1,093 matches
-
redistribuia într-un sistem complex, influențat parțial de decizia politică și parțial copiat după modelul piețelor precapitaliste, tradițional în România. O parte a acestei piețe al cărei rol era să redistribuie bunurile de consum către populație era, în comunism, formalizată, instituționalizată printr-o serie de organizații evident birocratice și aflate sub control politic. De fapt, cea mai mare parte a bunurilor destinate consumului gospodăriilor populației era încorporată în ceea ce reprezenta „comerțul socialist”, o vastă rețea de centre de desfacere cu amănuntul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
radical proces al tranziției postcomuniste: privatizarea proprietății asupra capitalului deținut de stat. Dacă piața „gri” a societății comuniste era atât de vastă, atunci ea trebuie să fi dispus de anumite forme de organizare care, la rândul lor, să fi fost instituționalizate într-un anumit grad. O piață este un mecanism complicat - are nevoie de infrastructuri, de logistică, de contabilitate etc. Este suficient să ne uităm doar la piața alimentelor care, după cum am văzut, redistribuia o cantitate de alimente mai mare decât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
doar de a ajunge să fie suficient de prezenți între acționari pentru a fi reprezentați în instituțiile de decizie ale băncilor și a întări în acest fel legăturile cu tehnocrația care conducea în realitate întregul sistem. Acest efort de a instituționaliza ceea ce, multă vreme, a fost doar o rețea de relații interpersonale a avut un succes modest. În schimb, mai mare succes a avut un alt mecanism, acela de construire a unor mici bănci cu capital românesc. Inițial, primul obiectiv important
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de comerț exterior, editurile, birourile de avocați și notariale, birourile de arhitectură, unele servicii medicale, universitățile etc. s-au privatizat cu mult înainte de începerea privatizării economiei pe scară largă. Soluția fericea pe toată lumea. Fosta mică burghezie socialistă reușea să se instituționalizeze în noua societate protocapitalistă a României înaintea altor grupuri sau categorii sociale care urmau să joace un rol ceva mai decisiv în evoluția postcomunismului, precum clasa noilor capitaliști. Și reușea să obțină, în favoarea ei, un foarte important transfer de resurse
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
producția de pâine din marile centre urbane ale României a fost, treptat, achiziționată de fondurile de investiții, care apoi și-au extins influența în domeniile anexe ale morăritului și achizițiilor de cereale. Integrarea pe orizontală, realizată prin crearea de rețele instituționalizate de întreprinderi producătoare și de desfacere, a fost urmată de integrarea pe verticală, de-a lungul lanțului tehnologic al producției. Mica burghezie din domeniu a fost nevoită să facă un pas înapoi și să accepte transformarea economiei de piață din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pildă, țărănimea mai reprezintă încă o forță socială și economică pe care politica națională nu o poate ignora, reprezentarea acesteia la nivel politic este transferată unei componente a micii burghezii. În România postcomunistă, această componentă a reușit chiar să se instituționalizeze în primii ani de după revoluție, prin intermediul Partidului Democrat Agrar. Alte țări est-europene foste comuniste au construit și ele asemenea partide politice, formate din mici burghezi care pretindeau că reprezintă țărănimea și care au avut un succes politic variabil. Indiferent de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al valorilor economiei capitaliste și al democrației. Dar, încă înainte de această perioadă, au început să apară forme mai sofisticate, în care funcțiile erau îndeplinite de persoane specializate, iar unitatea lor era asigurată de ceea ce s-a numit „grup clientelar”, uneori instituționalizat prin relații de rudenie, de prietenie sau comerciale. După care grupurile clientelare de mici dimensiuni încep să se coaguleze în grupuri clientelare de dimensiuni medii, niciodată atât de mari încât relațiile interpersonale să nu joace rolul major în menținerea unității
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cea mai violență a venit din partea lui Wolfgang Harich, care a profitat de poziția unui filosof de partid care se arătase „moderat” În privința „revizuirii marxiste a lui Nietzsche”, ca să-și regleze o serie de conturi cu mediul cultural și literar instituționalizat din RDG, căruia Îi denunță versatilitatea, disponibilitatea pentru orice compromis. Acest afront din partea unui fost proscris care-și permitea un act de „dogmatism” din alte vremuri a dat ocazia elitei literare să-și demonstreze solidaritatea: de la Hermann Kant, presedintele Uniuniii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
acestui exil. Unul din pericolele cu care se confruntă cercetarea și restabilirea adevărului istoric este și restaurarea unui consens În exil și asupra exilui printr-o reacție de respingere a ceea ce constituise Înainte de 1989 adevărul istoric oficial, produs de antifascismul instituționalizat de tip sovietic. Dacă regimul de la București Îi tratase o vreme nediferențiat pe exilați drept fasciști sau foști fasciști, mercenari ai imperialismului american etc., politica față de emigrație din ultimele decenii ale „destinderii” devenise mult mai pragmatică și urmărea „recuperarea” cât
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rezolvarea problemelor și a crizelor din familie. 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familialătc " 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familială" 9.2.1. De la difuz la instituționalizat-specializattc "9.2.1. De la difuz la instituționalizat‑specializat" Probleme de familie, ale cuplului marital și în relațiile părinți-copii au existat întotdeauna, după cum au existat și soluții (ne referim aici la cultura euro-americană, deoarece în alte culturi, în speță în cele „exotice”, granițele dintre familie și comunitate erau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
epoca modernă timpurie au devenit fundamentul pentru urmărirea viziunii iluministe utopice a progresului material nelimitat. Dreptul proprietății private a devenit instrumentul legal esențial pentru a separa individul de colectivitatea umană și, de asemenea, de restul naturii. Regimul proprietății private a instituționalizat noua conștiință spațio-temporală și a făcut posibile atât noțiunea modernă de autonomie și mobilitate, ca și pe cea negativă a libertății ca independență personală și autosuficiență. Atât dezvoltarea lui furtunoasă cât și rezistența la fel de acerbă la el au continuat, până
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
diferență reală. Totuși, Uniunea Europeană este prima entitate politică care a luat serios În considerare noua viziune a Terrei drept o comunitate vie și indivizibilă, care trebuie tratată cu respect. Susținând un număr de tratate și acorduri de mediu globale și instituționalizând principiul precauției În politicile sale de reglementare, Uniunea Europeană a arătat că este pregătită să pună În practică angajamentul ei pentru dezvoltare sustenabilă și management de mediu global. Faptul că obligațiile În majoritatea domeniilor rămân Încă slabe și adesea nesigure, este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
promoveze dezvoltarea și cooperarea tehnologică Între țările semnatare, să stabilească și să Întărească mecanismele pentru abordarea amenințărilor Împotriva păcii În regiune, să lărgească cooperarea politică În privința chestiunilor de guvernare națională, să amplifice vocea Asiei de Est În afacerile internaționale, să instituționalizeze cooperarea de mediu multilaterală În interiorul regiunii și la nivel global, să implementeze programe pentru reducerea sărăciei, să adopte programe care să furnizeze acces la serviciile medicale de bază, să stabilească un program complet pentru dezvoltarea resurselor umane centrat pe Îmbunătățirea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
multe altele, pedeapsa cu moartea este interzisă. Trei principale argumente se aduc în favoarea nepracticării pedepsei capitale: 1) dintr-o perspectivă mai largă - filosofică, a moralei creștine, a celei umaniste în general -, se ridică întrebarea dacă avem dreptul să curmăm deliberat, instituționalizat prin lege, viața cuiva, valoarea supremă umană. Subsumate celui dintâi argument sunt următoarele două: 2) contrar reprezentărilor populare, statisticile arată că practicarea pedepsei cu moartea nu reduce numărul actelor antisociale grave, în particular al omorurilor; 3) deși cazurile au fost
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
creștin. El pornește de la constatarea că viața creștină, așa cum era practicată în vremea sa, se degradase și, într-o primă fază, remediază acest lucru prin practicarea vieții anahoretice și a izolării în pustietate; ulterior, întărit prin acele experiențe, teoretizează și instituționalizează necesitatea desăvîrșirii: însă această desăvîrșire nu poate fi atinsă decît într-o instituție, care este cea a condiției de monah - mai precis, într-o mănăstire - nu prin anahoreză. Lăcașul monastic nu asigură doar separarea de lume, ci și separarea de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de violență, producând dezaprobare, frică și indignare (I. Reiss, A. Cohn, E. Sagarin). Devianța poate privi atât individul, cât și grupele de indivizi constituite în „bande de delincvenți”, ambele situații având modele de comportament antisociale, care contravin modelelor de toleranță instituționalizate în cadrul unei societăți (M. Clinard, T. Parsons, D. Black și A. Reiss, H. Becker). Pentru E. Schur, devianța implică un mod particular de „a fi” sau de „a face” al individului, cu caracter deviant în raport cu normele impuse de societate, ce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
locului lor în societate și a drepturilor lor; măsuri privind adaptarea școlară, profesională, familială și socială a deficienților; măsuri speciale de școlarizare și profesionalizare în raport cu capacitățile de care dispun deficienții; măsuri de protejare compensatorie a deficiențelor. Capitolul 34 Psihoigiena persoanelor instituționalizate 1. Cadrul general al problemei Problema instituționalizării este una dintre temele importante ale igienei mintale. Internarea într-o instituție, indiferent de profilul acesteia (de ocrotire și protecție socială, de asistență medicală, de învățământ și educație, de reeducare, de constrângere punitivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tentative de suicid sau chiar acte de suicid realizat), automutilări, greva foamei etc. Atât forma „pasiv-submisivă”, cât și forma „activ-reactivă” sunt modalități de manifestare a nevrozei de instituționalizare. Ele apar ca o consecință a „conflictelor de adaptare/comunicare” ale persoanelor instituționalizate cu „rigorile” instituției în care se află. Ele nu sunt boli psihice, în sens clinico-psihiatric, ci „situații-limită” de viață, care depind ca rezolvare de măsurile de igienă mintală. 5. Psihoprofilaxia nevrozei de instituționalizare Măsurile de igienă mintală care se impun
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihologice” de terapie, comunicare educație specială și recuperare a persoanelor instituționalizate; d) evitarea stărilor de tensiune, a situațiilor conflictuale, a dezvoltării unor stări de dependență și regresiune, a complexelor la persoanele instituționalizate; e) dezvoltarea unor motivații pozitive prin orientarea celor instituționalizați către lume, în scopul formării și recuperării acestora; f) dezvoltarea și consolidarea Eului personal și interiorizarea unui sistem de valori sufletești și morale la persoanele instituționalizate, prin oferirea unor „modele” pozitive; g) existența unor contacte permanente cu lumea ale spațiului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
legate în special de posibilitățile de depistare, diagnostic și tratament ale bolnavilor, de restabilire pe căi științifice a stării de sănătate; modelele de comportament socio-psihocultural privind starea de sănătate sau de boală, vizând în special acțiunile social-comunitare de ordin medical, instituționalizate; măsurile de asistență medicală a bolii și recuperare a stării de sănătate, ca expresie a nivelului de dezvoltare a medicinei și a valorilor civilizației în societatea dată. C.E. Caniff afirmă că recuperarea a apărut o dată cu civilizația, înțelegând prin aceasta epoca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
radiografierea situației satelor și propunerea unor soluții, țintea să pună la dispoziția conducătorilor statului român și „un tip nou de administrator și de specialist român și o nouă tehnică de a lucra în sat și cu satul” Noutatea strategiei ISR, instituționalizată în 1938/1939 prin Legea serviciului social, consta în corelarea cercetării faptelor sociale cu acțiuni efective de educație civică, economică și sanitară în cadrul unor instituții renovate: căminul cultural ca asociație obștească pentru organizarea acțiunii de reformare a satului, școli țărănești
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
redefinire a valorilor centrale ale unei societăți, cerut de reorientarea axiologică dinspre tradiționalism spre raționalism. În viziunea lui Weber, remarcă Bellah, protestantismul, în Europa, a furnizat un asemenea suport energetic pentru un astfel de proces masiv de redefinire și a instituționalizat valorile universaliste și ale realizării. „În Japonia confucianismul, budismul și știința sunt japonizate. Religia japoneză a început ca etică a clasei războinice a samurailor. Într-un atare context, relația economie-religie devine cadrul fundamental al explicațiilor privind geneza capitalismului modern în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al valorilor economiei capitaliste și al democrației. Dar, încă înainte de această perioadă, au început să apară forme mai sofisticate, în care funcțiile erau îndeplinite de persoane specializate, iar unitatea lor era asigurată de ceea ce a fost numit „grup clientelar”, uneori instituționalizat prin relații de rudenie, de prietenie sau comerciale. Iar apoi, grupurile clientelare de mici dimensiuni încep să se coaguleze în grupuri clientelare de dimensiuni medii, niciodată atât de mari încât relațiile interpersonale să nu joace rolul major în menținerea unității
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
promovând o abordare holistă și interdisciplinară cu accent pe procesul de luare a deciziei, problematizând consecințele pozitive și negative ale creșterii economice și ale schimbării sociale. Ideea indicatorilor sociali a fost preluată în sistemul public și politic, aceștia devenind măsuri instituționalizate pe probleme de interes general. Majoritatea organizațiilor internaționale sunt preocupate de dezvoltarea indicatorilor sociali și editează rapoarte pe această temă (ONU, Banca Mondială, mai recent Comisia Europeană). Organizația Națiunilor Unite, prin instituțiile sale, oferă un suport constant pentru cercetarea și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eforturi. Acestea având funcția de mediere a raportului interpersonal însuși, ajungând în final să-l altereze pe plan calitativ, iar rezultatele sunt destul de neplăcute, în ceea ce privește calitatea raporturilor interpersonale. Articolele publicate pe tema rolului familiei în sprijinirea educației realizate în sistemul instituționalizat de educație, par să confirme „evoluția” ( de fapt involuția) climatului familial înspre incomunicare și dezangajare afectivă în raport cu educația copiilor. 2.3. Efecte asupra copiilor Fie că sunt în grija bunicului unic, fie că sunt în grija ambilor bunici, efectele substituirii
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]