc să discute această teză, Socrate, adus pe scenă de Platon, caricaturizează opțiunea hedonistă, pentru a se mulțumi, într-un mod foarte așteptat și obișnuit la antihedoniști, să recurgă la animale, figuri emblematice ale plăcerii fără conștiință, brută și brutală, bestială, instinctivă, inumană? De îndată ce un partizan al idealului ascetic vrea să vorbească despre plăcere, el recurge la dobitoacele din curte, la boi și la cai, așa cum ne îndeamnă sfârșitul dialogului... Cine, dintre filosofii hedoniști ai Antichității, contemporani cu Platon sau anteriori lui
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a diminua și suprima orice suferință există două metode: aă lupta activă Împotriva cauzelor obiective, naturale sau sociale ale durerii și suferinței, rezistența absolută contra răului; bă Încercarea de a reduce În interiorul nostru suferința produsă de către rău, printr-o rezistență instinctivă și automată, cu efect superior. Biserica susține că suferința este consecința răului din lume. Ea nu poate fi Învinsă decât Îndurând răul care a produs-o, dar nutrind totodată speranța mântuirii, ca perspectivă soteriologică. Suferința este considerată fie pedeapsă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
considerate toate substanțele de origine naturală (vegetală, animală ori minerală) sau de sinteză, susceptibile să modifice într-un mod oarecare activitatea psihicului și comportamentului uman. "Ele acționează direct asupra sistemului nervos central, influențând inegal selectiv sau global atât funcțiile psihice instinctive, cât și procesele mintale și emoționale" (Bărbulescu, M., Prodan, E., Grigorescu, I., 1979, p. 105). În fabricarea anumitor droguri sunt folosite unele substanțe chimice (precursori), care sunt prevăzute în Tabelul IV din Legea nr. 143/2000. Precursorii sunt "substanțele chimice
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fac nimic pentru a o evita și încearcă să o conserve. Prin „stare de iritare” (annoying state of affairs), Thorndike înțelege acea stare pe care animalele o evită și tind să o schimbe. El dă ca exemple satisfacții originare (sau instinctive): a fi împreună cu alte ființe umane, și nu singur; a fi împreună cu alte ființe umane familiare, și nu străine; a te mișca atunci când te simți viguros și odihnit; a te odihni când ești obosit; a avea „pat și acoperiș” noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o semnificație „naturală”: „Operația reușită nu poate fi definită în termeni de comportament general fără a ne întoarce într-un circuit, mai larg sau mai restrâns, al autoinsatisfacției”. A spune că „reușită” înseamnă „acțiune normală” și „consecințe normale” ale comportamentului instinctiv ne obligă să definim cuvântul „normal”; vom ajunge, în final, din nou la ideile de „reușită” și „satisfacție” (Thorndike, 1913, p. 124). După Thorndike, „reușită” (successful) înseamnă procese vitale sau naturale ale animalului; ele pot apărea ca excepționale - ca în
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
va mai repeta. Desigur, există mișcările aparent paradoxale. Un om aleargă către o țintă inutilă numai pentru a ajunge acolo înaintea altui om. În asemenea situații avem însă de-a face cu „reușita în sens larg”, cu răspunsuri de satisfacere instinctivă a nevoii omului de a se întrece cu alt om - și ea fiind o prelungire a instinctului de autoconservare și de competiție intraspecifică. Dar este o conduită generală, existentă la toate speciile. Așadar, este naturală și obiectivă, ca și celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care modelarea a fost, până prin anii ’60, relativ neglijată, în ciuda rolului său esențial în funcționarea psihologică. Folosirea a fost împiedicată încă de la început prin botezarea ei ca o „înclinare instinctuală”. Chiar și după ce acest fenomen a fost curățat de conotații instinctive, s-a continuat totuși să fie etichetat drept „imitație”. Cercetări anterioare au generat impresia că imitarea este principala caracteristică a oamenilor răbdători, dependenți, care se conformează, au o inteligență sub medie, nu au încredere în sine, respect de sine. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se află în piața gării orașului, clădire care în prezent este și ea în continuă degradare. Cea mai mare parte i-au băgat însă pe foc!!!. Încet, încet frica mea față de securiști și de securitate, s-a transformat în neîncredere instinctivă, de la cunoscuți până la conducătorii țării de astăzi. Această neîncredere este întreținută astăzi de noii conducători, corupți și incompetenți, urmași de fapt ai celor care ne- au condus aproape 50 de ani. In anul 1952 au început arestările masive. Nu știam
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să traiască, nici să se apere și nici să se reproducă. Instinctul apare din lunga experiență a generațiilor precedente. Acesta rămâne sigur și invariabil numai În masura În care ramân neschimbate condițiile ambientale. În clipa În care tehnica de viață instinctivă nu mai corespunde cu satisfacerea nevoilor, apare necesitatea unei noi tehnici, potrivită pentru garantarea adaptării la un nou mediu. Ea reprezintă experiența prin tatonare, marea lege pe care o vom găsi mereu În centrul actelor umane, și care constă În
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
obiectului ei. Agresivitatea se găsește și la animale, dar acestea o fac sub imperiul nevoii de hrană sau de apărare a teritoriului sau familiei, dar omul o face din tendința competitivă. Agresivității i a fost acordată o origine ereditară sau instinctivă, dar aceasta ipoteză a fost contrazisă de specialiști, observându-se atât la animale cât și la om că agresivitatea este un rezultat al Învățării, al modelării comportamentului În funcție de mediul de dezvoltare. Unii cercetători au descoperit că există totuși o așa
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
întind brațul, ghicind pentru întâia oară cât de fragil îi era trupul, cât de fragilă era bătrânețea pe care cu greu ți-o închipui la paisprezece ani. Degetele, în gestul acela grăbit, îi strânseră mâna mutilată. Am simțit un tremur instinctiv, reflexul acela de pudoare pe care-l au unii răniți care nu vor să sperie sau să fie compătimiți. Mi-a zâmbit, mi-a vorbit cu o voce schimbată, care și-a regăsit tonul senin și exact. După câteva minute
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
devin mici semne de exclamare la propozițiile trăite cu ajutorul penelului de acest artist plastic. El se înscrie serios și consecvent pe traiectoria naivilor apăruți din prea mare dragoste pentru culoare, a naivilor autentici și aproape uimiți ei înșiși de nevoia instinctivă a exprimării plastice.” (Katia Nanu) „Pictura lui Mircea Cojocaru este, în felul său un document. El atestă stilul său de viață simplu, modest, pe care un critic de artă ca Giulio Carlo Argan l-ar numi produsul unei „Arte povere
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
tradiția, confesiunea religioasă, fascismul. În locul nostru vin oameni noi, purtători de valori pe cât de indescifrabile, pe atât de incompatibile cu cele atât de dramatic contradictorii în care s-a crezut până acum. Cei mai buni dintre tineri înțeleg acest lucru instinctiv; dar cred că nu sunt capabili să îl exprime. 9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 1tc "9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație1" Mulți deplâng (în aceste vremuri de austerity) neajunsurile cauzate de lipsa unei vieți sociale și culturale organizate în afara
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
optimism, care este întotdeauna o formă de eufemism). Numai că îndârjirea lui Fortini de a vrea să fie mereu în avangarda a ceea ce se numește istorie - făcându-i pe cei din jur să simtă acest lucru - îmi creează un sentiment instinctiv de agasare și de abuz. Am să încetez „să spun că istoria nu mai există” atunci când și Fortini va înceta să mai vorbească cu degetul ridicat. Cât despre Sciascia 4, îi mulțumesc pentru sinceritatea solidarității sale (curajoasă, ținând cont de
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
apare în halucinațiile lui Fernando Vidal (ochiul gigant al statuii, a cărui fosforescenta se datoreaza unui foc interior care se mișcă și scade) este, tot din punct de vedere psihanalitic, unul din semnele onirice cele mai semnificative. Este asociat forței instinctive, puterii spiritului, dar mai ales excitației sexuale. Este o viziune purificatoare, de aceea Alejandra își da foc, iar Nebunul Barragán (personaje din Sobre héroes y tumbas și Abaddón), ca un profet, prevestește că lumea va arde când va veni apocalipsa
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
condiția umană. Condiția de stăpân absolut o implică pe aceea de sclav, care nu poate fi asimilată condiției umane, căci omul este o creație a naturii. Aceasta l-a înzestrat cu puterea de a-și conserva viața, nu în mod instinctiv, ci prin exercitarea în mod rațional a libertăților sale. Comunitățile care ar accepta o dominație absolută arbitrară trebuie văzute ca "o turmă de creaturi inferioare, aflată sub autoritatea unui păstor care îi mână și îi muncește pentru plăcerea sau câștigul
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
trăsăturilor vorbitorului etc. Pe de altă parte, din perspectiva culturii, creația este nu numai realizarea a ceea ce nu era, ci realizarea a ceva deosebit față de existențele anterioare, prin urmare, nu numai ceva nou, ci și ceva novator, astfel încît, activitățile instinctive, caracteristice și animalelor, nu pot realiza creații. Pornind de la aceste premise, se poate stabili că, dacă creația este un produs (un rezultat) al unei activități, nu orice produs este o creație, ci numai produsul individualizat în mod voit și cu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poate avea consecințe devastatoare atât pentru persoana ce o resimte, cât și pentru orice altă persoană din jurul ei. Motivul principal pentru care mânia devine atât de greu de controlat pentru majoritatea dintre noi este că ea reprezintă o reacție aproape instinctivă asupra anumitor oameni, locuri ori situații. Majoritatea dintre faptele sau vorbele noastre făcute sau spuse la mânie nu sunt procesate de conștiință, Însemnând că În momentele de furie reacționăm instinctiv, impulsiv, fără să ne gândim la alegerile noastre. 6. Auto-Învinuirea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
majoritatea dintre noi este că ea reprezintă o reacție aproape instinctivă asupra anumitor oameni, locuri ori situații. Majoritatea dintre faptele sau vorbele noastre făcute sau spuse la mânie nu sunt procesate de conștiință, Însemnând că În momentele de furie reacționăm instinctiv, impulsiv, fără să ne gândim la alegerile noastre. 6. Auto-Învinuirea. Dacă suntem cu psihicul la pământ și ne autoînvinuim pentru anumite greșeli, trebuie să ne aducem aminte că este aproape imposibil să ne ducem viața pe pământ fără să avem
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
domeniul exegezei contribuția sa pare, în definitiv, limitată - chiar dacă trebuie să recunoaștem importanța istorică a efortului său de a ține cont, în tradiția alexandrină, de necesitatea de revenire la litera textului biblic - pe plan dogmatic, simțul formulelor și capacitatea sa instinctivă de a domina limbajul teologic sau exercitat o influență decisivă ce n-a fost totuși lipsită, așa cum am spus, de ambiguități. Capacitatea sa de a găsi în acest fel formule fericite - cu siguranță mai echilibrate decât ale lui Nestorios, adversarul
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
puterii și a necesității spre domnia legii sau spre ceea ce Ghannouchi numește legitimitatea alegerii populare. Societățile tribale dominate de tradiție și despotismul contemporan sînt exemple de comunități naturale asemănătoare comunităților de furnici și albine, în care apartenența este involuntară, guvernarea instinctivă, iar legile tind să rămînă neschimbate. O societate civilă, din contra, este o comunitate de actori ale căror modele de asociere înscrise în lege sînt voluntare, ceea ce înseamnă că membrii săi sînt înzestrați cu puterea de a reinterpreta și de
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]