156,939 matches
-
sfârșitul lunii mai anul 2013, o întâlnire la care am invitat reprezentanți ai principalelor instituții ale statului care se ocupă de soarta românilor din afara granițelor, cum ar fi Biserica Ortodoxă Română, Președinția României, Ministerul de Externe, Departamentul Românilor de Pretutindeni, Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii, Ministerului Educației și Învățământului, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi, reprezentanți ai diferitelor organizații și forumuri de reprezentare ale românilor de peste hotare. Au fost dezbateri legate de diferitele probleme ale comunităților românești din afara granițelor, din țările vecine și din
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
am invitat reprezentanți ai principalelor instituții ale statului care se ocupă de soarta românilor din afara granițelor, cum ar fi Biserica Ortodoxă Română, Președinția României, Ministerul de Externe, Departamentul Românilor de Pretutindeni, Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii, Ministerului Educației și Învățământului, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi, reprezentanți ai diferitelor organizații și forumuri de reprezentare ale românilor de peste hotare. Au fost dezbateri legate de diferitele probleme ale comunităților românești din afara granițelor, din țările vecine și din diaspora, și s-au căutat soluții pentru o cooperare
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Vaticanul, a pregătit încă din anul 1991 vizita Papei Ioan Paul al II-lea în țara noastră, s-a implicat decisiv în buna organizare a Festivalului „George Enescu” începând cu anul 1991 și a avut un aport considerabil la înființarea Institutului Cultural Român. Sunt doar câteva dintre realizările sale politice. A avut un rol deosebit de important la normalizarea relațiilor dintre statul român și Casa Regală, pentru aceasta fiind decorat de Regele Mihai. Poate cea mai complexă și mai sensibilă misiune căreia
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
din Palas un proiect dorit de majoritatea ieșenilor. Astfel, 81% dintre aceștia consideră că ansamblul urbanistic este necesar orașului, iar 86% spun că va avea un impact pozitiv asupra Iașului, potrivit unui sondaj de opinie realizat, în luna august, de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). PALAS ÎN CIFRE • Investiție totală de peste 260 milioane de euro • Până în prezent, s-au investit aproape 180 milioane de euro în lucrările de construcție • De la demararea lucrărilor, în 2007, și până în prezent, s-au
PALAS Iasi va fi inaugurat in aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/94557_a_95849]
-
Iași, Inspectoratul Școlar JudeȚean Iași 11.00, Filiala „Mihail Sadoveanu” a Bibliotecii JudeȚene „Gh. Asachi” Iași Lansarea volumului: Nicolae Tobosaru - Parteneriatul strategic dintre România și S.U.A. Istorie și semnificaȚii geopolitice. Organizatori: Bibliotecă JudeȚeană „Gh.Asachi” Iași, Liceul „Miron Costin” Iași, Institutul de Cercetări Interdisciplinare „Petre Andrei” Iași 11.00 - 12.00, Parcul Copou Copou Parcul Poeziei - Lucian Blaga - Recital lirica religioasă Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 12.30, Cantină de ajutor social Masă Pelerinilor Organizator: Primăria Municipiului
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Iași, Inspectoratul Școlar JudeȚean Iași 11.00, Filiala „Mihail Sadoveanu” a Bibliotecii JudeȚene „Gh. Asachi” Iași Lansarea volumului: Nicolae Tobosaru - Parteneriatul strategic dintre România și S.U.A. Istorie și semnificaȚii geopolitice. Organizatori: Bibliotecă JudeȚeană „Gh.Asachi” Iași, Liceul „Miron Costin” Iași, Institutul de Cercetări Interdisciplinare „Petre Andrei” Iași 11.00 - 12.00, Parcul Copou Copou Parcul Poeziei - Lucian Blaga - Recital lirica religioasă Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 12.30, Cantină de ajutor social Masă Pelerinilor Organizator: Primăria Municipiului
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
Nora Iuga Christian Haller s-a născut la 28 februarie 1943 la Brugg, Aargau. Absolvent al Facultății de Zoologie la Universitatea Basel. Vreme de opt ani conduce departamentul de studii sociale la Institutul Gottlieb Duttweiler din Zürich. Desfășoară o susținută activitate jurnalistică la Aargauer Zeitung. A publicat romanele Strandgut, Der Brief ans Meer, povestiri, piese de teatru, poezie etc. Trăiește la Laufenburg, Elveția. Romanul Muzica înghițită reînvie în paginile sale o lume demult
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
frate mai mare. Povestea ar fi putut fi emoționantă și atașantă, dar pentru aceasta ar fi trebuit finețe și sensibilitate, grijă pentru nuanțe, interes pentru adevărul uman și psihologic. Dar autoarea, Ruxandra Zenide (născută la București în 1975, școlită la Institut Universitaire des Hautes études Internationales din Geneva, licențiată a New York University și cu stagiu de cinema la FAMU din Praga) recurge la clișee și abuzează de momente melodramatice, iar actorii (printre care românii Maria Dinulescu, Valentin Popescu, Julieta Strîmbeanu), neglijent
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
specialiștii români?” Cum acest editorial pare scris pentru urechile studenților, rămîne să vedem cum vor reacționa aceștia după întoarcerea la catedră a conferențiarului Beuran. * Tot în Adevărul vedem, pe două pagini de ziar, un uriaș sondaj de opinie făcut de Institutul de Sociologie și Opinie Publică al Fundației “România de Mîine”. Sondajul e comentat însă tot de realizatorii săi, potrivit principiului “noi centrăm, noi dăm cu capul.” Mai știind cum sunt tratate sondajele de opinie în Adevărul, Cronicarul și-a dat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
Marius Chivu Cătălin Mihuleac a publicat în total patru volume de proză scurtă (Garsonieră memorială confort trei, Mașina de scris, 1996; Titlu neprecizat, Polirom, 1999) și un roman (Dispariția orașului Iași, Institutul European, 1998), în paralel cu o susținută activitate de jurnalist. Cu toate acestea, a atras și nu prea atenția criticii literare. Câteva proze reușite citite în diverse periodice, mi-l recomandau ca pe un prozator plin de vervă, cu o
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
în perioada aceea, respectiv de a introduce în planurile editoriale o seamă de creatori români, în traducerea lui Zbigniew Szuperski, printre care Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Ana Blandiana, D. R. Popescu și alții, proiect realizat în întregime. Pentru Institutul Editorial Polonez din Varșovia, Ireneusz Kania a tradus și publicat în 1979 Vânătoarea regală a romancierului român Dumitru Radu Popescu, în vogă pe atunci, intrat pe nedrept într-un con de umbră în ultimul timp. În acei ani, Ireneusz Kania
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
părut deosebit de interesantă și chiar fascinantă, cu un profil, cu un caracter cu totul special, care se îndepărta considerabil de limbile surori. N-am încetat apoi s-o studiez. Aveam norocul că acolo, la Freiburg, se afla Biblioteca Română, actualul Institut Român, o instituție unică în toată lumea occidentală pentru studiile române, unde am găsit cărți și am primit multe încurajări. Cînd am fost cît de cît în stare să citesc românește, m-am apucat și de literatură. Am început cu Caragiale
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
ocupat de multe ori pînă în 1989 spre marea indignare a sovieticilor, iar după aceea recoltînd multe aplauze din partea patrioților de la Chișinău, unde mi-a apărut, în 1998, culegerea de studii Limbă și politică în Republica Moldova. - Să revenim puțin la Institutul Român din Freiburg. Mi-aduc aminte că am citit undeva un articol al dumneavoastră despre directorul acestui Institut. - Vă referiți la “Buletinul Bibliotecii Române” din 1989, unde am publicat un necrolog în amintirea lui Virgil Mihăilescu, întemeietorul și directorul acestui
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
din partea patrioților de la Chișinău, unde mi-a apărut, în 1998, culegerea de studii Limbă și politică în Republica Moldova. - Să revenim puțin la Institutul Român din Freiburg. Mi-aduc aminte că am citit undeva un articol al dumneavoastră despre directorul acestui Institut. - Vă referiți la “Buletinul Bibliotecii Române” din 1989, unde am publicat un necrolog în amintirea lui Virgil Mihăilescu, întemeietorul și directorul acestui institut, un om cu mari merite față de cultura română. El este cel care a constituit și condus timp
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
Român din Freiburg. Mi-aduc aminte că am citit undeva un articol al dumneavoastră despre directorul acestui Institut. - Vă referiți la “Buletinul Bibliotecii Române” din 1989, unde am publicat un necrolog în amintirea lui Virgil Mihăilescu, întemeietorul și directorul acestui institut, un om cu mari merite față de cultura română. El este cel care a constituit și condus timp de mai multe decenii un institut fără pereche în altă parte în afara României. Astăzi, în România, o spun cu părere de rău, nu
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
Române” din 1989, unde am publicat un necrolog în amintirea lui Virgil Mihăilescu, întemeietorul și directorul acestui institut, un om cu mari merite față de cultura română. El este cel care a constituit și condus timp de mai multe decenii un institut fără pereche în altă parte în afara României. Astăzi, în România, o spun cu părere de rău, nu se știe nimic despre el și activitatea sa. Cînd am fost ales membru de onoare al Academiei Române, în 2000, în discursul meu de
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
retorica biblică a laudei lui Dumnezeu și cu retorica cultului împăraților romani și al lui Ludovic al XIV-lea din epoca absolutismului (Studiul în limba română a apărut recent în volumul Un destin și o viață. Omagiu profesorului Radu Ciuceanu, Institutul național pentru studiul totalitarismului). Dacă fac totalul a ceea ce am scris, ținînd cont și de recenzii, ajung la numărul 100. - De mare importanță a fost pentru noi studiul acesta despre receptarea lui Eminescu în R.S.S. Moldovenească. Era un teren absolut
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
întru stabilirea unei relații directe, vom începe să numim decorul și personajele inițiale: doi arheologi și un muzicolog - doi bărbați și o femeie, de vârste diferite, cu trecuturi culturale și chiar politice diferite - se încumetă și transformă o subinstituție atașată Institutului de Arheologie din București și controlată, pare-se, de fosta Securitate printr-un director onorific, prin lipsă de personalitate juridică și prin alcătuirea ei comică din cinci posturi, într-un adevărat institut de cercetare pluridisciplinară, care să poată acoperi direct
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
diferite - se încumetă și transformă o subinstituție atașată Institutului de Arheologie din București și controlată, pare-se, de fosta Securitate printr-un director onorific, prin lipsă de personalitate juridică și prin alcătuirea ei comică din cinci posturi, într-un adevărat institut de cercetare pluridisciplinară, care să poată acoperi direct, prin constituirea de filiale în țară, cerințele zonale ale cercetării de teren. Singura dificultate întâmpinată cu adevărat este legată de obiectul cercetării: un domeniu aproape compromis de vechea gândire comunist-naționalistă, bine antrenată
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
un alt registru, de unde să schimbăm procedeul componistic. Ni se oferă formele tripartite, bitematice ale Europei Centrale și de Vest, care înglobează experiența contrapunctului riguros. Dar noi, în provincialismul nostru, nu putem trece de tema cu variațiuni. Micul, dar vigurosul Institut de Tracologie s-a încumetat să-și propună forma tripartită, dar a uitat de motivul locului, cel al obedienței. Și pe când mai marii Ministerului Educației, care patrona acest Institut, n-au reușit să-și facă tema, n-au fost capabili
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
nostru, nu putem trece de tema cu variațiuni. Micul, dar vigurosul Institut de Tracologie s-a încumetat să-și propună forma tripartită, dar a uitat de motivul locului, cel al obedienței. Și pe când mai marii Ministerului Educației, care patrona acest Institut, n-au reușit să-și facă tema, n-au fost capabili să găsească soluții viabile, nedistingând urechile domniilor lor - fie ei și numiții Mihnea Costoiu, Radu Damian -, sunetele obedienței, marea problemă a micului Institut a fost preluată, în luptă fățișă, de
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
mai marii Ministerului Educației, care patrona acest Institut, n-au reușit să-și facă tema, n-au fost capabili să găsească soluții viabile, nedistingând urechile domniilor lor - fie ei și numiții Mihnea Costoiu, Radu Damian -, sunetele obedienței, marea problemă a micului Institut a fost preluată, în luptă fățișă, de fostul ministru, Ecaterina Andronescu, care rezolvând, pare-se, toată problematica învățământului românesc, și-a ocupat gândirea, multă vreme, cu tactica luptei, ce o avea de desfășurat, aplicând, în final cea mai drastică decizie
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
distrugere a noului, nu putea fi decât un exersat. Și chiar dacă, de astă dată, variațiunea era mai modestă față de variațiunea distrugerii satelor, Dan Berindei a fost cel potrivit, care să știe căror jefuitori să dea din ce a rămas din Institutul ciopârțit. Nu însă înainte de a găsi și unul sau doi mediocri, maeștri în ale compilației - o altă temă culturală a poporului contorsionat -, potriviți pentru rolul, nicicând greu de interpretat pentru ei, de Iuda, un ison nelipsit, o pedală armonică, pe
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
de o exersare, de un antrenament în de-ale furtișagului sau chiar ale furtului. O variațiune, mai în altă tonalitate, a aceleiași teme a distrugerii, căci în urma jefuirii, locul rămas o indică fără menajamente. Așa se face, că dintr-un institut de talie europeană, plin de succes și susținut financiar pe măsura strădaniei, deci susținut cu prisosință, investit cu puterea de a-și decide singur viața științifică, publicațiile, relațiile, colaborările, întrunirile, a rezultat un jalnic centru de cercetare înghițit de capii
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
talie europeană, plin de succes și susținut financiar pe măsura strădaniei, deci susținut cu prisosință, investit cu puterea de a-și decide singur viața științifică, publicațiile, relațiile, colaborările, întrunirile, a rezultat un jalnic centru de cercetare înghițit de capii unui institut al Academiei, Institutul de Arheologie din București, pe care îi vom numi și pe ei, pentru a intra într-o relație de cunoaștere, Alexandru Vulpe, Alexandru Suceveanu (directori, profesori) și care și-au luat rolurile de jefuitori în serios: au
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]