446 matches
-
s-o citești ca pe o selecție de comentarii politice și o termini cu senzația că ai participat de fapt la o mărturisire. Căci, dincolo de temele și personajele întîlnite în paginile ei, ceea ce prinde tot mai mult contur e statura intelectualei care a dat naștere comentariilor. O statură care nu înseamnă doar cultură și argumente, ci întîi de toate un caracter. Iată de ce Etica neuitării ne oferă o lectură de tip regresiv: pe măsură ce o citești, interesul se mută treptat de la nuanțele
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
ale cercetătorului bucureștean pe teritoriul formării conștiinței și a comportamentelor politice românești. în explorările sale, Daniel Barbu pleacă de la faimoasa afirmație maioresciană referitoare la formele fără fond pe care se fundamentează civilizația română modernă și, delimitînd formele ca aparținînd elitei intelectuale care le-a impus, își propune să caute fondul autohton, strîns legat de o majoritate care n-a avut nici mijloacele, nici interesul de a se exprima: asupra ei a fost astfel extins discursul unei minorități în care cu greu
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
ei mărturisire, fericire în lacrimi, e figura, stilizată, a patimilor retrăite pe cât de disciplinat și de senin, pe-atât de frenetic. O anume visceralitate, exact aceea a trupului care suferă pentru mărinimia spiritului, se ascunde în pliurile unei muzici rafinate, intelectuale: „Bună dimineața în struna ta - cine poate înțelege/ Călătoria cu valuri la subsoară?/ Ce lege neștiută va culege/ Struna ușoară?" Un must de sânge hrănește finețea unei arte care bucură neliniștitor. Și e ceva mai mult decât sacrificiul unui șir
Patimile viorii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6405_a_7730]
-
sub pseudonimul adorabil de Julien Cheverny. Primul ghid important al lecturilor mele a fost acest profesor, Raymond Bourdon, om excepțional, dar toți profesorii erau foarte buni. Oricum, în jurul D-lui Bourdon ajunsesem un grup de adolecenti trăind o adevarată efervescenta intelectuală. Cu siguranta, dar erau vacanțele, lungi, în care aveați libertatea alegerii. Ce citeați atunci? Nu prea citeam în vacanțe. Pentru mine vacanțele erau relaxarea totală, era divertismentul, nu încă marea, pasiunea mea totală din prezent, era viața la țară, sate
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
vedetele al cărei nume e intens vehiculat în științele politice. Explicația se află într-un anume soi de antipatie personală, pe care Tony Judt pare s-o nutrească pentru Arendt. Această delimitare e generată de ambiguitatea structurală a personalității strălucitei intelectuale care n-a înțeles niciodată de ce a fost persecutată de germani, din moment ce ea însăși, deși evreică, aparținea înaltei aristocrații germane a spiritului! E un fenomen mult mai răspândit decât ne-am imagina, o stranie cecitate din partea unor personaje care n-
Brave old world (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5555_a_6880]
-
un țap ispășitor (deci o victimă inocentă, o pradă ușoară, pe care să o sacrifice) e mai puternică decât bunul simț. Chiril Merișor este, indubitabil, un om de stânga, melancolic, dubitativ, dar generos și inteligent, devenind, tocmai datorită calităților lui intelectuale văzute ca defecte periculoase, victimă a unui regim de extremă stângă. El nu știe asta, nu face această disociere (între stânga moderată, democratică, și extrema stângă, dictatorială), dar prozatorul o sugerează cu multă ingeniozitate și finețe - de natură morală, intelectuală
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
neglijentă - cu intenția comică de a crea un contrast cu conceptul însuși de intelectual, perceput într-o anume ambivalență: în principiu pozitiv, dar uneori apt de a primi interpretări ironice. Forma trunchiată indică o folosire din afară, din perspectivă ne-intelectuală, cu o dublă posibilitate de interpretare: ca admirație prost formulată dar și ca expresie a unui dispreț direct. Telectual apare, cu sau fără apostrof, în diverse contexte fonetice și gramaticale. Uneori e atribuit unor personaje inculte - "reduceri pentru matale la
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
prin toate regimurile, pe cînd despre Lucrețiu Pătrășcanu - e drept, el n-a fost niciodată propriu-zis la putere - de tot atîta timp se spun numai lucruri bune? Poate sta explicația - așa cum sugerează Levy - în identitatea ei de femeie, evreică și intelectuală comunistă? Intelectual era și Pătrășcanu (dar era bărbat și era român). Titlul în traducerea românească ocolește problema, în spiritul și litera originalului ar fi fost mai curînd: Ana Pauker: Gloria și decăderea unei comuniste evreice (Ana Pauker: the Rise and
Ana Pauker, nici sfîntă, nici diavol by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15262_a_16587]
-
își aduce metresa din provincie la București, unde o instalează într-o slujbă comodă și într-o locuință discretă și cochetă, o Ťgarsonierăť ce este un fel de aurită colivie a amorului lor clandestin. Cînd Ioana, de felul său o intelectuală cu frămîntări cronice de conștiință, se plictisește de viața de ibovnică rezervată în exclusivitate unui amant nu prea disponibil, cu multe obligații sociale și profesionale, ea încearcă să se elibereze de tiranie. Nu o face însă pe față, ci în
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
mai interesanți și mai importanți comentatori ai fenomenului cultural, literar și moral românesc, conține o sumă de necunoscute ce necesită a fi elucidate cu rigoare și, totodată, prudență. O sursă de știri și prețioase informații privind biografia fizică, precum și cea intelectuală, o constituie, cu certitudine, literatura sa epistolară, publicată de cercetătorii literari Alexandru Săndulescu și Radu Săndulescu, în anul 1987, atât cât se cunoștea până atunci. O mărturie, cu totul specială, a lui Al. Rosetti, din anul 1945, relevă semnificația epistolelor
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
cu "farmece" și "mijloace" specifice, care i-ar dezavantaja din start în competiție. Pia Brânzeu, ca și alte colege de pagini, crede că bărbatul român nu se teme de feminism fiindcă nici nu știe prea bine ce e. Cu excepția cîtorva intelectuale, și femeile sînt la fel de ignorante în privința complexei mișcări de emancipare ce conține aspecte nu doar sociale, ci și filosofice, etice, larg culturale etc. Și Cristina Cărtărescu observa că majoritatea populației, de ambe sexe, n-are decît o vagă idee - caricaturizata
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
puținele femei care publică în această gazetă se numără Cella Delavrancea și Otilia Cazimir, căreia îi este dedicat un întreg număr în anul 1928. Din „medalionul” realizat de Arghezi, aflăm și de ce: d-ra Otilia Cazimir se deosebește în totul de intelectuala desgustată de sex și evadată din feminitate într-un hibrid. Ca o completare, singura personalitate de sex feminin care se va mai bucura de aprecierea lui Arghezi este Alice Voinescu (nr. 281, vineri 4 ianuarie 1929, O conferință a Doamnei
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
lui Alain Malraux Le pčre introuvable. Părea că, fulgerător, destinul ei luase un alt curs. Pe Dina Georgescu am condus-o pe ultimul drum într-o zi înfrigurată de ianuarie, când cel care oficia despărțirea, auzind că defuncta fusese o intelectuală, a încercat din răsputeri să ia înălțimea cuvenită deasupra gropii. Din păcate efortul lui n-a putut fi apreciat decât de cea mai restrânsă asistență.
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
se află De la un populism la altul: Serbia după Milosevici, un eseu, care poate fi citit ca o continuare a sa. La fel, articolele despre Samuel Huntington și Tony Judt ar fi putut sta la secțiunea dedicată vieții politice și intelectuale americane. Nu este mai puțin adevărat însă că gruparea pe secțiuni tematice nu constituie o miză majoră a cărții, ci, mai degrabă, un auxiliar de ordonare a lecturii și o formă de descongestionare a materialului cuprins în cele 400 de
Spectacolul democrației by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/15003_a_16328]
-
excluzînd-o din sfera complicațiilor intelectului. Aceasta ar fi fost doar o ființă fermecătoare, un soi de „fluture" al biologiei umane. În realitate, lucrurile au stat, în majoritatea cazurilor, altminteri. Cea care i-a fost soție, Cornelia, născută Brediceanu, era o intelectuală în măsură a-l înțelege (chiar... cu asupra de măsură!), date fiind momentele cînd, după cum recunoștea poetul, „se întîmpla să mai sar peste morala conjugală", momente pe care le tolera, și - fapt cu osebire relevant - a-l ajuta în activitatea
Muzele lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6277_a_7602]
-
intime ale Sibillei Aleramo, Orsa minore, note di taccuino e altre ancora (Ursa mică, însemnări din carnet și altele), succes sporit de filmul pe care Michele Placido l-a făcut despre romantismul exaltat al relației dintre poetul solitar și strălucita intelectuală angajată în trezirea conștiinței feministe, care-și abandonase familia pentru a scrie și a trăi liberă. În viața ei amoroasă haotică s-au succedat, între alții, Giovanni Papini, pictorul futurist Boccioni, poetul Salvatore Quasimodo, dar și un dansator de bar
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
tip politicos, o reținere delicată de ordin împăciuitor. A fi cronicar tandru și tolerant e o circumstanță agravantă în lumea de azi. De fapt, în Serenela Ghițeanu întîlnești forma aparte a unei pasiuni literare de tip degustător, adică genul de intelectuală predispusă mai curînd să guste un text decît să-l creeze. Recenzenta savurează literatura, nu o produce. Cultă și înzestrată cu o sensibilitate de tip melodic - acea sensibilitate care face ca un om să se bucure de prozodia și sintaxa
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
feminismului să i se acorde pe bune, în prealabil, spațiul, energia, disponibilitatea necesare în contextele mișcărilor intelectuale și artistice de stânga. De aceea cred, și voi continua să susțin, că ne-am putea manifestă solidaritatea (intelectualii de stânga cu feministele intelectuale, artiste, din mediul ong; feministele nerome cu cele rome etc.) arătând o grijă mai mare la critică publică a acțiunilor politice, ale colegelor noastre. Și creând un context cât mai consistent pentru înțelegerea pozițiilor noastre și a felurilor în care
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
publicam pentru că eram la Lisabona. Și atunci ne-am hotărât și noi să... manipulăm, dacă ei ne manipulează! Era în septembrie, în timpul Festivalului Enescu, și am împrumutat bani și am cumpărat câte bilete am putut la festival, unde era toată lumea intelectuală a Bucureștiului. Ne-am dus să ne vadă că suntem acolo, să nu mai poată inventa. Atunci am descoperit că zvonurile erau ca niște animale, capabile să se adapteze. Imediat zvonul s-a transformat. Nu am mai auzit că aș
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
profesorului i se întîmplă adesea să considere că a venit vremea înțărcării, a deconectării de la surse pentru că el însuși a devenit una, o întrupare canonică. Discursurile canonice ale profesorului se împart în două tipuri: unele exprimă convingeri în primul rînd intelectuale (cu pandant etic) și, în consecință, devin interpretări ale lumii. Celelalte rămîn la nivelul reproducerii, transmit informații, copiază idei, fără a deveni sinteze personale, fără a fi străbătute niciodată de firul roșu al identității unei raportări la lume. Receptorul intervine
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
jurnalele comentate în cartea Lianei Cozea sînt rezerve de afinitate. Pentru Jeni Acterian, era o problemă de atitudine istorică. Cavalerii (de ambe sexe...) ai lui '27 strîngeau rîndurile... Rețin, dincolo fronde și marote, prietenia cu Alice Botez, empatie între două intelectuale ,potrivite", mult mai puțin între două femei, tratată de Liana Cozea drept ,foarte nuanțată dizarmonie". }inînd, în alt fel, de aceeași nevoie de-a strînge rîndurile, prieteniile Monicăi Lovinescu sînt o grilă, revizuită periodic, fiindcă dezamăgirile nu lipsesc, așezată peste
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
al "Lumii ce se naște" și vorbitorul înnăscut, pendulând permanent între genialitate și "simplă" magie verbală. Legendele respective erau de două categorii, corespunzând dualității profunde a personajului pe care-l descriau: pe de o parte, cele axate pe calitățile lui intelectuale ieșite din comun, care îi atrăseseră la un moment dat faima ambiguă de "cel mai inteligent om al Europei"; iar pe de alta, cele vizând dinamismul și comportamentul social excesiv al unui om care "respira mai repede, vorbea mai repede
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
citit eseul dedicat "omului care joacă la loterie", pentru că impresionează naturalețea cu care privește fenomenul acest observator extrem de intransigent în alte cazuri. Tema este foarte actuală și ascunde și o importantă problemă de mentalitate a intelectualului român. Dacă privim publicistica intelectuală de sfîrșit de mileniu, vom vedea că, fără excepție, bingo-ul este privit ca un blestem național; iată o delimitare a intelectualului extrem de simplistă. Dimpotrivă, Noica privea fenomenul cu multă indulgență, el nesimțind nevoia unei desprinderi drastice de masa bingomanilor. Acest
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]
-
cu anticiparea unor evenimente, iar reflecțiile amplu-eseistice îngăduie alternarea întoarcerilor înapoi cu prospectările în viitor și meditația despre un prezent instabil ca un nisip mișcător. Memoriile brebaniene se vor constitui într-o sursă majoră atât pentru istoria vieții literare și intelectuale din comunism și postcomunism, cât și pentru înțelegerea biografiei și interpretarea operei scriitorului. Dacă e să-mi manifest o preferință, mi-a plăcut mai mult volumul întâi, un elogiu al vocației. Principalul defect al fluxului memorialistic constă în repetiții și
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
cu care ne ținuse, pe mine și pe fratele Matei, în absența nebunului de taică-meu, pe la alte școli." E, de fapt, continuarea simulacrelor de dinainte, periculoase tocmai prin aerul lor de respectabilitate domestică: "Mă revoltau cumplit ifosele ei de intelectuală în fața unor gospodine, cu toată terminologia aia tehnică prețioasă, dar pe care, trebuie să admit, o stăpînea fără cusur, destul ca s-o poată vărsa în capul partenerelor de cafea." Romanul întreg e un ecou al acestei revolte, s-ar
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]