1,015 matches
-
rămâne.) Oricâte analogii sau chiar mecanisme formale s-ar evidenția între nivelul uman și cel infrauman, rămâne problema crucială epistemic și tulburătoare uman, și anume dacă datul conștiinței nu aduce ceva fundamental diferit în ceea ce privește altruismul: în prima împrejurare el este „instinctiv”, în cea de-a doua e deliberativ. Distincția este notată și de Wilson (1979): „Capacitatea comună pentru sacrificiul suprem nu înseamnă că mintea umană și «mintea» (dacă așa ceva există) unei insecte funcționează în același fel. Înseamnă însă că nu e
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
substituie, în cea mai mare parte, instinctele de cooperare și inhibiția agresivității. Introducerea variabilelor individuale înnăscute în comportamentul (axiologic) uman este, așadar, mai degrabă un artificiu denominativ; dacă morală înseamnă instinctele de ocrotire a progeniturii la nivel animal și relațiile instinctive de cooperare la animalele ce trăiesc în grup, putem într-adevăr, așa cum procedează și autorul Eticii și etiologiei, să vorbim despre o etică animală (Zamfirescu, 1982, p. 261). În prezent, discuții pertinente au loc pe plan mondial în domeniile bioeticii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aceste domenii competitivitatea combativă există și, nu întâmplător - susțin autorii citați -, rata omuciderilor este foarte mare la tinerii urbani, la vârsta când biologic este și ea mai accentuată. Trecem în revistă și principalele argumente care se aduc împotriva teoriei naturii instinctive (înnăscute) a agresivității. Astfel, chiar la nivelul animalic, cercetările arată că, cel puțin la mamiferele superioare, nu funcționează o matrice genetică rigidă de agresivitate, comportamentele competitive fiind flexibile și, în mare parte, învățate. La om, e problematică existența unui instinct
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și cauzalitatea multiplă" Oarecum în contrast cu agresivitatea instrumentală este cea numită ostilă, al cărei scop nu este obținerea de beneficii concrete de către agresor, ci doar producerea de suferință victimei. Suntem aici, probabil, mai aproape de o pornire spontană spre violență, poate una instinctivă, dar în orice caz saturată de emoțional-afectiv; de aceea ea mai este numită în literatura de specialitate și afectivă. Mai nou, aceeași literatură operează distincția dintre agresivitatea gândită (calculată) și cea negândită. Distincția este importantă, deoarece studiile arată că inclusiv
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cât și social. Este vorba despre așa-numitul factor P (englezescul postponement, desemnând capacitatea de a suspenda o activitate) identificat de Stenhouse. Caracteristica acestui factor este aceea de a inhiba, într-o situație dată și cel puțin temporar, un răspuns instinctiv care înainte era normal, cu scopul de a-i substitui un răspuns nou și inteligent, adică adaptativ; or, o astfel de reacție presupune cu necesitate interacțiunea dintre indivizi, văzută aici ca un catalizator în momentul apariției unui suport conflictual. Totuși
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
domeniul exegezei contribuția sa pare, în definitiv, limitată - deși trebuie să recunoaștem importanța istorică a efortului său de a ține cont, în tradiția alexandrină, de necesitatea de revenire la litera textului biblic -, pe plan dogmatic simțul formulelor și capacitatea sa instinctivă de a domina limbajul teologic au exercitat o influență decisivă, ce n-a fost totuși lipsită, așa cum am spus, de ambiguități. Capacitatea sa de a găsi în acest fel formule fericite - cu siguranță mai echilibrate decît ale lui Nestorie, adversarul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
vom merge braț la braț la ceasul nestins de chemare. EL Noaptea îl chem adesea. Sunt poate prea fragilă ca să dorm singură. Membrele se înstrăinează de trup, dinții încep să clănțăne supărător, părul îmi cuprinde gâtul dureros, urechile’s încordate instinctiv, ochii pândesc clanța ușii lucioase, sub care am pus un taburet scrijelit. A fost o dată și nu mai știu de-a fost aievea sau în vis. E greu de spus cu nodu’n gât, subțiat de-atâta rușinare. Îmi amintesc
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
și aspru, măreț fabulos, dotat cu instituții geto-scitice, formulate pe cale imaginativă. Ca și Chateaubriand, Sadoveanu creează întâi un Univers pentru a-și așeza făpturile sale, care nu sunt însă mișcate ca la romanticul francez de melancolii stilizate, ci de porniri instinctive, tăcute și rituale. Goticul, muzicalul lipsesc din opera sa, care ar fi clasică dacă echilibrul n-ar fi stricat în sensul rigidității. Idilicul lui Sadoveanu e în înțelesul cel mai larg asiatic, scitic (fără înnegurări slave), revărsat într-o netulburată
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
a diminua și suprima orice suferință există două metode: aă lupta activă Împotriva cauzelor obiective, naturale sau sociale ale durerii și suferinței, rezistența absolută contra răului; bă Încercarea de a reduce În interiorul nostru suferința produsă de către rău, printr-o rezistență instinctivă și automată, cu efect superior. Biserica susține că suferința este consecința răului din lume. Ea nu poate fi Învinsă decât Îndurând răul care a produs-o, dar nutrind totodată speranța mântuirii, ca perspectivă soteriologică. Suferința este considerată fie pedeapsă pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau instinctele orientate către putere, către voința de afirmare și dominare a individului, valorificând în acest sens aspectul lor psihosocial. Ne vom referi, în continuare, la aspectul cel mai important din punct de vedere psihologic, psihiatric și social al vieții instinctive a individului, reprezentat de agresivitate. Aceasta se află în raport direct și imediat cu acțiunea de igienă mintală. Problema agresivității a fost studiată de numeroși specialiști, care au scos în evidență importanța acesteia (S. Freud, A. Adler, K. Menninger, A
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip conservator sunt și ele de două feluri: de tip narcisic sau de autoconservare și de tip altruist sau de heteroconservare, individuale ori sociale. Conduitele instinctive de tip agresiv, cu caracter deviant, sunt tot de două feluri: de tip
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip conservator sunt și ele de două feluri: de tip narcisic sau de autoconservare și de tip altruist sau de heteroconservare, individuale ori sociale. Conduitele instinctive de tip agresiv, cu caracter deviant, sunt tot de două feluri: de tip masochist sau de autoagresivitate, individuale ori sociale (homosexualitatea, stările ipohondriace, refuzul alimentar, automutilările, suicidul), și de tip sadic sau de heteroagresivitate, individuale ori sociale (hipersexualitatea, mizantropia, cleptomania
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
între Loios și Oedip, acesta din urmă constituind unul dintre motivele fundamentale ale psihanalizei. Ura familială ia forme diferite, G. Robin, fiind unul dintre cercetătorii care le-a descris și clasificat: ura dintre frați are la bază reacții de apărare instinctivă, dar și dorința unuia de a domina, dublată de dorința celuilalt de a ieși de sub dominanță; ea este expresia unui dezacord legat de „rangul de fratrie”, precum și a refuzului de a accepta dominarea unuia de către celălalt; este un sentiment de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fără nici un fel de cenzură socio-morală, intervenția unei „morale diferențiate” de tip permisiv (A. Bayet), care deschide posibilitatea de manifestare în spațiul social a acestui tip de forme sociopatice. Ceea ce are importantă în acest caz este „regimul social al manifestărilor instinctive”. O societate normală, echilibrată, implică un regim de norme psihosociale și cultural-morale de formare a personalității și comportamentelor. În acest sens, formarea individului, educația morală a acestuia au un rol esențial. B. Malinowski spunea că „cultura începe cu reprimarea instinctelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Instinctul de asociere se referă următoarele aspecte: simpatia, asocierea după interese, asocierile cu caracter antisocial, asociațiile patologice (alcoolici, perverși, psihopați) etc. Se desprind din cele de mai sus câteva aspecte generale, comune constituțiilor perverse, după cum urmează: nici o formă de perversiune instinctivă nu poate exista în stare de izolare; inadaptabilitatea socială a perverșilor; imposibilitatea perverșilor de a duce o viață socială în comun cu ceilalți indivizi, datorită inadaptării lor, imposibilității de a găsi puncte de interes comun, de a se putea pune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 123-124). Popoarele apusene au supus controlului conștiinței raporturile sociale reglementate anterior de obiceiuri, tradiții și superstiții. Socrate a fost condamnat la vremea sa pentru că și-a învățat concetățenii că
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îl răsfață excesiv, îl supravalorizează, sau îl responsabilizează patern înainte de vreme. Atașamentul acesta abuziv, chiar dacă este oarecum scuzabil, creează, în absența paternă, un pericol considerabil pentru viitorul copilului, după cum urmează: băiatul care nu mai găsește nici o barieră în fața tendințelor lui instinctive către mamă, va fi amenințat chiar de aceste impulsuri; fata care rămâne fixată afectiv la mamă, riscă să se îndepărteze mai târziu de orice bărbat. O altă atitudine greșită a mamei în cazul absenței tatălui este aceea de a-și
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
un inhibitor neurochimic În mod spontan, animalele injectate devin, pentru un timp, pașnice (Smith, King și Hoebel, 1970). Iată că, În aceste cazuri, agresivitatea are proprietățile unui instinct, din momente ce implică reacții Înnăscute. La mamiferele superioare, asemenea pattern-uri instinctive de agresivitate sunt controlate cortical și sunt supuse, În mai mare măsură, influențelor experienței. Maimuțele care trăiesc În grupuri Își stabilesc o ierarhie de dominare: unul sau doi masculi devin lideri, iar ceilalți membri ai grupului Își asumă diferite niveluri
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
voce șoptită sau de intensitate crescută, amenințări și injurii verbale, limbaj moriatic, limbaj afectat, manierist etc.; - vocabular bogat sau sărac, neologisme de factură bizară, utilizarea unor „limbaje artificiale” de factură patologică (glosolalie, pseudo-glosolalie, schizofazie, afazie), stereotipii verbale. h) Investigarea sferei instinctive ne poate pune în evidență tulburări din cele mai diferite din sfera instinctelor, tendințelor și a trebuințelor bolnavului, cum ar fi de exemplu următoarele: - scăderea sau pervertirea instinctului alimentar (inapetența, bulimie, anorexie mintală, pică, coprofagie etc.); - în sfera instinctului sexual
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice. Tulburările afective Aspecte psihologice generale Afectivitatea reprezintă ansamblul de reacții psihice ale individului în fața unor situații ocazionate ale vieții, fie datorită unor contacte cu lumea externă, fie datorită unor modificări interne ale persoanei. Ele sunt adesea asociate cu viața instinctivă, gândirea și activitatea, motiv pentru care acestea mai sunt denumite și procese „instinctivo-afective” sau „ideo-afective”. În cadrul proceselor afective întră următoarele tipuri: 1) Afectele, sunt stări psihice de scurtă durată, imediate, inanalizabile și care caracterizează sensul unei reacții. Ele pot fi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mintală de a rezolva operații cu maximum de randament și fidelitate, în raport cu sarcina propusă și cu posibilitățile personale ale subiectului. După A. Porot, termenul de inteligență are următoarele semnificații: - desemnează o anumită categorie de acte deosebite de activitățile automate sau instinctive; - definește facultatea de cunoaștere sau de înțelegere; - semnifică randamentul general al proceselor de elaborare ideativă mintală. La edificarea proceselor de inteligență contribuie două categorii de factori (Wenzl și Gottschaldt): a) Factori noematici, de ordin psihologic reprezentând întinderea (documentarea cognitivă a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
previzibilă a elementelor reunite în cadrul aceleiași clase. Plecând de la aceste „principii”, pe care astăzi le putem considera veritabile „criterii” de clasificare diagnostică, J. Fairel distinge patru categorii principale de afecțiuni psihice și anume: 1) tulburări ale facultăților intelectuale, morale sau instinctive: a) tulburările de inteligență, sensibilitate și voință, b) tulburările sentimentale, intelectuale și instinctive, 2) tulburări datorate unor idei sau sentimente predominante ale individului: orgoliu exagerat, delir religios, delir erotic; 3) tulburări în raport cu întinderea și gravitatea delirului: alienație generală sau parțială
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
astăzi le putem considera veritabile „criterii” de clasificare diagnostică, J. Fairel distinge patru categorii principale de afecțiuni psihice și anume: 1) tulburări ale facultăților intelectuale, morale sau instinctive: a) tulburările de inteligență, sensibilitate și voință, b) tulburările sentimentale, intelectuale și instinctive, 2) tulburări datorate unor idei sau sentimente predominante ale individului: orgoliu exagerat, delir religios, delir erotic; 3) tulburări în raport cu întinderea și gravitatea delirului: alienație generală sau parțială, expansiva sau depresivă. Guislain (1826) distinge existența a șase grupe de boli psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de sensibilitate, agresivi și imorali, dezechilibrații de voință, impulsivii. E. Dupré reia problema incluzând aceste tipuri de personalități anormale în grupa „dezechilibraților constituționali” în care include următoarele forme clinice: dezechilibrații constituționali de motilitate, constituția emotivă, constituția paranoiacă, constituția mitomaniacă, perversiunile instinctive (instabilitatea socio-profesională, tendința la delincvență, propensiunea la bufeele delirante). Astăzi, în acest grup de tipuri de personalități anormale sunt incluse personalitățile psihopatice, sociopatice și personalitățile antisociale. Acest tip de personalități au un caracter psihopatologic eterogen, marcat de natura lor dezechilibrată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Comă: sindrom caracterizat printr-o alterare bruscă sau lentă și progresivă a conștiinței vigile, cu abolirea funcțiilor psihice și reducerea individului la o viață vegetativă, de diferite grade de profunzime și durată, cu caracter reversibil sau ireversibil. Complex: o tendință instinctivă sau o stare afectivă particulară în jurul căreia se grupează idei, amintiri, percepții, reprezentări și atitudini motorii, raportată la o experiență psihotraumatizantă anterioară și care marchează persoana și conduita acesteia. Confabulație: fabulație morbidă legată de o tulburare de imaginație, adesea de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]