4,971 matches
-
în localul unde era angajat, iar ulterior, selecția încredințată tot memoriei magnetice. Este un serial ce se constituie în volume de teme și variațiuni care dezvăluie un alt muzician. Mult mai introvertit, profund meditativ, ce parcă a renunțat la virtuozitatea instrumentală, în favoarea conținutului ideatic și a climatului spiritual-sufletesc. Acum, nu mai ascultăm invențiuni în sens jazzistic. Este o muzică în mare parte atemporală, dar cu repere geografic-culturale recognoscibile. Primul set de înregistrări începe cu The Story I. Tema melodică „acoperă” un
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
muzical, jazzistic o pianistă orientată spre muzica clasică. Originară tot din Cluj, Ramona Horvath a avut inteligența, interesul, răbdarea și puterea de muncă necesare pentru a învăța cât mai mult, ridicându-se în scurt timp la standardele maestrului său. Tehnica instrumentală bine pusă la punct, un dezvoltat simț ritmic, talentul de a improviza au făcut posibilă sudarea unui duo pianistic redutabil. Prima dovadă - înregistrările realizate în anul 2005 la Societatea Română de Radio. Cultura muzicală clasică a Ramonei Horvath i-a
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
tranzitează în intensie (profil crescător) de energie (intensitate). Cele două Pf-trz sunt referențiabile prezumându-i dpc cel puțin un reper de variabilitate constantă, crescătoare sau descrescătoare. Să nu uităm însă că Mins comportă simultan două moduri de abordare interpretativă: obiectiv sau instrumental, ca desfășurător al compusului dpc; subiectiv sau auctorial, ca parcursor al unității (legăturii) dpc. Prin abordările constantelor de variabilitate în-parcurs Mins se relevă instrumental, atât ca dezvăluitor (al unui dpc deja-dat), cât și, totodată, ca precursor-redator al desfășurării dpc, a
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
descrescătoare. Să nu uităm însă că Mins comportă simultan două moduri de abordare interpretativă: obiectiv sau instrumental, ca desfășurător al compusului dpc; subiectiv sau auctorial, ca parcursor al unității (legăturii) dpc. Prin abordările constantelor de variabilitate în-parcurs Mins se relevă instrumental, atât ca dezvăluitor (al unui dpc deja-dat), cât și, totodată, ca precursor-redator al desfășurării dpc, a cărui continuitate o menține alunecând pe o linie axială, reprezentând sintetic (neted) dpc, astfel încât să nu modifice la propriu figura acestuia. Ca autor-interpretativ, Mins
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
este deci un indice de acordaj formal în relația Mins-Fmz. Ca atare, pulsația este aspectul Mins situat în tempo, relativ efectivizării Fmz într-un/ca parcurs sonor. Astfel, în vreme ce Fmz se aude expresiv (contemplabil) ca variabilitate sonoră, Mins se concretizează instrumental (practicabil) ca Sdp, respectiv consecvență în susținerea adecvată tempic a dpc. Punctul de joncțiune al unei articulații Mins cu incipitul unei rime Fmz se relevă ca accent al mișcării de instrumentare (acMins). Pe linia timpului, repetiția constă dintr-o pereche
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
intențional, temporizează (ca Mins) în adecvarea (coerență) cu o Fmz. Astfel, pe plan muzical, variația dezechilibru→echilibru, se aspectează ca temporizare expresivă, din diferite perspective modal-interpretative: disonanță→consonanță (armonic); sensibilă→tonică (melodic); aperiodic→periodic (ritmic); tensiune→relaxare (emoțional); sunet→tăcere (instrumental); asimetric-simetric (figurativ); discontinuu→continuu (conceptual); început→sfârșit (narativ); alterat→pur (ideatic) etc. Circularitate - linearitate Citit ca moment compus dintr-un șir evenimente, timpul apare linear. Odată ce un segment sau altul se repetă, forma timpului ondulează într-un aspect de circularitate
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
trebuie permanent construită, trebuie formată, permanent consolidată, trebuie educat spiritul cântului în ansamblu. Oricât de bun, oricât de valabil ar fi fiecare instrumentist în parte, construcția ansamblului trebuie operată "din mers". Valoarea individuală a fiecăruia trebuie raportată la sonoritatea partidei instrumentale din care face parte, iar aceasta din urmă la sonoritatea întregului. Nu, nu trebuie făcută comparația cu marile ansambluri profesioniste. Deși Orchestra de Tineret a U.E. dispune de tineri instrumentiști excepționali, organismul este în mișcare. Acesta îi este specificul. Sonoritatea
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
dirijorului, în felul său un veritabil pedagog al orchestrei, rămâne esențială. Astfel a fost realizată Simfonia "domestica" de Richard Strauss, acest mare opus simfonic al post-romantismului german. Este o lucrare pe care parcurgând-o - în calitate de tânăr instrumentist performer - înveți tehnică instrumentală de ansamblu, iei contact în direct cu diversele raportări de sonorități, poți să dezvolți virtuozitatea instrumentală individuală, relația acesteia cu virtuozitatea orchestrală în ansamblu. Sonoritatea întregului a dispus de prospețime, de luminozitate, de mobilitate virtuoză, de maleabilitate. Sunt bucurii imense
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
domestica" de Richard Strauss, acest mare opus simfonic al post-romantismului german. Este o lucrare pe care parcurgând-o - în calitate de tânăr instrumentist performer - înveți tehnică instrumentală de ansamblu, iei contact în direct cu diversele raportări de sonorități, poți să dezvolți virtuozitatea instrumentală individuală, relația acesteia cu virtuozitatea orchestrală în ansamblu. Sonoritatea întregului a dispus de prospețime, de luminozitate, de mobilitate virtuoză, de maleabilitate. Sunt bucurii imense de care au avut parte inclusiv doi tineri instrumentiști originari din țara noastră, violistul Mihai Cocea
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
la noi, în ultimele luni, nu a fost admis nici măcar un singur instrumentist. La selecție au fost prezenți opt candidați. La selecția organizată în Spania s-au prezentat 400 de tineri instrumentiști. Nu există comparații privind abordarea, privind motivațiile cântului instrumental în ansamblu la noi și în alte țări ale Uniunii Europene. Revenind la concertul de la Ateneu... în prima parte a serii de muzică, violonista germană Arabella Steinbacher ne-a oferit o versiune cu totul impresionantă a Concertului de Jan Sibelius
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
de muzică, violonista germană Arabella Steinbacher ne-a oferit o versiune cu totul impresionantă a Concertului de Jan Sibelius. Substanța romantică a lucrării a fost susținută de o manieră solistică strălucitoare, de o expresie amplă, formulată în termenii unei rigori instrumentale imbatabile. în debutul serii de muzică, prezentarea primei Rapsodii enesciene a făcut deliciile unui public entuziast ce a umplut până la refuz marea sală a Ateneului. Pregătit în Sudul Germaniei, în Bavaria, în stațiunea sub-alpină Garmisch-Partenchirchen - orașul în care Richard Strauss
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
teatrului, cărora li s-au alăturat coregrafi, balerini, instrumentiști. Personalitatea muzicienei este de decenii cea a unui creator de maximă originalitate ca inspirație, măiestrie a abordării majorităților genurilor componistice - muzică de cameră, concertantă, simfonică, operă și balet. Selecția miniaturilor vocal instrumentale a revelat pagini impresionante ca sensibilitate, poetică muzicală, declamație dramatică (interpreți Mihaela Stanciu, Lucian Corchiș, Vicențiu Țăranu, Paul Basacopol, Adriana Dumitriu, acompaniați de pianista Lidia Butnariu). Harpa, un instrument preferat al compozitoarei, prezentă în numeroase momente ale concertului-portret, a dialogat
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
Remember Enescu , alcătuit din Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu. Ca impresie generală, menționăm că prestația artistică a tuturor interpreților prezenți pe podiumul de concert s-a situat la un nivel foarte înalt. Versiunea fiecărei lucrări s-a remarcat prin acuratețe Instrumentală, prin profesionalism, prin respect față de cerințele partiturii și printr-o exprimare sinceră și elevată.. În Sonata pentru vioară și pian op. 19 nr. 1 de Constantin Silvestri, Raluca Voicu- Arnăuțoiu și Manuela Giosa au reușit să întruchipeze cu măiestrie particularitățile
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
oferit interpreților posibilitatea de a-și etala calitățile personale, de a valorifica plenar valențele expresive și timbrale ale instrumentelor și de a colabora artistic la cel mai înalt nivel. Am apreciat firescul și dezinvoltura cu care a fost realizat dialogul instrumental, precum și frumusețea discursului muzical, în care fiecare membru al formației a avut un rol distinct, hotărâtor. În cadrul ansamblului am remarcat originalitatea și bravura prestației violonistice, contribuția substanțială, de mare expresivitate și virtuozitate a flautistei, precum și fantezia și rafinamentul celor doi
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
sensibilitate aflate în creațiile compozitorului romantic rus. În contrast cu desfășurarea lirico- narativă a primei lucrări s-a aflat Dansul spaniol nr. 8, opus 26 de Pablo de Sarasate, în care Gabriel Croitoru a desfășurat o impresionantă paletă de mijloace instrumentale, menite să evidențieze strălucirea, caracterul ritmic pregnant și melodicitatea cuceritoare a muzicii spaniole. În continuare, Liviu Prunaru și Horia Mihail au interpretat cu mult rafinament și fantezie Cantabile și Vals opus 19 de N. Paganini și celebrul Dans spaniol („ La
Duelul viorilor la Sala Radio by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83996_a_85321]
-
două Premii I ex aequo tinerelor interprete Patricia Labou și Patricia Fage , Premiul al doilea a revenit Ioanei Rizea (bucovineancă ce studiază în cetatea culturală de pe Someș), iar Premiul al III-lea a fost câștigat de Alexandru Kis ; laureații secțiunii instrumentale au fost grupul de elevi SPA Jazz Band (Premiul I) și bass-istul Ștefan Popa (Premiul al II-lea). Pentru toți, distincțiile acordate, dublate de meritate recompense materiale, contează neîndoielnic drept firești imbolduri pentru continuarea eforturilor. Pe Virgil Mihaiu l-
Emulații în jazz - ul transilvan (I) by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83966_a_85291]
-
Gabriel Mălăncioiu, Cristian Bence-Muk, Șerban Marcu, Răzvan Metea și cei mai tinerii Dan Variu, Tiberiu Herdlicska, Darie Nemeș-Bota. Aici, acum, am avut parte și de muzica viitorului: cea electroacustică. Cu sau fără interacțiune live , cu sau fără surse vocale și instrumentale supuse unor multiple tehnici de prelucrare, la actuala ediție, ars digitalis românească a fost reprezentată de Călin Ioachimescu, Adrian Borza, Ciprian Pop, Tudor Feraru. Ne putem întreba, oedipian: „Omul, omul - e mai tare decât calculatorul?!” Au fost premiați laureații Concursului
CLUJ MODERN 2013 by Elena - Maria ?ORBAN () [Corola-journal/Journalistic/83980_a_85305]
-
a desfășurat audiția unor lucrări electroacustice ale compozitorilor Corneliu Cezar, Ana Szilagyi, Adrian Borza, Călin Ioachimescu și Octavian Nemescu. Și acolo, în întuneric, audiția s-a deschis tot cu o mantra: AUM (Corneliu Cezar). AUM (1965) pentru bandă și grup instrumental este prima muzică spectrală, prima lucrare electronică românească și prima piesă isonică. Mantra este recitată de compozitor în registrul grav. AUM ( OM) este sunetul primordial, cel de la care a pornit întreaga Creație. Cezar a apelat la rezonanța naturală a
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
cel de la care a pornit întreaga Creație. Cezar a apelat la rezonanța naturală a sunetului do , peste care a adăugat semnale sonore cu microtonii, a căror culoare se aseamănă cu cea a sitarului indian, semnale cântate sau vorbite, semnale instrumentale, fragmente de bocete, „nori sonori”, „nori ai intoleranței”. Sunetul, isonul armonic rămâne constant, „tolerând” toate aceste deviații și turbulențe, reprezentând constanța spirituală în fața vieții pământești plină de evenimente.
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
o mare forță de expresie, cum și-ar fi dorit compozitorul însuși în Sonata a 3-a în la minor (în caracter popular românesc). lnterpretele au intuit și realizat capodopera enesciană în cele mai mici amănunte, cu o maximă acuratețe instrumentală și o infinită paletă de tușeu, culori, timbre și nuanțe ale sunetului, proprii numai marilor interpreți. Maturitatea interpretativă a Daryei Varlamova este impresionantă pentru cei 19 ani ai ei. Sonata de Debussy și Poemul de Chausson au fost cântate cu
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
ale sunetului, proprii numai marilor interpreți. Maturitatea interpretativă a Daryei Varlamova este impresionantă pentru cei 19 ani ai ei. Sonata de Debussy și Poemul de Chausson au fost cântate cu o profundă știință a stilurilor și a mijloacelor de expresie instrumentală, care, la ambele piese solicită, în special, imaginația violonistului și o mânuire abilă în cele mai mici detalii a instrumentului. Saint-Saêns - Ysaÿe, studiul în formă de vals, a încheiat acest program, care, într-o interpretare de excepție a celor două
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
în cele mai mici detalii a instrumentului. Saint-Saêns - Ysaÿe, studiul în formă de vals, a încheiat acest program, care, într-o interpretare de excepție a celor două muziciene, a captivat publicul din Câmpina, Sinaia și București, printr-o ținută muzical - instrumentală de cel mai înalt nivel. Ultimul concert din stagiunea câmpineană 2012-2013 a avut loc la Parohia “Sfântul Nico|ae” în 30 iunie ora 17 și a fost susținut de tânărul violonist Andrei Radu din Târgoviște împreună cu pianista Olga Babadjan. Între
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
cuprins sonate și piese de J.S. Bach, G. Tartini, W.A. Mozart, N. Paganini, H. Wieniawski, G. Enescu, B. Bartok și a constituit o piatră de încercare pentru un tânăr de 16 ani. Andrei Radu are posibilități nelimitate, interpretativ și instrumental. Analiza muzical - instrumentală și finisarea amănuntelor este impresionantă pentru vârsta lui, ceea ce mă determină să cred că evoluția sa, ca interpret, va fi constant ascendentă. Programul foarte greu și lung a fost, împreună cu distinsa pianistă și organistă, Olga Babadjan, realizat
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
piese de J.S. Bach, G. Tartini, W.A. Mozart, N. Paganini, H. Wieniawski, G. Enescu, B. Bartok și a constituit o piatră de încercare pentru un tânăr de 16 ani. Andrei Radu are posibilități nelimitate, interpretativ și instrumental. Analiza muzical - instrumentală și finisarea amănuntelor este impresionantă pentru vârsta lui, ceea ce mă determină să cred că evoluția sa, ca interpret, va fi constant ascendentă. Programul foarte greu și lung a fost, împreună cu distinsa pianistă și organistă, Olga Babadjan, realizat foarte frumos în
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
din Cluj, Facultatea „Richard Oschanitzky” aparținând Universității „Tibiscus” din Timișoara) ca și ale competițiilor dotate cu premii și jurii desfășurate anual la Tg. Mureș, Sibiu, Cluj, Iași etc. Între principalele revelații menționăm în primul rând sextetul vocal bucureștean fără acompaniament instrumental, de aceea numit sugestiv „Jazzappella” (de la Jazz à cappella). Întemeiat cu mai puțin de doi ani în urmă și cu o componență trecînd prin mai multe avataruri, grupul „Jazzappella” s-a stabilizat în formula actuală - se pare, optimă - în primăvara
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]