397 matches
-
roman se prezintă ca un text eterogen în care se pot identifica trei tipuri de secvențe: narative: primul paragraf (Gândindu-mă [...] spre Sarlande) și ultimul (Aici tărăboiul [...] fără mânie). Narațiunea aparține "povestirii" scrise la perfect simplu sau la prezentul narațiunii; instrucționale: al doilea paragraf ( Dacă vreți să știți ... copiilor îndârjiți). O serie de indicații trimite la rezultatul de a ști "ce nestrămutată hotărâre a luat Piciul"; conversaționale: scrisoarea fratelui Piciului face parte din acest tip de secvență. Cu siguranță, pare ciudat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în registrul conversației, așa cum reiese și de aici: perechea eu-tu permite apariția vocativelor ("mult iubitul meu Jacques"), a injoncțiunilor ("iartă-mi"), a deicticelor raportate la situația de enunțare ("timpuri" verbale, "scrisoarea aceasta"...). O analiză mai atentă arată că secvența instrucțională maschează, de fapt, o secvență narativă potrivit principiului de "dominantă secvențială": seria de indicații date cititorului permite o narațiune indirectă. Pe scurt, este vorba despre introducerea secvenței conversaționale în secvența instrucțională (care, la rândul ei, domină secvența narativă) și despre
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
scrisoarea aceasta"...). O analiză mai atentă arată că secvența instrucțională maschează, de fapt, o secvență narativă potrivit principiului de "dominantă secvențială": seria de indicații date cititorului permite o narațiune indirectă. Pe scurt, este vorba despre introducerea secvenței conversaționale în secvența instrucțională (care, la rândul ei, domină secvența narativă) și despre introducerea secvenței instrucționale în secvența narativă, ca ultimă însumare. ▪ 7.5 a) Folosirile lui acest la A. Daudet: Cele trei ocurențe ale lui acest apar în urma unor întrebuințări distincte: acel pas
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fapt, o secvență narativă potrivit principiului de "dominantă secvențială": seria de indicații date cititorului permite o narațiune indirectă. Pe scurt, este vorba despre introducerea secvenței conversaționale în secvența instrucțională (care, la rândul ei, domină secvența narativă) și despre introducerea secvenței instrucționale în secvența narativă, ca ultimă însumare. ▪ 7.5 a) Folosirile lui acest la A. Daudet: Cele trei ocurențe ale lui acest apar în urma unor întrebuințări distincte: acel pas sigur al omului care tocmai a luat o nestrămutată hotărâre: folosire bazată
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ca educatorul să aibă o imagine de ansamblu bine conturată asupra întregului curriculum corespunzător unui an de studiu. Instrumentul de lucru introdus în acest sens este unitatea de învățare, numită în literatura de specialitate și “unitate de instruire” sau “unitate instrucțională.” O unitate de învățare reprezintă o structură didactică deschisă și flexibilă, fiind caracterizată de următoarele aspecte: determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referință; este unitară din punct de vedere tematic; se desfășoară
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
sunt căile care duc la o bună educație 34. În realitate, s-a constatat că efectul este contrar celui scontat, obținându-se doar o deprofesionalizare accentuată a profesorilor. Exigențele normalității disciplinare tutelează elaborarea curriculumului, a sistemului de examinări, a strategiilor instrucționale din sala de clasă; interesele elevilor, inteligența și pasiunea profesorilor, nonconformismul și creativitatea reprezintă abateri de la normă. Dar aceste exigențe rămân necunoscute, mai mult, nu există presiuni deschise din partea comunității sau din alte zone ale vieții sociale care să oblige
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
desfășurate în cadrul lecției, ceea ce va reduce la minimum situațiile conflictuale din sala de clasă. Sala de clasă cuprinde mediul fizic și mediul emoțional. Altfel spus, se poate vorbi de șase factori care constituie cadrul educațional: profesorul, elevul, strategiile și tehnicile instrucționale, conținuturile, mediul social și mediul fizic. În ceea ce privește mediul fizic, profesorul ar trebui să aibă în vedere iluminatul (de exemplu, stângacii ar trebui să stea mai aproape de ferestre pentru ca lumina să nu fie blocată în timpul scrisului), aranjamentul mobilierului (în funcție de activități, strategii
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
motivați prin așa ceva. Timpul suplimentar pentru activitatea preferată poate constitui un stimulent pentru întreaga clasă (sistemul de stimulente trebuie gândit în așa fel încât, cu un minim de efort din partea profesorului, să se obțină maximum de participare din partea clasei). • Sprijinul instrucțional pozitiv. Elevii sunt motivați să rezolve temele în sala de clasă dacă profesorul se deplasează rapid de la unul la altul (lăudându-i, îndemnându-i, atenționându-i) și acordând un ajutor eficient în rezolvarea temei (observarea vizuală a instruirii). • Sistemele de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
etape de utilizare a ei: * întreaga clasă este împărțită în grupuri de câte patru până la șase elevi; * un elev din fiecare echipă este selectat pentru a preda grupului respectiv; * predarea pe care trebuie să o realizeze este călăuzită spre obiective instrucționale identice, dar cu utilizarea propriilor obțiuni dintre metodele pe care le va folosi în grupuri; *„elevii-profesori”se vor desemna simultan și se vor pregăti timp de 15 - 20 de minute în colțuri diferite ale clasei; * ei își focalizează predarea pe
Coronița prieteniei by Iliese Dorina – Liliana, Şcoala. Nr. 88 „Mihai Viteazul”, Bucureşti () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93010]
-
schimbă impresii cu alții care poate nu au călătorit, generând astfel un efect formativ-informativ secundar. În paralel, tot mai multe companii străine investesc acum în România, învățând să aprecieze virtuțile societății române pe de o parte, și aducându-și aportul instrucțional prin importul de idei și strategii de organizare a afacerilor, pe de alta. Internaționalizarea însăși constituie o pârghie de transformare majoră, care indică atât gradul de încorporare, cât și pe cel de adaptare și care stabilește condițiile pe care le
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
că orice lecție trebuie să treacă printr-un număr fix de etape. Practică pedagogica a dovedit că „etapele formale” sunt o creație artificială și împiedică obținerea unui randament maxim al lecției. „Proiectarea unei lecții este operația de identificare a secvențelor instrucționale ce se derulează în cadrul unui timp determinat, de obicei, o oră școlară. Documentul care ordonează momentele lecției cu funcțiile adiacente are un caracter tehnic și normativ și se numește de la caz la caz, proiect de lecție, proiect de tehnologie didactica
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
politici, strategii, Editura Humanitas Educational, București. Iucu, R. B., Păcurari, O., 2001, Formare inițială și continuă, Colecția Educația 2000+, Editura Humanitas Educational, București. Ivancevich, J., Gibson, J., 1989, Management, Homewood Press, Boston. Jinga, I., 1993, Conducerea învățământului. Manual de management instrucțional, Editura Didactică și Pedagogică, București. Johns, G., 1998, Comportament organizațional, Editura Economică, București. Joița, E., 2000, Management educațional, Editura Polirom, Iași. Kirton, M. J., 1976, "Adaptors and Innovators: A Description and Measure", în Journal of Applied Psychology, nr. 61, p.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
școlar constă în planificarea, eșalonată pe lecții și repere temporale exacte, a predării materiei respective, în conformitate cu programa școlară, unde sunt prevăzute capitolele, temele și subtemele cu numărul corespunzător de ore pentru tratarea acestora. Proiectarea unei lecții constă în identificarea secvențelor instrucționale care se vor derula în cadrul unui timp bine determinat, respectiv o oră școlară, concretizându-se, de la caz la caz, în proiecte de lecție, scenarii didactice, proiecte de activități educative recuperativ-compensatorii, planuri de lecție etc. 6.2. Curriculumul școlar în școala
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și formare a unor noi priceperi și deprinderi; - activitate matematică de sistematizare și verificare. După forma de evaluare: - activități formative, activitățile matematice de dobândire de noi cunoștințe și de consolidare, caracterizate prin evaluarea continuă a obiectivelor operaționale ale unei unități instrucționale;- activități cumulative de sistematizare și verificare la încheierea unei unități de conținut, finalizate prin evaluarea sumativă. Încadrarea unei activități într-un anume tip nu presupune o structură secvențială unică, ci conturează cadrul general de desfășurare în forme variate. Astfel, în
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
diverse medii virtual de învățare; 4. să creeze folosind mediile virtual flexibile orientate spre cercetare. Tehnologii asociate Modelul teoretic Strategii - Animații - Simulări - Fișiere audio-videoInterfețe interactive - Hyperlinks / Hypertext - Materiale interactive - Obiecte interactive create cu aplicații de dezvoltare - Mașini de căutare - Module instrucționale pe internetJocuri serioase - Învățare prin descoperire învățare prin studiu de caz - Flexibilitate cognitivă prin hypertext - Învățare contextuală - Învățare prin experimentare directă Explorare - Învățare ghidată prin experimentare directă - Instruire individualăInteractivitate - Microlumi / Simulări învățare prin proiect și teme - Auto-reflecție Determinarea cauzei și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
un scop didactic 8.soft de administrare și management educațional - care este un produs de suport al activităților școlare sau de instruire în general. Orice soft educațional este format din: secțiuni și capitole, fiecare secțiune fiind o succesiune de interacțiuni instrucționale. O secțiune constă dintr-o sucesiune de interacțiuni instrucționale acestea fiind părțile constitutive elementare ale softului educațional - un schimb de informații elevcomputer. O interacțiune instrucțională revine la un ecran al cărui conținut se schimbă în funcție de comenzile activate de elev, acest
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
educațional - care este un produs de suport al activităților școlare sau de instruire în general. Orice soft educațional este format din: secțiuni și capitole, fiecare secțiune fiind o succesiune de interacțiuni instrucționale. O secțiune constă dintr-o sucesiune de interacțiuni instrucționale acestea fiind părțile constitutive elementare ale softului educațional - un schimb de informații elevcomputer. O interacțiune instrucțională revine la un ecran al cărui conținut se schimbă în funcție de comenzile activate de elev, acest procedeu purtând numele de pagină dinamică. Eficacitatea unui soft
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
soft educațional este format din: secțiuni și capitole, fiecare secțiune fiind o succesiune de interacțiuni instrucționale. O secțiune constă dintr-o sucesiune de interacțiuni instrucționale acestea fiind părțile constitutive elementare ale softului educațional - un schimb de informații elevcomputer. O interacțiune instrucțională revine la un ecran al cărui conținut se schimbă în funcție de comenzile activate de elev, acest procedeu purtând numele de pagină dinamică. Eficacitatea unui soft se stabilește în funcție de următoarele criterii: a) gradul de dificultate, aria de cuprindere; b) structura internă a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
particularitățile domeniului de referință (ciclu, disciplină de Învățământ), acționând la nivelul perfecționării corelației subiectobiect, angajată În mediul școlar și extrașcolar. Produsul creator de tip pedagogic este situat la nivelul inventivității care reflectă capacitatea educatoarelor, Învățătorilor, profesorilor, de ,,a produce” corelații instrucționale și educaționale noi (vezi corelația subiect-obiect, dezvoltată la nivelul structurii acțiunii educaționale/didactice) În raport cu realizările anterioare. În această accepție, valorificând o teză de bază, afirmată la nivelul praxiologiei - ,,orice lucru bine făcut este un lucru nou” (Kotarbinski, Tadeusz) - orice activitate
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
la unitatea de Învățare Geneza Lumii În mileniul I d. Hr., lecția Lumea arabă, curriculum nucleu, o oră săptămânal. Eficiența activităților realizate În cadrul lecțiilor de istorie În care se lucrează prin cooperare este demonstrată prin monitorizarea lor. Aceasta presupune observarea aspectelor instrucționale, a celor interacționale, a relației dintre autonomia elevilor și autoritatea cadrului didactic, conținuturile Învățării, climatul clasei, reflecțiile altor cadre didactice, ale copiilor față de toate aceste aspecte, gradul de participare a elevilor și performanțele lor școlare. Pentru realizarea acestor observații cadrele
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cornelia Boboc () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93530]
-
mai ușoară formă triumfă - pentru că primește o întărire pozitivă fără un efect emoțional depresiv. Teoria discriminării operatorii, bine fundamentată experimental, este una din părțile cele mai consistente ale gândirii skinneriene. Deși nu era suficientă pentru a constitui baza unei teorii instrucționale complete, Skinner nu a rezistat tentației și a propus teoria ce urmează și pe care o consideră o „revoluție” în didactică. 3.12. Instruirea programată și mașinile de predattc "3.12. Instruirea programată și mașinile de predat" Gloria pedagogică a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
operațional-practică. În același mod pernicios a formulat opt categorii de implicații operaționale ce pot fi deduse din cele două legi formulate mai sus. Nu încape îndoială că ele se aplică și învățării cognitive umane și, prin urmare, au o utilitate instrucțională maximală. Le redăm în forma în care le-a exprimat autorul în anul 19574. Enunțurile lui Festinger sunt valabile pentru orice fel de activitate cognitivă. Noi ne permitem îndrăzneala de a le considera ca fiind principii ale unei teorii speciale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
habit - Family hierarchy and maze learning”, Psychological Review, nr. 41, pp. 33-54. Hunter, W.S. (1934), „Experimental Studies in Learning”, în A Handbook of General Experimental Psychology, Clark University Press, Worcester. Jinga, I.; Negreț-Dobridor, I. (2004), Inspecția școlară și designul instrucțional, Aramis, București. Jinga, I.; Negreț-Dobridor, I. (1994, 1999), Învățarea eficientă, Aldin, București. Koch, S. (1959), Psychology: A Study of a Science, McGraw-Hill, New York. Koffka, K. (1953), Principles of Gestalt Psychology, Harcourt, Brace and World, New York. Köhler, W. (1925), The Mentality
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tuturor membrilor; și - sarcina de tip discreționar presupune că membrii grupului pot combina opțiunile individuale în orice manieră doresc, neexistând paternitatea soluției exprimate, aceasta din urmă fiind rezultatul contribuției tuturor participanților. Astfel, învățarea prin cooperare reprezintă mai degrabă o filosofie instrucțională decât o metodă aparte (putându-se regăsi, de altfel, în structura mai multor metode și tehnici de învățare). Utilizarea cooperării în învățare se bazează pe faptul că o instruire guvernată de competiție, așa cum de multe ori regăsim în învățământul tradițional
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
stabilește zece etape necesare: 1. împărțirea clasei în grupe de patru până la șase elevi/studenți; 2. selectarea câte unui subiect din fiecare microgrupă pentru rolul de profesor; 3. predarea pe care trebuie să o efectueze aceștia este călăuzită spre obiective instrucționale identice, dar cu utilizarea propriilor alegeri în ceea ce privește metodele pe care le vor folosi în grupuri; 4. desemnarea „elevilor-profesori” este simultană, iar pregătirea lor, care va necesita 15-20 de minute, se va face în colțuri diferite ale clasei; 5. „elevii-profesori” vor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]