720 matches
-
Noaptea geniului). Solarul, raționalul devin veșnică trecere. Orizontul se închide, apăsând asupra eului liric care se simte călător prin moarte. Feminitatea aceasta ambiguă rămâne astfel unica sa călăuză. E foc și apă totodată, niciodată soare, întotdeauna prezență lunară, semn al instinctualului, al iraționalului izbucnit din străfunduri. Deși uneori impresia e de contopire, de unire cu această ființă fantomatică ("Ești pasul meu de patru vânturi"), totuși apropierea e adesea imposibilă Ascultă vuietul adâncurilor dintre noi/ Cum crește în amurgurile lumii, ca o
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se înscrie în sfera eminescianismului, sugerează focul ascuns, dorința neconștientizată, latentă. Iubirea este reflexul unei izbucniri primare, ilustrativă, în acest sens, fiind plasarea ei într-un mediu al regnurilor inferioare ("ferigile ochilor"). Atracția erotică presupune căutarea idealului și pierderea în instinctual, dualitatea ei e subliniată de altminteri prin evidențierea contrariilor ("în fiecare clipă îți duc sufletul în palme/ și hoitul important în spinare"). Mitizarea și demitizarea iubirii au loc succesiv, imaginile denigratoare reflectă și ele teama de a fi copleșit de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
e bruma..." (Partitură). Și de data aceasta, natura nu este prezentată doar într-o stare profundă de degradare, ceea ce, de altfel, corespunde perfect trăirilor transmise de eul poetic, ci este ea însăși una dintre cauzele acestei degradări, invazia abisalului, a instinctualului pe care asemenea elemente ale spațiului exterior le simbolizează coincide cu moartea sufletească: "Prin sângele nostru vin câinii de ling -/ ne biruie iarba, ne mistuie somnul" (Partitură). Viața însăși este doar descompunere și atunci nici rememorarea trecutului nu mai poate
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de narator. Înțelepciunea ei nu se hrănește însă din erudiție, care poate tempera, cel mult, sângele clocotitor al tinereții. Și Vidra știe carte, dar asta nu o face un personaj pozitiv, căci ea nu își poate corecta temperamentul și pornirile instinctuale. Brehnacea a ajuns la adevărata "știință", care înseamnă, de fapt, înțelepciunea de a cântări lucrurile cu bun-simț și de a găsi mereu soluția echilibrată. Singurul său egal, în această privință, este Lupul. De aceea, ea este unicul partener de dialog
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
proaspătă. Și totuși, această meteahnă, de care, la urma urmelor, nici nu se face vinovată, căci nu este o chestiune de alegere, nu îi impune și un comportament violent, brutal, ca celorlalte surate. Brehnacea nu este, e limpede, un personaj instinctual. Dimpotrivă, rațiunea și echilibrul par a o defini cu asta e de acord și naratorul. Ea e mai degrabă un mediator, caută să împace taberele, să stabilească adevărul și să aplaneze conflicte care par de nestins. Surprinsă într-o ipostază
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cei dedați studiului sunt rejectați către margine ca incomozi; ei deranjează planurile celor puternici, tulbură jocurile de culise și deconspiră intrigile murdare. Nu e o lume care să aprecieze rațiunea, mintea modelată de cultură, ci una care favorizează viclenia primară, instinctuală. Să revenim însă la intervenția Ciacalului: pentru început, el sfidează decizia unanimă a celor mulți și rostește, cu tărie, un adevăr care nu avea cum să convină: "Vidra, neam cu prepus, cuvânt fără prepus au grăit și sfat adevărat prietinesc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reflectorizante. Altfel spus, faptele sunt, în același timp, reverberațiile unor suflete elementare, primitive, dar aici „primitiv” nu înseamnă numaidecât nedezvoltat sau naiv. Clasicii nutreau aspirația declarată de a descoperi în individ universalul; D. are în vedere un uomo particolare, inflexibil, instinctual, concret, de unde insistența într-un anumit „detectivism”. Prozele sale, vizând stări de spirit dense, concentrate, sunt mai puțin nuvele cât povestiri, texte apropiate basmului, având analogii cu folclorul și pretându-se la analogii cu Ion Creangă. Pledează în acest sens
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
a Pământului care afectează plutirea gheții în zona calotelor polare. Tot așa, este dificil să ne imaginăm cum o amenințare la adresa unui stup face ca miile de albine să se organizeze în apărare, dacă nu adăugăm și că acestea răspund instinctual la anumite semnale chimice ale reginei. Mecanismul de conectare trebuie să fie plauzibil din punct de vedere teoretic ca să putem stabili cauzalitatea. În cazul indivizilor umani, după cum am mai spus, mecanismul de conectare implică cel mai adesea înțelegere, alegere și
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din Poliție, dar și alții, de pildă veșnic controversatul Gelu Voican-Voiculescu), au existat executanții conștienți (polițiștii și anchetatorii care torturau în lagărul de la Măgurele, de pildă, care arestau abuziv și maltratau încă din timpul arestării) și executanții manipulați (minerii - primitivi, instinctuali, mulți dintre ei neștiind de fapt de ce au invadat capitala, cu excepția lui Miron Cozma și a altor lideri sindicali). Nu în ultimul rând au existat bucureștenii care au maltratat la repezeală alți bucureșteni, dacă aceștia erau bănuiți a fi „golani
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
mereu și de la subordonații săi, ca un pact de loialitate cu cei ușor șantajabili care, la rândul lor, pofteau să parvină asemenea lichelei. Desigur, licheaua nu este proastă, ci nemernică nu este lipsită de inteligență, ci are o viclenie țărănească instinctuală. Atunci când este atacată pentru mârșăviile sale, licheaua oscilează: poate fi lașă, dacă îi este frică de mesajul celui care o sancționează; sau poate fi agresivă, atunci când consideră că ar putea pierde totul. În ultima situație, face orice ca să racoleze colaboratori
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
nădejdea în țara mea poate fi un simțământ constructiv: fără rugăciuni vizibile ori invizibile, fără cuvinte mari, fără inflamări, fără accente sangvine, fără exces. Nădejdea e un simțământ firesc și omenesc. De aceea și nădejdea mea în România este firească, instinctuală chiar. O chestiune de bun-simț. Ce mai înseamnă astăzi a fi patriot? Ce mai înseamnă patriotismul? A-ți iubi țara cu luciditate, nu orbește. A o grădinări rațional, nu pasional și coleric. Fără steaguri de sărbătoare, fără prapuri de înmormântare
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
între extreme. Senzorialitatea naratorului e copleșitoare și totodată reticentă. Procură delicii, fără să abuzeze. Istorii e proza unui artist, elegant și detașat, pe alocuri rece, meticulos, meșteșugar, care se lasă atras de spectacolul vitalității primare (și al reversului ei: degradarea), instinctuale, frenetice, din dorința (tot de natură artistică) de a estetiza trivialul și de a transfigura ordinarul. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Imnuri pentru nesomnul cuvintelor, București, 1966; Patimile, București, 1968; Martorii, București, 1968; Epistole, București, 1969; Cartea fiilor, București, 1970; Etica, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
Emoțiile erotico-sexuale au un dublu aspect ca modalitate de orientare; ele pot fi de ordin psihologic, resimțite ca sentimente de apropiere și iubire pentru celălalt, fie sunt de ordin fiziologic, resimțite ca o atracție și o nevoie imperioasă de satisfacere instinctuală cu celălalt. După conținutul lor, emoțiile pot fi plăcute, de apropiere, erotice, sau pot fi neplăcute, de respingere a partenerului. Din acest motiv, emoțiile trebuie înțelese și ca forme motivaționale de „alegere/atragere” a partenerului care inspiră o „dorință erotică
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
se pare că păcatul onaniei era nefiresc, iar acesta al curviei este totuși firesc! Te înșeli! Fiindcă, pentru om, actul apropierii de sexul opus (de femeie) trebuie făcut sub binecuvântare, în vederea procreării, nu al simplei satisfacții biologice, coborâtă la condiția instinctuală. Acest act nu este un act de igienă sexuală, cum greșit l-a înțeles și-l propagă așa zisa știință medicală modernă dominată de viziunea materialist-atee. În rostul lui firesc-uman este binecuvântat de Dumnezeu în momentul când celor doi protopărinți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în Biserică; numai Biserica lui Hristos te poate crește pură, sfântă, ferindu-te de ispite. Mire, cea care ți-a fost încredințată în fața altarului, în prezența lui Hristos, nu e carnea poftelor tale lumești, cu care să-ți satisfaci nevoile instinctuale, ci fiica lui Dumnezeu, sora ta de cuget și faptă, scoasă din însăși ființa ta, prin care, împlinindu-te, vă asigurați reciproc locul în veșnicie, împreună cu fiii voștri, care prin Botez devin fiii lui Dumnezeu. Cutremurați-vă, dar totodată vă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
atenție efortului, îngrijorării, fricii, neliniștii. Privești înainte. Deasupra, cerul limpede, luminos radiază peste creștetul tău, peste inima ta, lumina păcii și împăcării cu tine însuți și cu Dumnezeu. Carnea care te ținea spânzurat în abatorul diavolesc al poftelor și plăcerilor instinctuale ai pus-o pe altarul jertfei, să ardă, să se purifice în focul răbdării, al postului dur, acceptat, al mâncării lipsite de gust, uneori amară, alteori împuțită și iată că trăiești. Nu trăiești cu pâine, „ci cu orice cuvânt care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
inconștiența vulgului și necinstea sufletească a politicianului; a nu sta în calea oamenilor cu idei fixe, nici a ne face părtași cu ei în acțiuni care ne discreditează moral; a ne feri să cădem în plasa plăcerilor ușoare, a satisfacțiilor instinctuale, a plăcerilor perverse și, în fine, a rămâne prieteni devotați regelui (Rațiunii Supreme), „căzând mai bine pe drumul onoarei, decât învingând printr-o mișelie”. Acesta este adevăratul joc de șah: șahul de pe tabla vieții. Nu pierzând vremea ore întregi, aplecat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
După ce au fost îmblânzite prin această falsă credință și dezarmate, ele trebuie aduse la formele de credință și viață păgână pe care o aveau mai înainte și care este proprie ființei lor de animale de jug, ființe minore, supuse stărilor instinctuale, viața lor reducându-se la satisfacerea nevoilor pântecelui și bucuriilor degradante: beție, lăcomie, furt, minciună, desfrâu, sodomie, crimă și-n final anarhie morală, socială, politică, nihilism. Pentru că s-ar putea totuși ridica făclii de lumină care să călăuzească viața spirituală
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
structură unitară, generalizatoare. În esența comportamentală victimală se constată încercarea victimei de a anticipa rezultatul acțiunii agresionale a infractorului. Inconștientul victimal. Fixat în ereditate, inconștientul comportamental stabilește forma concretă de asimilare și de integrare a individului în mediul social. Relația instinctuală programată ereditar nu va putea fi prevăzută de individ și nu va reprezenta un comportament individual constant de natură asociativ previzibilă. În relația cu agresorul conduita victimei este dată de structura conștient-inconștient. Voința victimei în răspunsul la agresiune poate fi
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
În aceste condiții, este logic pentru un stat să-și dezvolte capacitățile sale militare pentru a face față oricărui risc de atac din partea altor state. Dar, în mod paradoxal, pregătirile militare ale unui stat trezesc suspiciuni din partea altor state, care instinctual aceste state își sporesc și ele mai mult capacitățile ofensive și de apărare față de statul considerat potențial agresor. Deci această spirală a neîncrederii în probleme de securitate și de apărare are un efect dilematic, prin faptul că acțiunile intreprinse unilateral
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
avangardă. Paul Riccoeur potrivit căruia ”speranța este o aducere aminte ”ne face să medităm profund la ceea ce vrem, la ceea ce dorim, la sintagma dihotomică a lui P. Evdochimov care situează omul între a “a avea” și “a fi”. Mamele gândesc instinctual și încearcă să rezolve problema lui “a avea” ignorând total conceptul de “a fi”. Și într-un joc de cuvinte am să spun: ei - au mamă, dar ele nu sunt mame. Sentimentul identității personale se dobândește prin legături umane. Un
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
p. 301, 1221 Discutând despre căutarea fericirii, S. Freud arată cum omul încearcă mereu mai multe căi. Este vorba despre "satisfacerea nevoilor în mod nelimitat ...", apoi despre alte metode: "izolarea voluntară, îndepărtarea de oameni (...), metoda chimică, intoxicarea"; "...acțiunea asupra nevoilor instinctuale" și în sfârșit "o altă tehnică de apărare împotriva suferinței recurge la deplasarea libido-ului, atâta cât o permite aparatul nostru psihic (...) Sublimarea este în acest caz de mare ajutor . În acest sens rezultatul cel mai complet se obține atunci când
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
omul!’’, comentau cu bună credință pacienții vârstnici, trecuți prin viață. * * * La prima internare, în urmă cu trei săptămâni, a intrat în salon și m-a strigat pentru tratament. O injecție și mai multe pastile colorate. -Andronache...? I-am răspuns ironic, instinctual, fără vreun motiv anume și câtuși de puțin întemeiat. -Yes...?! S-a simțit ofensată, pe bună dreptate, și a urmat o ,,discuție’’ aprinsă. Desigur că nu am stat cu mâinile în sân și am replicat agresiv, iarăși fără vreo justificare
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
anume. A avut o singură replică: ,,...n-am cu cine sta de vorbă...!’’ și a ieșit furioasă pe ușa ce se făcuse dintr-o dată mai strâmtă pentru ea. Nici de această dată nu i-am rămas dator și am atacat instinctual, ironic: ,,...de parcă eu aș avea...!’’ În ultima ei zi de serviciu, înainte de plecarea mea în ,,permisie’’, a venit în salon și mi-a înmânat pastiluțele colorate, fără a spune vreo vorbă avea privirea aprigă, înciudată, răutăcioasă. Cam de această manieră
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
inconștientul colectiv”. Acest inconștient colectiv constă din forme preexistente arthetipuri, care pot deveni conștiente numai În mod nemijlocit prin simboluri și care produc anumite forme culturale. Într-o Încercare de definire a arhetipurilor, Jung afirmă următoarele: „Am numit arhetip baza instinctuală congenitală preexistentă, respectiv pattern of behaviour. Aceste imago-uri sunt caracterizate de o dinamică pe care nu o putem atribui individului” (). O altă Încercare de definiție: „Conceptul de arhetip, care constituie un corelat necesar al ideii de inconștient colectiv, indică
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]